Flacăra Iaşului, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 5619-5645)
1964-10-01 / nr. 5619
Pag. ÎN Cartea sa devină un tovarăş al fiecărui muncitor Ca rezultat al activităţii depuse de comitetul sindicatului de la Fabrica de confecţii din Iaşi, sub îndrumarea comitetului de partid, munca de popularizare şi difuzare a cărţii tehnice a cunoscut ucele progrese. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii obţin zi de zi rezultate frumoase in procesul de producţie, în îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. Fără îndoială că, acţiunile culturale contribuie efectiv la ridicarea nivelului politic şi profesional al muncitorilor şi, implicit, la îndeplinirea sarcinilor de producţie. Organizarea unor acţiuni legate de procesul de producţie, cum a fost sesiunea tehnico-ştiinţifică, unde am fost dezbătute probleme legate de planul de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost ele., a contribuit efectiv la răspindirea in rîndurile muncitorilor a unor cunoştinţe necesare, a dus la îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor din planul de producţie. De mult succes s-au bucurat şi concursurile „Cine ştie meserie, ciştigă“, organizate pe ture de lucru şi care au atras un număr mare de muncitori. Toate a■cestea au făcut ca de la o zi la alta numărul cititorilor cărţii tehnice să fie într-o continuă creştere, iar rezultatele în producţie să nu se lase aşteptate. Bilanţul încheiat la sfîrşitul celor 8 luni de activitate din acest an arată că planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 100,9 la sută, că productivitatea muncii a crescut cu aproape 2 la sută, că s-au obţinut economii la preţul de cost în valoare de 868.000 de lei peste plan. Aceste realizări se datoresc şi acţiunilor cu cartea ce au fost organizate aici şi care au contribuit la ridicarea nivelului profesional şi cultural al muncitorilor şi la îndeplinirea sarcinilor din planul de producţie. Acum, biblioteca tehnică a fabricii are un număr sporit de cititori şi în fiecare zi pe fişe sunt înscrise alte noi nume. Ceea ce este îmbucurător este constatarea că mulţi dintre frecventatorii bibliotecii citesc sistematic, dovedesc o bună orientare în alegerea cărţilor şi se străduiesc să pună in practică cunoştinţele căpătate. La cabinetul tehnic se dau cu mai multă regularitate consultaţii, sunt popularizate prin diferite metode (recenzii, buletine informative „Ce e nou în biblioteca tehnică“ etc.) noutăţile apărute. Aşa LA FABRICA DE CONFECŢII IAŞI se explică faptul că a crescut simţitor interesul pentru cartea tehnică şi mulţi dintre muncitori îşi alcătuiesc biblioteci personale, convingindu-se că, intr-adevăr, cartea Ie este un bun tovarăş şi prieten care ii ajută în muncă. Lucrări ca „Tehnologia confecţiilor“, „Utilajul rubricii de confecţii“, „Tehnologia de ţesături“ sunt mereu solicitate, iar dintre cititorii permanenţi, mulţi au trecut in rîndurile fruntaşilor in producţie şi ale inovatorilor. Schimburile de experienţă privind metodele de popularizare a cârtii tehnice ce s-au efectuat cu fabricile de confecţii din Brăila şi Botoşani, s-au dovedit a fi utile şi astfel de acţiuni sint necesare a se întreprinde şi in viitor. Cu toate succesele obţinute, in ceea ce priveşte munca de popularizare şi răspîndire a cărţii, la Fabrica de confecţii mai sint multe de făcut. Dacă in acţiunile cu cartea tehnică s-au obținut unele rezultate bikie, in schimb, în ceea ce priveşte activitatea cu cartea beletristică, s-a constatat multă delăsare. Este inadmisibil ca in 8 luni dintr-un an să nu fi fost organizată nici o acţiune cu cartea belestristică. Aşa se explică de ce şi numărul cititorilor este mic. Care sunt cauzele ? Comitetul de sindicat nu s-a îngrijit ca in acest domeniu de activitate să promoveze oameni pricepuţi, pasionaţi de această muncă. La Fabrica de confecţii se află o stafie de radioamplificare. Aici se puteau organiza multe acţiuni care să aibă menirea de a populariza lucrările nou apărute, tematica şi conţinutul lor. Măsurile ce au fost luate recent sunt bune, dar pentru traducerea lor în fapte trebuie să fie folosită o întreagă gamă de metode care să-i atragă pe muncitori spre bibliotecă. Ar fi util ca în pauze, membrii comisiei culturale să treacă prin secţii, să stea de vorbă cu muncitorii şi să le recomande cărţile cele mai interesante Oare la Fabrica de confecţii nu se pot organiza recenzii, şezători literare, medalioane, concursuri „Cine ştie, ciştigă" sau procese literare ? Cit de necesar ar fi pentru formaţiile artistice de amatori un cerc literar, unde să fie citite şi analizate unele lucrări ale muncitorilor cu aspecte din munca colectivului. Aceste lucrări dacă ar fi incluse in textele brigăzii ar avea, cu siguranţă, mai multă eficacitate. Condiţii sunt, in schimb trebuie să se dea dovadă de mai multă preocupare. In concluzie, se impune ca planul ce a fost elaborat să fie tradus in lapte. Comitetul de sindicat de la Fabrica de confectii are sarcina de a insista asupra organizării celor mai eficiente și variate forme ale muncii cu cartea, permanentizindu-se. De asemenea, trebuie să se manifeste mai multă încredere faţă de posibilităţile existente, să fie cifrat cu mai mulţi muncitori la organizarea unor acţiuni culturale, al căror confliut să-şi tragă sevadin sarcinile de producţie. Comitetul de partid trebuie să îndrume şi să controleze cu grijă activitatea celor ce se ocupă de activitatea culturală din taktică I. 'ARCAȘU PE ECRANE Cadru din filmul „Un om care nu există" (sus), care rulează săptămîna aceasta la Vaslui. Filmul „Rude de singe" (cadru din film jos), rulează la cinematograful Nico- Premiere teatrale la Bírtad BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Colectivul Teatrului de stat „Victor Ion Popa" din Bîrlad, s-a reîntors recent dintr-un turneu efectuat prin regiunile Dobrogea, Bucureşti, Argeş şi Ploieşti. In unele localităţi din aceste regiuni, actorii bîrlădeni au prezentat spectacole cu piesele „Dezertorul" de Mihail Sorbul şi „Jocul de-a vacanţa" de Mihail Sebastian. „Jocul de-a vacanţa", care constituie a doua premieră din actuala stagiune, va fi prezentată la Bîrlad sîmbătă, 3 octombrie. Regia artistică a spectacolului aparţine lui Vasile Mălinescu, iar scenografia — lui Puiu Ganea — de la Teatrul „C. Tănase" din Capitală. In distribuţie : Zaharia Volbea, Călin Botez, Constantin Petrican, Livia Ungureanu, Elena Petrican ş. a. Următoarea premieră a teatruui bîrlădean va avea loc cu piesa lui Camil Petrescu „Mitică Popescu”, in regia maestrului emerit al artei - Mihai Zirra. ELIADE SOLOMON În schimb de experienţă Un grup de actori, minuitori şi pictori scenografi de la Teatrul de păpuşi din Iaşi, împreună cu directorul teatrului, tovarăşa Mia Dumitriu, şi cu Sergiu Teodorovici, unul din autorii piesei „Trei pitici şi-un licurici“, au participat recent la Bacău la un util schimb de experienţă cu păpuşarii din localitate pe marginea piesei „Trei pitici şi-un licurici“, care figurează în repertoriul ambelor teatre. După vizionarea spectacolului, a urmat un interesant schimb de păreri. S-au purtat discuţii cu privire la concepţia montării spectacolului, a scenografiei și a viziunii regizorale. FLĂCĂRA IAȘULUÎ T Aspect de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P.R. Succes în noul an universitar! (Urmare din pag. 1-a) studenţi a materialismului dialectic, sprijin preţios in munca de zi cu zi, şi în formarea unei concepţii ştiinţifice despre natură şi societate. Pentru întregirea profilului specialistului de mîine este necesar să se acorde în continuare toată atenţia efectuării practicii în producţie. Munca de cercetare ştiinţifică constituie de asemenea un mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor şi de formare a unor deprinderi practice. In activitatea entuziastă pe care o depun cadrele didactice, o preocupare constantă este valorificarea tradiţiilor progresiste ale şcolii superioare romîneşti, adaptate la cerinţele actuale. Educarea tinerei generaţii în spiritul moralei noi, socialiste, al răspunderii faţă de muncă şi faţă de sarcinile încredinţate, cultivarea dragostei neţărmurite şi devotamentului pentru partid, pentru patria socialistă, a admiraţiei profunde pentru trecutul de luptă al clasei muncitoare, pentru înfăptuirile fără precedent din anii puterii populare sunt obiective principale, după cum şi sădirea în sufletul fiecărui tînăr a dorinţei de a contribui cu toată capacitatea la desâvîrşirea construcţiei socialiste. Sînt ţeluri pentru îndeplinirea cărora luptă atit cadrele didactice cit şi organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţilor, sub îndrumarea organizaţiilor de partid din institutele de invăţămînt superior. Eminenţi profesori şi oameni de ştiinţă din institutele noastre constituie exemple demne de urmat pentru studenţii care văd în aceşti savanţi întruchiparea unor trăsături ale intelectualităţii de tip nou, cu puternice rădăcini în popor, gata să muncească cu abnegaţie pentru progresul ştiinţei romîneşti, pentru îmbogăţirea tezaurului culturii universale, după cum şi pe târim obştesc în râspîndirea ştiinţei şi culturii. Organizaţiile de partid din institutele de învăţămînt superior sînt chemate să vegheze asupra conţinutului şi perfecţionării continue a procesului instructiv-educativ, preocupindu-se îndeaproape de felul cum se desfăşoară studiul marxism-leninismului, de dezbaterea periodică a unor probleme filozofice, de crearea unei atitudini combative împotriva concepţiilor antiştiinţifice, retrograde, dăunătoare. In acelaşi timp, este necesar ca organizaţiile de partid să orienteze activitatea organizaţiilor U.T.M. şi consiliilor Asociaţiei studenţilor spre formarea in primul rind la studenţi a unei inalte conştiinţe faţă de suprema lor datorie - învăţătura. Concomitent, acestea au sarcina să contribuie la generalizarea experienţei pozitive a studenţilor fruntaşi la învăţătură, la extinderea metodelor bune de studiu individual mai ales la anii I şi II, unde încă nu s-au format deprinderile necesare. Este foarte important ca studenţii să fie ajutaţi să cunoască temeinic politica partidului şi statului nostru, să se desfăşoare în rîndurile lor o bogată muncă cultural educativă în aşa fel incit toate acestea să ajute la formarea oamenilor zilelor noastre, animaţi de idealuri înaite, înarmaţi cu cunoştinţe temeinice, avînd un larg orizont politic, o mare pasiune pentru meseria aleasă şi dorinţa fierbinte de a participa cu toate forţele la continua prosperitate şi înflorire a patriei socialiste. Pentru fiecare student pregătirea profesională temeinică, disciplina, frecventarea cu regularitate a cursurilor, seminariilor, lucrărilor practice, orelor de consultaţie, trebuie să fie o îndatorire de seamă. Pornind de la începutul anului cu convingerea fermă de a aplica în viaţă sarcinile ce le revin, de a studia în mod ritmic, de a milita împotriva mediocrităţii şi muncii in asalt se vor obţine noi succese la învăţătură. Acum, la deschiderea noului an universitar, întregul popor muncitor urează cadrelor didactice succese şi satisfacţii în nobila muncă de pregătire a schimbului de mîine, iar studenţilor rezultate tot mai bune la învăţătură. Caravana Crucii Roşii, în comuna lana In ziua de 27 septembrie, un număr de Cinci medici de la Spitalul de adulţi Bîrlad, împreună cu 18 echipieri, s-au deplasat cu aparate de specialitate in comuna lana, unde au dat diferite consultaţii. Au fost date astfel peste 70 de consultaţii şi au fost vizitate peste 120 de case I. BLOC corespondent Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 40 din 30 septembrie 1964 au fost extrase din urnă următoarele numere : Numere de bază : 34 43 42 31 27 21 Numere de rezervă 37 8 Fond de premii lei 518.165 Ca urmare a materialelor publicate... * In articolul „La căminele T. C. din Iaşi — Deficienţe ce se cer înlăturate“, apărut în ziarul „Flacăra Iaşului“ nr. 5599 din 8 septembrie a.c. s-a menţionat, printre altele, lipsa grijii gospodăreşti în întreţinerea instalaţiei sanitare şi a unor camere, precum şi comportarea necuviincioasă a salariaţilor Traian Petrescu şi Ioan Aionesei. In urma apariţiei acestui articol, tov. ing Victor Zavati — directorul T.R.C Iaşi — ne înştiinţează că ,,s-au luat cele mai eficace măsuri în scopul întreţinerii calitative a bunurilor din acest cămin. De asemenea, cei care tulburau liniştea locatarilor, au fost evacuaţi din cămin , inclusiv salariaţii criticaţi“. * Un grup de cadre didactice de la şcoala din Miroslava a semnat, în ziarul nostru nr. 5598 din 6 septembrie curent, o notă cu titlul : „Daca n-aţi fost oameni cumsecade...“. In această notă se semnala atitudinea lipsită de respect a şoferului Vasile Gherasim şi a taxatoarei Elena Iftimia față de călătorii care folosesc autobuzele de pe traseul Piaţa Halei — Valea Ursului. Ca răspuns la nota publicată, directorul întreprinderii de transporturi Iaşi — tov. Eugen Nicoreanu — ne-a comunicat măsurile luate: ,,şoferul respectiv a fost sancţionat cu mustrare şi avertisment, iar taxatoarea — retrogradată, pe timp de 3 luni“. ...şi nepublicate . La începutul lunii septembrie a. c., postul de corespondenţi voluntari de la Uzina metalurgică din Iaşi a semnalat redacţiei noastre faptul că în întreprindere sunt muncitori care urmează tratament stomatologic şi pierd nenumărate ore cu aşteptarea la policlinică. Soluţia : înfiinţarea unui cabinet corespunzător în interiorul uzinei. Propunerea a fost trimisă Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Iaşi. Redăm răspunsul primit: „Vă facem cunoscut că s-au luat măsuri pentru amenajarea unui cabinet stomatologic în incinta Uzinei metalurgice, care va fi deservit de un medic stomatolog de două ori pe săptămînă“. * Datorită unor modificări efectuate la reţeaua de energie electrică de pe străzile 1 Mai, Gării, 9 Mai, Unirii şi 30 Decembrie din Paşcani, tensiunea curentului pe reţea a scăzut simţitor, fapt ce punea locatarii din aceste străzi în situaţia să nu mai poată folosi cum trebuie aparatele electrice de uz casnic. In vederea soluţionării acestei situaţii (semnalată redacţiei noastre de către un grup de muncitori şi tehnicieni de la Atelierele de reparat material rulant din Paşcani), conducerea întreprinderii regionale de electricitate Iaşi a luat următoarele măsuri : „pe unele străzi, reţeaua electrică a f°st completată cu noi conductori, iar pe celelalte, s-a schimbat secţiunea acestora. In prezent, tensiunea curentului din reţeaua străzilor amintite în sesizare satisface cerinţele locatarilor“ RADIO SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE: VINERI, 2 OCTOMBRIE, 1964 PROGRAMUL I : La orele : 5; 6; 7; 10; 12; 14; 16; 18; 20; 22; 23;52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 15 Cîntece şi jocuri populare; 16.10 Cintă corul bărbătesc al Radioteleviziunii; 16.30 Orchestre de muzică uşoară; 16.45 Lecţia de limba engleză. Ciclul II; 17 Din muzica popoarelor; 17.30 In slujba patriei; 19.30 Aspecte de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P.R.; 19.50 Arii din operete; 20.15 Jurnalul satelor; 20.40 Din comoara folclorului nostru; 21 Noapte bună, copii; 21.15 Momente din istoria literaturii române. G. Ibrăileanu; 22.15 Muzică de dans; 23 Al lll-lea Festival internaţional „George Enescu“ - 1964. Fragmente din opera „Motanul încălţat“ de Cornel Trăilescu. PROGRAMUL l: La orele: 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21.30; 23; 0.52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale; 15.05 Din creaţia de muzică uşoară a compozitorului Ion Vasilescu; 15.30 Actualitatea în ţările socialiste; 16 Dansuri simfonice de compozitori români; 16.30 10 întrebări şi 10 răspunsuri; 16.40 Muzică populară; 17.15 Sport; 17.30 Sfatul medicului; 18 Laureaţi ai celui de-al lll-lea Concurs internaţional „George Enescu" - 1964; 18.30 Lectură ghicitoare : Colocviu cu ascultătorii emisiunii „Lectură dramatizată“; 19.05 Cîntă orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii; 19.30 Teatru la microfon : „Corabia cu un singur pasager“. Scenariu radiofonic de Dan Tărchilă; 20.37 Muzică din operete; 21 Interpreţi de muzică uşoară; 22.30 Mari cintăreţi de operă : Amelita Galii Curci şi Tito Schipa; 23.46 Muzică de dans: „George Enescu". In încheiere - buletin de ştiri, buletin meteorologic. TELEVIZIUNE JOI, 1 OCTOMBRIE, 1964 Nr. 5619 RADIO IAŞI pe 285 m, lungime de undă JOI, 1 OCTOMBRIE, 1964 17.30 Buletin de ştiri şi muzică corală de compozitori ieşeni; 18 Rubrica , ,/Fiecare G.A.C. o unitate„ înfloritoare“ şi selecţiuni din concertul de muzică populară susţinut duminică seara la Iaşi de orchestra „Doina Moldovei". 18:30 Emisiunea : „Pe teme cetăţeneşti“. Pagini simfonice şi un program de muzică uşoară. SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL, „Vasile Alecsandri", joi, 1 octombrie, ora 19.30 : „Vrăjitoarele din Salem“ TEATRUL DE PĂPUȘI, ora 16 : „Buratino zboară în lună". CINEMATOGRAFE* VICTORIA (orele 9; 11,45; 15; 17,50 ; 20,45) : „Cei şapte magnifici", cinemascop ; REPUBLICA (orele 9 ; 11; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45): „Dragoste la zero grade" ; TINERETULUI (orele 9,15 ; 11,15 ; 15 ; 17 ; 19 , 21) : „Asasinul din cartea de telefon" ; ARTA (orele 9; 11 ; 15; 17; 19, 21) : „Anaconda" ; TATARASI (orele 16 ; 19,30) : „Ocolul pămîntului în 80 de zile", cinemascop ; NICOLINA (orele 16; 18; 20): „Rude de singe". In REGIUNE : la BIRLAD, cinema Victoria : „Pagini de istorie" ; cinema Bîrladul : „Feriga de aur", cinemascop; VASLUI : „Un om care nu există" ; HUŞI : „Tinărul de pe vasul „Columb"; PAȘCANI : „In întîmpinarea visului". TIMPUL PROBABIL Vreme în general frumoasă, cu cerul mai mult senin, sunt slab din direcţii diferite. Temperatura în creştere uşoară, va fi cuprinsă noaptea între 5 şi 10 grade, iar ziua între 22 şi 24 de grade. Ceaţă temporară în primele ore ale dimineţii. O plăcuţă proaspătă, aşezată în vara anului trecut pe o casă obişnuită din satul Stupea, ne readuce în minte locul copilăriei unuia dintre pionierii muzicii romîneşti. Personalitatea sa întrunea, deopotrivă, poetul, compozitorul, dirijorul, pianistul, dar şi violonistul virtuos. Acesta a fost Ciprian Porumbescu . .. Sute şi sute de oameni păşesc în interiorul casei cu simţăminte de respect şi veneraţie.’ Fiecare obiect expus - portrete ale compozitorului, ale familiei şi ale primilor săi profesori, între care şi cel al lăutarului Ioniţă Bidirel (vestitul purtător al bogăţiilor folcloristice pe acele vremuri), precum şi copii după manuscrise, partituri etc. — îşi are povestea lui. Dar mai cu seamă partiturile, în care compozitorul a transpus şipotul zglobiu al izvoarelor de munte, tînguirea monotonă a turmelor, melodiile plaiurilor natale, ilustrind aspiraţiile, bucuriile şi necazurile oamenilor. Toate acestea, trăite din plin de copilul, adolescentul şi omul matur pe meleagurile Humorului, le-a înmănuncheat şi le-a transpus cu neasemuită măiestrie şi duioşie în toate compoziţiile sale. Între acestea, „Balada“ ocupă un bine meritat loc de frunte în creaţiile sale. De altfel, această remarcabilă compoziţie este prezentă in repertoriul multor violonişti cu renume din ţară şi de peste hotare. Intr-o cameră alăturată, vizitatorii fac cunoştinţă cu mărturiile care vorbesc despre Ciprian Porumbescu - deschizătorul de drumuri al operetei romîneşti. „Crai Nou" este cea mai de seamă creaţie a vieţii sale şi una dintre primele operete romîneşti. Pe scenă apar ţărani în portul lor, cu graiul, cu cîntecele şi jocurile lor pe cea mai variată gamă, hore, doine, brîuri, chindii, cîntece de dragoste şi alean. Ca şi „Balada“, opereta „Crai NoU“ se bucură astăzi de preţuire, ea fiind trecută la loc de cinste în repertoriul multor teatre şi ansambluri din ţară şi de peste hotare. In această cameră, compozitorul a dat viaţă multora dintre cele peste 200 de lucrări scrise în mai toate genurile muzicale (lieduri, rapsodii, operete, coruri, balade etc.). La temelia lor a stat un singur crez, după cum singur mărturisea in 1882: „Şi dacă este vorba de vreun componist pe care l-am studiat şi îl studiez încă cu multă diligenţă, atunci imi permit a spune că componistul acesta este însuşi poporul nostru romîn...“. Părăsind meleagurile „Baladei“, ne îndreptăm către un alt raion sucevean - Botoşani. Aici, poposim într-o casă asemănătoare celei de care ne-am despărţit, unde S-a născut, a trăit şi a creat o bună parte din timp Enescu. George Enescu ... Urmărind din cameră in cameră firul vieţii şi activităţii sale, de la primii paşi sintem copleşiţi de această mare personalitate a muzicii universale Contemporane. In încăperile casei memoriale s-au adunat mici fărîme din viaţa lui, trăită atît de intens. O viaţă care începe abia pîlpîind, aici in fundul Moldovei în satul Liveni, ce-i poartă azi numele într-o căsuţă cu prispă de lemn şi cu horn în care se învăluie vintul de nord, răbufnind în spaime de poveste, ca un acompaniament al pirîului Tricovei din fundul grădinii... întocmai aşa cum le-a cîntat pe toate cu nespusă duioşie în „Impresii din copilărie“. Pe uliţele pline de praf ale satului, care urcă printre colinele domoale ale Hirtopului, l-a întîlnit micuţul Enescu pe lăutarul Lae Chioru, iar în ograda cu troscot a auzit el întîia oară taraful şi i-a văzut pe moldoveni horindi. Aici s-a legat pentru totdeauna de pămîntul care l-a zămislit şi tot de aici şi-a luat zborul către Iaşi, Bucureşti, Viena, Paris, Londra, New York, către toată lumea... In acest lăcaş, care păstrează parcă aidoma fiinţa genialului muzician, un bogat material — epistolar, ilustrativ, schiţe, manuscrise, cărţi şi periodice — strîns cu un pios devotament, vine să dovedească legătura artei lui Enescu cu ţara, cu poporul care l-a creat. Ele dezvăluie, în acelaşi timp, precocitatea uimitoare a manifestării dorurilor sale muzicale, pentru care mulţi l-au socotit „un Mozart ro-19 Jurnalul televiziunii; 19.10 Aventurile echipajului Val-Virtej ; In Matto Grosso; 19.50 Sfatul medicului ; Sănătatea şcolarului, de conf. dr. V. Petrescu,Coman; 20 Filmul artistic - Luna de miere fără bărbat; 21,25 Recital vocal-instrumental. Vor interpreta laureaţi ai Concursului Internaţional Intr-o vitrină - o „Pierre Helville“, cu strunele încremenite, Alături marcuşul inert. Este una din cele şapte viori ale maestrului, prin intermediul căreia a dăruit oamenilor, cu o tărie profundă, tot ce e mai frumos, mai sublim. Deasupra - un afiş, prins pe perete, înfăţişînd mîinile magicianului. Mîinile acestea, care au însufleţit deopotrivă vioara şi pianul, care au desferecat cu bagheta furtunile sau potolirile muzicii, elanurile, visările... Fotografii, ilustrate şi afişe ne vorbesc de anii petrecuţi la Viena şi Paris, de numeroasele sale concerte date în diferite capitale ale continentului european sau in afara acestuia. In străinătate, marele artist român leagă multe prietenii trainice cu renumiţii muzicieni Jacques Thibaud, Maurice Ravet, Pablo Casals etc. Intr-un alt tablou, pelicula fotografică a imortalizat pe hîrtie un trio virtuos al viorii - George Enescu, David Oistrah, Yehudi Menuhin. Ne aflăm în camera de lucru. Aici, în liniştea nopţilor cu luna plină de pe fereastră, pe care micuţul „Jurjac“ se căţăra s-o prindă, în cintetul păsărelelor din zorii dimineţii, marele artist, aşezat in faţa colilor cu portative, aşternea pe cinci linii orizontale un întreg univers de gînduri şi simţuri. De aici, şi din alte locuri, s-a născut uriaşul tezaur muzical enescian: „Rapsodiile“, „Sultele", „Poemele", ,,Sonatele", „Uverturile“, „Simfoniile", „Oedip" ... El a lăsat moştenire omenirii 33 de lucrări care cuprind totalitatea genurilor şi formelor muzicale. In cei cinci ani care s au scurs de la deschiderea casei-muzeu, mai bine de 40.000 de iubitori ai creaţiei sale din ţara noastră, din Franţa, U.R.S.S., Mexic, R.P. Mongolă şi din alte ţări au ţinut să viziteze „Livenii lui Enescu", să-şi exprime în cartea de impresii admiraţia pentru cel mai mare muzician român. T. NIŢESCU, redactor „Agerpres CALATORIA” PRIN ŢARĂ Case cu rezonanţă —...i !