Flacăra Iaşului, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 5619-5645)

1964-10-01 / nr. 5619

Pag. ÎN­ Cartea sa devină un tovarăş al fiecărui muncitor Ca rezultat al activităţii depuse de comitetul sindicatului de la Fa­brica de confecţii din Iaşi, sub îndrumarea comitetului de partid, munca de popularizare şi di­fuzare a cărţii tehnice a cu­noscut ucele progrese. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii obţin zi de zi rezultate frumoase in procesul de producţie, în îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. Fără îndoială că, acţiunile culturale contribuie e­­fectiv la ridicarea nivelului politic şi profesional al muncitorilor şi, im­plicit, la îndeplinirea sarcinilor de producţie. Organizarea unor acţiuni legate de procesul de producţie, cum a fost sesiunea tehnico-ştiinţi­­fică, unde am fost dezbătute proble­me legate de planul de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii, re­ducerea preţului de cost ele., a con­tribuit efectiv la răspindirea in rîn­­durile muncitorilor a unor cunoştinţe necesare, a dus la îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor din planul de producţie. De mult succes s-au bucurat şi concursurile „Cine ştie meserie, ciştigă“, organizate pe ture de lucru şi care au atras un număr mare de muncitori. Toate a■­cestea au făcut ca de la o zi la alta numărul cititorilor cărţii tehnice să fie într-o continuă creştere, iar re­zultatele în producţie să nu se lase aşteptate. Bilanţul încheiat la sfîrşi­­tul celor 8 luni de activitate din a­­cest an arată că planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 100,9 la sută, că productivitatea muncii a crescut cu aproape 2 la sută, că s-au obţinut economii la preţul de cost în valoare de 868.000 de lei peste plan. Aceste realizări se datoresc şi acţiunilor cu cartea ce au fost organizate aici şi care au contribuit la ridicarea nivelului profesional şi cultural al muncitorilor şi la îndeplinirea sar­cinilor din planul de producţie. A­­cum, biblioteca tehnică a fabricii are un număr sporit de cititori şi în fiecare zi pe fişe sunt înscrise alte noi nume. Ceea ce este îm­bucurător este constatarea că mulţi dintre frecventatorii bibliotecii citesc sistematic, dovedesc o bună orien­tare în alegerea cărţilor şi se stră­duiesc să pună in practică cunoş­tinţele căpătate. La cabinetul tehnic se dau cu mai multă regularitate consultaţii, sunt popularizate prin diferite metode (recenzii, buletine informative „Ce e nou în biblioteca tehnică“ etc.) noutăţile apărute. Aşa LA FABRICA DE CONFECŢII IAŞI se explică faptul că a crescut sim­ţitor interesul pentru cartea tehnică şi mulţi dintre muncitori îşi alcă­tuiesc biblioteci personale, convin­­gindu-se că, intr-adevăr, cartea Ie este un bun tovarăş şi prieten care ii ajută în muncă. Lucrări ca „Teh­nologia confecţiilor“, „Utilajul ru­bricii de confecţii“, „Tehnologia de ţesături“ sunt mereu solicitate, iar dintre cititorii permanenţi, mulţi au trecut in rîndurile fruntaşilor in producţie şi ale inovatorilor. Schimburile de experienţă privind metodele de popularizare a cârtii tehnice ce s-au efectuat cu fabricile de confecţii din Brăila şi Botoşani, s-au dovedit a fi utile şi astfel de acţiuni sint necesare a se întreprin­de şi in viitor. Cu toate succesele obţinute, in ceea ce priveşte munca de popularizare şi răspîndire a cărţii, la Fabrica de confecţii mai sint multe de făcut. Dacă in acţiunile cu cartea tehnică s-au obținut unele rezultate bikie, in schimb, în ceea ce priveşte activitatea cu cartea beletristică, s-a constatat multă de­lăsare. Este inadmisibil ca in 8 luni dintr-un an să nu fi fost organizată nici o acţiune cu cartea belestristi­că. Aşa se explică de ce şi numărul cititorilor este mic. Care sunt cau­zele ? Comitetul de sindicat nu s-a îngrijit ca in acest domeniu de ac­tivitate să promoveze oameni pri­cepuţi, pasionaţi de această muncă. La Fabrica de confecţii se află o stafie de radioamplificare. Aici se puteau organiza multe acţiuni care să aibă menirea de a populariza lu­crările nou apărute, tematica şi con­ţinutul lor. Măsurile ce au fost lua­te recent sunt bune, dar pentru tra­ducerea lor în fapte trebuie să fie folosită o întreagă gamă de metode care să-i atragă pe muncitori spre bibliotecă. Ar fi util ca în pauze, membrii comisiei culturale să treacă prin secţii, să stea de vorbă cu muncitorii şi să le recomande căr­ţile cele mai interesante Oare la Fabrica de confecţii nu se pot or­ganiza recenzii, şezători literare, medalioane, concursuri „Cine ştie, ciştigă" sau procese literare ? Cit de necesar ar fi pentru formaţiile artistice de amatori un cerc literar, unde să fie citite şi analizate unele lucrări ale muncitorilor cu aspecte din munca colectivului. Aceste lu­crări dacă ar fi incluse in textele brigăzii ar avea, cu siguranţă, mai multă eficacitate. Condiţii sunt, in schimb trebuie să se dea dovadă de mai multă preocupare. In concluzie, se impune ca planul ce a fost elaborat să fie tradus in lapte. Comitetul de sindicat de la Fabrica de confectii are sarcina de a insista asupra organizării celor mai eficiente și variate forme ale muncii cu cartea, permanentizin­­du-se. De asemenea, trebuie să se manifeste mai multă încredere faţă de posibilităţile existente, să fie ci­frat­ cu­ mai mulţi muncitori la or­ganizarea unor acţiuni culturale, al căror confliut să-şi tragă seva­­din sarcinile de producţie. Comitetul de partid trebuie să îndrume şi să con­troleze cu grijă activitatea celor ce se ocupă de activitatea culturală din taktică I. 'ARCAȘU PE ECRANE Cadru din filmul „Un om care nu exis­tă" (sus), care rulea­ză săptămîna aceasta la Vaslui. Filmul „Rude de singe" (cadru din film­­ jos), rulează la cinematograful Nico- Premiere teatrale la Bírtad BIRLAD (de la subredacţia zia­rului „Flacăra Iaşului"). Colectivul Teatrului de stat „Vic­tor Ion Popa" din Bîrlad, s-a re­întors recent dintr-un turneu efec­tuat prin regiunile Dobrogea, Bucureşti, Argeş şi Ploieşti. In u­­nele localităţi din aceste regiuni, actorii bîrlădeni au prezentat spectacole cu piesele „Dezertorul" de Mihail Sorbul şi „Jocul de-a vacanţa" de Mihail Sebastian. „Jocul de-a vacanţa", care con­stituie a doua premieră din actua­la stagiune, va fi prezentată la Bîrlad sîmbătă, 3 octombrie. Regia artistică a spectacolului aparţine lui Vasile Mălinescu, iar scenografia — lui Puiu Ganea — de la Teatrul „C. Tănase" din Ca­pitală. In distribuţie : Zaharia Vol­­bea, Călin Botez, Constantin Pe­­trican, Livia Ungureanu, Elena Pe­­trican ş. a. Următoarea premieră a teatru­­ui bîrlădean va avea loc cu pie­sa lui Camil Petrescu „Mitică Po­­pescu”, in regia maestrului eme­rit al artei - Mihai Zirra. ELIADE SOLOMON În schimb de experienţă Un grup de actori, minuitori şi pictori scenografi de la Teatrul de păpuşi din Iaşi, împreună cu directorul teatrului, tovarăşa Mia Dumitriu, şi cu Sergiu Teodoro­vici, unul din autorii piesei „Trei pitici şi-un licurici“, au par­ticipat recent la Bacău la un util schimb de experienţă cu păpuşarii din localitate pe mar­ginea piesei „Trei pitici şi-un licurici“, care figurează în reper­toriul ambelor teatre. După vizio­narea spectacolului, a urmat un interesant schimb de păreri. S-au purtat discuţii cu privire la con­cepţia montării spectacolului, a scenografiei și a viziunii regizo­rale. FLĂCĂRA IA­ȘULUÎ T Aspect de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P.R. Succes în noul an universitar! (Urmare din pag. 1-a) studenţi a materialismului dialectic, sprijin preţios in munca de zi cu zi, şi în formarea unei concepţii ştiinţi­­fice despre natură şi societate. Pentru întregirea profilului specialis­tului de mîine este necesar să se a­­corde în continuare toată atenţia e­­fectuării practicii în producţie. Munca de cercetare ştiinţifică constituie de asemenea un mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor şi de formare a unor de­prinderi practice. In activitatea entu­ziastă pe care o depun cadrele didac­tice, o preocupare constantă este va­lorificarea tradiţiilor progresiste ale şcolii superioare romîneşti, adaptate la cerinţele actuale. Educarea tinerei ge­neraţii în spiritul moralei noi, socialis­te, al răspunderii faţă de muncă şi faţă de sarcinile încredinţate, cultiva­rea dragostei neţărmurite şi devota­mentului pentru partid, pentru patria socialistă, a admiraţiei profunde pen­tru trecutul de luptă al clasei munci­toare, pentru înfăptuirile fără prece­dent din anii puterii populare sunt obiective principale, după cum şi să­direa în sufletul fiecărui tînăr a do­rinţei de a contribui cu toată capa­citatea la desâvîrşirea construcţiei so­cialiste. Sînt ţeluri pentru îndeplinirea cărora luptă atit cadrele didactice cit şi organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţilor, sub îndrumarea organiza­ţiilor de partid din institutele de invă­­ţămînt superior. Eminenţi profesori şi oameni de ştiinţă din institutele noas­tre constituie exemple demne de ur­mat pentru studenţii care văd în a­­ceşti savanţi întruchiparea unor tră­sături ale intelectualităţii de tip nou, cu puternice rădăcini în popor, gata să muncească cu abnegaţie pentru progresul ştiinţei romîneşti, pentru îm­bogăţirea tezaurului culturii universale, după cum şi pe târim obştesc în râs­­pîndirea ştiinţei şi culturii. Organizaţiile de partid din institu­tele de învăţămînt superior sînt che­mate să vegheze asupra conţinutului şi perfecţionării continue a procesului instructiv-educativ, preocupindu-se în­deaproape de felul cum se desfăşoară studiul marxism-leninismului, de dezba­terea periodică a unor probleme filo­zofice, de crearea unei atitudini com­bative împotriva concepţiilor antiştiin­­ţifice, retrograde, dăunătoare. In acelaşi timp, este necesar ca or­ganizaţiile de partid să orienteze acti­vitatea organizaţiilor U.T.M. şi consi­liilor Asociaţiei studenţilor spre for­marea in primul rind la studenţi a u­­nei inalte conştiinţe faţă de suprema lor datorie - învăţătura. Concomitent, acestea au sarcina să contribuie la ge­neralizarea experienţei pozitive a stu­denţilor fruntaşi la învăţătură, la extin­derea metodelor bune de studiu indi­­vidual mai ales la anii I şi II, unde încă nu s-au format deprinderile ne­cesare. Este foarte important ca stu­denţii să fie ajutaţi să cunoască te­meinic politica partidului şi statului nostru, să se desfăşoare în rîndurile lor o bogată muncă cultural educativă în aşa fel incit toate acestea să ajute la formarea oamenilor zilelor noastre, a­­nimaţi de idealuri înaite, înarmaţi cu cunoştinţe temeinice, avînd un larg o­­rizont politic, o mare pasiune pentru meseria aleasă şi dorinţa fierbinte de a participa cu toate forţele la conti­nua prosperitate şi înflorire a patriei socialiste. Pentru fiecare student pre­gătirea profesională temeinică, disci­plina, frecventarea cu regularitate a cursurilor, seminariilor, lucrărilor prac­tice, orelor de consultaţie, trebuie să fie o îndatorire de seamă. Pornind de la începutul anului cu convingerea fermă de a aplica în viaţă sarcinile ce le revin, de a studia în mod ritmic, de a milita împotriva me­diocrităţii şi muncii in asalt se vor ob­ţine noi succese la învăţătură. Acum, la deschiderea noului an uni­versitar, întregul popor muncitor urea­ză cadrelor didactice succese şi sa­tisfacţii în nobila muncă de pregătire a schimbului de mîine, iar studenţi­lor rezultate tot mai bune la învăţă­tură. Caravana Crucii Roşii, în comuna lana In ziua de 27 septembrie, un nu­măr de Cinci medici de la Spitalul de adulţi Bîrlad, împreună cu 18 echipieri, s-au deplasat cu aparate de specialitate in comuna lana, unde au dat diferite consultaţii. Au fost date astfel peste 70 de consultaţii şi au fost vizitate peste 120 de case I. BLOC corespondent Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 40 din 30 septembrie 1964 au fost extrase din urnă următoarele numere : Numere de bază : 34 43 42 31 27 21 Numere de rezervă 37 8 Fond de premii lei 518.165 Ca urmare a materialelor publicate... * In articolul „La cămine­le T.­ C. din Iaşi — Defi­cienţe ce se cer înlăturate“, a­­părut în ziarul „Flacăra Iaşu­lui“ nr. 5599 din 8 septem­brie a.c. s-a menţionat, prin­tre altele, lipsa grijii gospo­dăreşti în întreţinerea instala­ţiei sanitare şi a unor camere, precum şi comportarea necu­viincioasă a salariaţilor Traian Petrescu şi Ioan Aionesei. In urma apariţiei acestui articol, tov. ing Victor Zavati — di­rectorul T.R.C Iaşi — ne în­ştiinţează că ,,s-au luat cele mai eficace măsuri în scopul întreţinerii calitative a bunu­rilor din acest cămin. De ase­­menea, cei care tulburau liniş­tea locatarilor, au fost eva­cuaţi din cămin , inclusiv salariaţii criticaţi“. * Un grup de cadre didac­tice de la şcoala din Mirosla­va a semnat, în ziarul nostru nr. 5598 din 6 septembrie cu­­rent, o notă cu titlul : „Daca n-aţi fost oameni cumseca­de...“. In această notă se sem­nala atitudinea lipsită de res­pect a şoferului Vasile Ghe­­rasim şi a taxatoarei Elena Ifti­mia față de călătorii care fo­losesc autobuzele de pe tra­seul Piaţa Halei — Valea Ur­sului. Ca răspuns la nota pu­blicată, directorul întreprin­derii de transporturi Iaşi — tov. Eugen Nicoreanu — ne-a comunicat măsurile luate: ,,şoferul respectiv a fost sanc­ţionat cu mustrare şi avertis­ment, iar taxatoarea — retro­gradată, pe timp de 3 luni“. ...şi nepublicate . La începutul lunii septem­brie a. c., postul de cores­pondenţi voluntari de la Uzi­na metalurgică din Iaşi a sem­nalat redacţiei noastre faptul că în întreprindere sunt mun­citori care urmează tratament stomatologic şi pierd nenumă­rate ore cu aşteptarea la poli­clinică. Soluţia : înfiinţarea unui cabinet corespunzător în interiorul uzinei. Propunerea a fost trimisă Comitetului executiv al Sfatu­lui popular orăşenesc Iaşi. Re­dăm răspunsul primit: „Vă facem cunoscut că s-au luat măsuri pentru amenajarea u­­nui cabinet stomatologic în incinta Uzinei metalurgice, ca­re va fi deservit de un medic stomatolog de două ori pe săp­­tămînă“. * Datorită unor modificări efectuate la reţeaua de ener­gie electrică de pe străzile 1 Mai, Gării, 9 Mai, Unirii şi 30 Decembrie din Paşcani, ten­siunea curentului pe reţea a scăzut simţitor, fapt ce punea locatarii din aceste străzi în situaţia să nu mai poată fo­losi cum trebuie aparatele e­­lectrice de uz casnic. In vede­rea soluţionării acestei situa­ţii (semnalată redacţiei noas­tre de către un grup de mun­citori şi tehnicieni de la Ate­lierele de reparat material ru­lant din Paşcani), conducerea întreprinderii regionale de e­­lectricitate Iaşi a luat urmă­toarele măsuri : „pe unele străzi, reţeaua electrică a f°st completată cu noi conductori, iar pe celelalte, s-a schimbat secţiunea acestora. In prezent, tensiunea curentului din re­ţeaua străzilor amintite în se­sizare satisface cerinţele loca­­tarilor“ RADIO SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE: VINERI, 2 OCTOMBRIE, 1964 PROGRAMUL I : La orele : 5; 6; 7; 10; 12;­ 14; 16; 18; 20; 22; 23;52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 15 Cîntece şi jocuri populare; 16.10 Cintă corul bărbă­tesc al Radioteleviziunii; 16.30 Or­chestre de muzică uşoară; 16.45 Lec­ţia de limba engleză. Ciclul II; 17 Din muzica popoarelor; 17.30 In sluj­ba patriei; 19.30 Aspecte de la Ex­poziţia realizărilor economiei naţio­nale a R.P.R.; 19.50 Arii din operete; 20.15 Jurnalul satelor; 20.40 Din co­moara folclorului nostru; 21 Noapte bună, copii; 21.15 Momente din isto­ria literaturii române. G. Ibrăileanu; 22.15 Muzică de dans; 23 Al lll-lea Festival internaţional „George Enescu“ - 1964. Fragmente din opera „Mo­tanul încălţat“ de Cornel Trăilescu. PROGRAMUL l­: La orele: 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21.30; 23; 0.52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale; 15.05 Din creaţia de mu­zică uşoară a compozitorului Ion Va­­silescu; 15.30 Actualitatea în ţările socialiste; 16 Dansuri simfonice de compozitori români; 16.30 10 întrebări şi 10 răspunsuri; 16.40 Muzică popu­lară; 17.15 Sport; 17.30 Sfatul me­­dicului; 18 Laureaţi ai celui de-al lll-lea Concurs internaţional „George Enescu" - 1964; 18.30 Lectură ghici­toare : Colocviu cu ascultătorii emi­siunii „Lectură dramatizată“; 19.05 Cîntă orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii; 19.30 Teatru la microfon : „Corabia cu un singur pasager“. Scenariu radiofonic de Dan Tărchilă; 20.37 Muzică din operete; 21 Interpreţi de muzică uşoară; 22.30 Mari cintăreţi de operă : Amelita Galii Curci şi Tito Schipa; 23.46 Mu­zică de dans: „George Enescu". In încheiere - bu­letin de ştiri, buletin meteorologic. TELEVIZIUNE JOI, 1 OCTOMBRIE, 1964 Nr. 5619 RADIO IAŞI pe 285 m, lungime de undă JOI, 1 OCTOMBRIE, 1964 17.30 Buletin de ştiri şi muzică co­rală de compozitori ieşeni; 18 Ru­brica , ,/Fiecare G.A.C. o unitate„ în­floritoare“ şi selecţiuni din concertul de muzică populară susţinut duminică seara la Iaşi de orchestra „Doina Moldovei".­ 18:30 Emisiunea : „Pe te­me cetăţeneşti“. Pagini simfonice şi un program de muzică uşoară. SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL, „Vasile Alec­­sandri", joi, 1 octombrie, ora 19.30 : „Vrăjitoarele din Salem“­­ TEATRUL DE PĂPUȘI, ora 16 : „Buratino zboa­ră în lună". CINEMATOGRAFE* VICTORIA (orele 9; 11,45; 15; 17,50 ; 20,45) : „Cei şapte magnifici", cinemascop ; REPUBLICA (orele 9 ; 11; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45): „Dragoste la zero grade" ; TINERETU­LUI (orele 9,15 ; 11,15 ; 15 ; 17 ; 19 , 21) : „Asasinul din cartea de telefon" ; ARTA (orele 9; 11 ; 15; 17; 19, 21) : „Anaconda" ; TATARASI (orele 16 ; 19,30) : „Ocolul pămîntului în 80 de zile", cinemascop ; NICOLINA (orele 16; 18; 20): „Rude de singe". In REGIUNE : la BIRLAD, cinema Victoria : „Pagini de istorie" ; cinema Bîrladul : „Feriga de aur", cinemascop; VASLUI : „Un om care nu există" ; HUŞI : „Tinărul de pe vasul „Columb"; PAȘCANI : „In întîmpinarea visului". TIMPUL PROBABIL Vreme în general frumoasă, cu cerul mai mult senin, sunt slab din direcţii diferite. Temperatura în creştere uşoa­­ră, va fi cuprinsă noaptea între 5 şi 10 grade, iar ziua între 22 şi 24 de grade. Ceaţă temporară în primele ore ale dimineţii. O plăcuţă proaspătă, aşezată în vara anului trecut pe o casă obişnuită din satul Stupea, ne readuce în minte lo­cul copilăriei unuia dintre pionierii mu­zicii romîneşti. Personalitatea sa întru­nea, deopotrivă, poetul, compozitorul, dirijorul, pianistul, dar şi violonistul vir­tuos. Acesta a fost Ciprian Porum­­bescu . .. Sute şi sute de oameni păşesc în in­teriorul casei cu simţăminte de res­pect şi veneraţie.’ Fiecare obiect ex­pus - portrete ale compozitorului, ale familiei şi ale primilor săi profesori, între care şi cel al lăutarului Ioniţă Bidi­­rel (vestitul purtător al bogăţiilor fol­cloristice pe acele vremuri), precum şi copii după manuscrise, partituri etc. — îşi are povestea lui. Dar mai cu sea­mă partiturile, în care compozitorul a transpus şipotul zglobiu al izvoarelor de munte, tînguirea monotonă a turme­lor, melodiile plaiurilor natale, ilustrind aspiraţiile, bucuriile şi necazurile oa­menilor. Toate acestea, trăite din plin de copilul, adolescentul şi omul matur pe meleagurile Humorului, le-a înmă­nuncheat şi le-a transpus cu nease­muită măiestrie şi duioşie în toate com­poziţiile sale. Între acestea, „Balada“ ocupă un bine meritat loc de frunte în creaţiile sale. De altfel, această re­marcabilă compoziţie este prezentă in repertoriul multor violonişti cu renume din ţară şi de peste hotare. Intr-o cameră alăturată, vizitatorii fac cunoştinţă cu mărturiile care vorbesc despre Ciprian Porumbescu - deschi­­zătorul de drumuri al operetei romî­neşti. „Crai Nou" este cea mai de seamă creaţie a vieţii sale şi una din­tre primele operete romîneşti. Pe sce­nă apar ţărani în portul lor, cu graiul, cu cîntecele şi jocurile lor pe cea mai variată gamă, hore, doine, brîuri, chin­dii, cîntece de dragoste şi alean. Ca şi „Balada“, opereta „Crai NoU“ se bucură astăzi de preţuire, ea fiind trecută la loc de cinste în repertoriul multor teatre şi ansambluri din ţară şi de peste hotare. In această cameră, compozitorul a dat viaţă multora dintre cele peste 200 de lucrări scrise în mai toate ge­nurile muzicale (lieduri, rapsodii, ope­rete, coruri, balade etc.). La temelia lor a stat un singur crez, după cum singur mărturisea in 1882: „Şi dacă este vorba de vreun componist pe care l-am studiat şi îl studiez încă cu multă diligenţă,­ atunci imi permit a spune că componistul acesta este însuşi poporul nostru romîn...“. Părăsind meleagurile „Baladei“, ne îndreptăm către un alt raion sucevean - Botoşani. Aici, poposim într-o casă asemănătoare celei de care ne-am des­părţit, unde S-a născut, a trăit şi a creat o bună parte din timp Enescu. George Enescu ... Urmărind din ca­meră in cameră firul vieţii şi activităţii sale, de la primii paşi sintem­ copleşiţi de această mare personalitate a muzi­cii universale Contemporane. In încăpe­rile casei memoriale s-au adunat mici fărîme din viaţa lui, trăită atît de in­tens. O viaţă care începe abia pîlpîind, aici in fundul Moldovei­­ în satul Li­­veni, ce-i poartă azi numele­­ într-o căsuţă cu prispă de lemn şi cu horn în care se învăluie vintul de nord, ră­bufnind în spaime de poveste, ca un acompaniament al pirîului Tricovei din fundul grădinii... întocmai aşa cum le-a cîntat pe toate cu nespusă duio­şie în „Impresii din copilărie“. Pe uliţele pline de praf ale satului, care urcă printre colinele domoale ale Hirtopului, l-a întîlnit micuţul Enescu pe lăutarul Lae Chioru, iar în ograda cu troscot a auzit el întîia oară taraful şi i-a văzut pe moldoveni horindi. Aici s-a legat pentru totdeauna de pămîn­­tul care l-a zămislit şi tot de aici şi-a luat zborul către Iaşi, Bucureşti, Viena, Paris, Londra, New York, către toată lumea... In acest lăcaş, care păstrea­ză parcă aidoma fiinţa genialului mu­zician, un bogat material — epistolar, ilustrativ, schiţe, manuscrise, cărţi şi periodice — strîns cu un pios devota­ment, vine să dovedească legătura artei lui Enescu cu ţara, cu poporul care l-a creat. Ele dezvăluie, în acelaşi timp, precocitatea uimitoare a manifestării dorurilor sale muzicale, pentru care mulţi l-au socotit „un Mozart ro-19 Jurnalul televiziunii; 19.10 Aven­turile echipajului Val-Virtej ; In Matto Grosso; 19.50 Sfatul medicului ; Să­nătatea şcolarului, de conf. dr. V. Petrescu,Coman; 20 Filmul artistic - Luna de miere fără bărbat;­ 21,25 Re­cital vocal-instrumental. Vor interpreta laureaţi ai Concursului Internaţional Intr-o vitrină - o „Pierre Hel­ville“, cu strunele încremenite, Alături m­ar­­cuşul inert. Este una din cele şapte viori ale maestrului, prin intermediul căreia a dăruit oamenilor, cu o tărie profundă, tot ce e mai frumos, mai sublim. Deasupra - un afiş, prins pe perete, înfăţişînd mîinile magicianului. Mîinile acestea, care au însufleţit deo­potrivă vioara şi pianul, care au des­ferecat cu bagheta furtunile sau poto­lirile muzicii, elanurile, visările... Fotografii, ilustrate şi afişe ne vor­besc de anii petrecuţi la Viena şi Pa­ris, de numeroasele sale concerte date în diferite capitale ale continentului european sau in afara acestuia. In străinătate, marele artist român leagă multe prietenii trainice cu renumiţii mu­zicieni Jacques Thibaud, Maurice Ravet, Pablo Casals etc. Intr-un alt tablou, pelicula fotografică a imortalizat pe hîrtie un trio virtuos al viorii - Geor­ge Enescu, David Oistrah, Yehudi Me­nuhin. Ne aflăm în camera de lucru. Aici, în liniştea nopţilor cu luna plină de pe fereastră, pe care micuţul „Jurjac“ se căţăra s-o prindă, în cintetul pă­sărelelor din zorii dimineţii, marele ar­tist, aşezat in faţa colilor cu portative, aşternea pe cinci linii orizontale un întreg univers de gînduri şi simţuri. De aici, şi din alte locuri, s-a născut uria­şul tezaur muzical enescian: „Rapso­diile“, „Sultele", „Poemele", ,,Sonate­­le", „Uverturile“, „Simfoniile", „Oe­­dip" ... El a lăsat moştenire omenirii 33 de lucrări care cuprind totalitatea genurilor şi formelor muzicale. In cei cinci ani care s au scurs de la deschiderea casei-muzeu, mai bine de 40.000 de iubitori ai creaţiei sale din ţara noastră, din Franţa, U.R.S.S., Mexic, R.P. Mongolă şi din alte ţări au ţinut să viziteze „Livenii lui Enescu", să-şi exprime în cartea de impresii ad­miraţia pentru cel mai mare muzician român. T. NIŢESCU, redactor „Agerpres­ CALATORIA” PRIN ŢARĂ Case cu rezonanţă —...i­ !

Next