Flacăra Iaşului, noiembrie 1964 (Anul 20, nr. 5646-5670)

1964-11-01 / nr. 5646

S" Y PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. LAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL1 ANUL XIX, Nr. 5646 DUMINICA Y NOIEMBIE 194 4 PAGINI W BANI Lucrările agricole de toamnă, in ritm susţinut Gospodăriile colective din raionul Huşi Au terminat insăminţările HUŞI (prin telefon de la tubredaet­a ilarului „Flacăra laţului“). In ultima vreme In gospodăriile colective din raionul Huşi ritmul lucră­rilor agricole de toamnă a crescut în Intensitate. Pentru a termina grabnic insăminţările consiliile de conducere din G.A.C.-uri, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au luat măsuri pentru folosirea din plin a fiecărei ore bune de lucru. Muncind cu hărnicie, colectiviştii din acest raion, ajutaţi de mecanizatori, au reuşit In cursul zilei de ieri să termine Insăminţatul tuturor celor 21.500 hectare cu griu prevăzute In plan. In prezent, toate mijloacele sunt îndreptate spre grăbirea celorlalte lucrări de sezon. Colectiviştii dau zor pentru încheierea recoltării porum­bului boabe şi eliberarea terenului de recoltă. Din cele aproape 27.000 hectare ocupate cu această cultură, n-au mai rămas de recoltat decit 3.500 hectare. G.A.C.-uri ca cele din Turzii, Deleni, Grumezoaia, Berezeni şi altele au terminat recoltatul şi sunt pe punctul de a încheia şi transportul recoltei de pe tarlale. In ultimele zile s-a trecut cu forţe sporite la executarea arăturilor de toamnă. Sunt deja arate aproape 18.000 de hectare destinate culturilor de primăvară. La gospodăria colectivă din Ghermfineşti au fost arate peste 80 la sută din suprafeţele planificate. Intr-un stadiu avansat se află cu executarea acestei lucrări şi G.A.C­urlie din Grumezoaia, Hurdugi, Hoceni şi altele. Hotârirea colectiviştilor şi mecanizatorilor e de a impulsiona şi mai mult ritmul de lucru astfel ca pină la venirea îngheţului să poată ara întreaga suprafaţă ce urmează a fi insăminţată in primăvară. Totodată, se acordă o atenţie deosebită acţiunii de fertilizare a solului, C­SAIA Arături de toamnă pe 850 ha. Consiliul de conducere al gos­podăriei colective din comuna Nicolae Bălcescu, raionul Hîrlău, îndrumat de organizaţia de partid a luat din vreme măsuri ca ime­diat după zvlntarea terenului să se treacă la Insămlntatul griului pe ultimele suprafeţe. Muncind cu entuziasm, colectiviştii, aju­taţi de mecanizatorii din brigada S.M T. au terminat aceasta lu­crare pe întreaga suprafaţa de 750 de hectare. Concomitent cu semănatul griului, colectiviştii au dat zor şi cu recoltatul po­rumbului, reuşind să încheie re­coltatul acestei culturi pe toate cele 1.015 hectare. In prezent, se continuă executarea arăturilor pentru însâmînțările de primăva­ră. Pînă acum au fost arate 850 de hectare. în aceste zile la G. A. C. Holboca Nici o oră bună de lucru irosită De citeva zile, colectiviştii din Hol­boca, ajutaţi de mecanizatorii din bri­gada S.M.T. au putut continua mun­cile din actuala campanie întrerupte de ploile căzute in ultima vreme. Ast­fel, ei au trecut cu toate forţele la însâmînţarea griului pe ultimele su­prafeţe. Terenul destinat însămînţărilor a fost pregătit din vreme, astfel că mecani­zatorii, printre care Vasile Busuioc, Con­stantin Chelaru şi Ion Stolnea, lucrea­ză cu întreaga capacitate a celor 5 semănători cu care este dotată bri­gada. Viteza zilnică la semănat a a­­juns la 15 hectare de fiecare semă­nătoare. După cum ne spunea tov. Constantin Unguru, preşedintele gos­podăriei colective, ritmul în care se lucrează la semănat permite ca aceas­tă lucrare să fie încheiată in cursul zilei de astăzi. Dar atenţia colectiviştilor şi meca­nizatorilor de la G.A.C. Holboca nu este îndreptată numai la Insăminţări. Consiliul de conducere, inginerul agro­nom şi şeful brigăzii S.M.T. au luat măsuri ca tractoarele care nu lucrea­ză la semănat să execute arături de toamnă. Astfel, din zori şi pină seara tlrziu poţi vedea pe ogoarele gospo­dăriei 10 tractoare care execută ară­turi pe terenurile destinate culturilor de primăvară. Pină acum au fost a­­rate aproape 600 de hectare. Acest lucru se datoreşte faptului că între co­lectivişti şi mecanizatori există o strlnsă colaborare. Colectiviştii dau zor cu eliberarea terenului de recoltă pen­tru a crea front de lucru mecanizato­rilor şi în acelaşi timp le asigură hra­na şi carburanţii direct la locul de muncă. Consiliul de conducere a repar­tizat pentru transportul recoltei 46 de atelaje. Muncind cu însufleţire s-a reuşit să se elibereze pină acum 450 de hectare unde tractoriştii au şi tre­cut la arat Cele mai bune rezultate au fost obţinute de către colectiviştii din brigada de cimp condusă de Ne­­culai Muscalu. Şi în celelalte brigăzi ale gospodăriei se lucrează cu spor. Colectiviştii din Holboca, mobilizaţi de organizaţia de partid, depun eforturi sporite pentru ca în cel mai scurt timp să termine lucrările din actuala campanie. P. AGACHI • Au terminat recoltaţii perimbolui • Se lisamîn­­ţează pe ultimele hectare • Arături de toamnă pe aproape 690 de hectare. UN CLIŞEU! pe tarlaua ,,Podiş“, mecanizatorii Ion Stoinea şi Marin Zămoarcă la semăna­tul griului Pe ultimele suprafeţe. Grijă deosebită pentru fertilizarea solului PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). In scopul obţinerii unor producţii sporite la hectar, la G.A.S. Paşcani se aplică întregul complex de lucrări agricole. O atenţie deosebită se a­­cordă fertilizării solului. Stind de vor­bă cu tovarăşul Goraş Octavian, ingi­ner şef la G.A.S. Paşcani, am aflat că odată cu insăminţările de toamnă s-au încorporat în sol 85 de tone de superfosfat, 50 de tone de azotat de amoniu şi 1.370 de tone de îngrăşă­minte naturale. Acum, odată cu arăturile adinei de toamnă, lucrare la care sînt folosite toate tractoarele, se acordă atenţie în continuare fertilizării solului. In pla­nul de fertilizare se prevede să se incorporeze în sol încă 2.000 tone de îngrăşăminte naturale şi 150 de tone ţie îngrăşăminte chimice. L CRĂCIUN CE Gentrala electrică de termo­­ficare din Iași. Foto M. D. O delegaţie romina In Belgia Stmbătă dimineaţa a plecat spre Bruxelles o delegaţie condusă de acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R.P. Romíné care va par­ticipa la Colocviul romíno-belgian a­­supra dezvoltării R.P. Romíné, organizat intre 3 şi 6 noiembrie de Centrul belgian de studiu pentru țările din Est, In colaborare cu Academia R.P. Ro­míne. (Agerpres) Manifestări în cadrul Centenarului Conservatorului de muzică ieșean Concert Ieri seară, la Casa tineretului din Iaşi a avut loc cel de al treilea con­cert din seria celor consacrate Cente­narului invăţămîntului superior de artă. Concertul a fost susţinut de forma­ţiile Conservatorului ieşean. El a cu­prins fragmente de operă şi muzică de cameră de compozitori români şi străini. Recepţie Tot ieri, cu prilejul Centenarului in­­vâţămintului superior de artă, a avut loc la Conservatorul ieşean o recepţie, la care au participat invitaţi la sărbă­torirea Centenarului, cadre didactice din institutele de învățămînt superior din Iași. Economii peste plan BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“), întreprinderile din Bîrlad — Fabrica de rulmenţi, Fabrica de confecţii, în­treprinderea „Drumul socialismului“ şi „Republica“, duc o susţinută muncă pentru reducerea continuă a preţului de cost al produselor, pentru mărirea vitezei fondurilor circulante şi pentru punerea în valoare a tuturor iniţiative­lor şi rezervelor interne. Procedînd aşa în primele 9 luni ale anului curent, muncitorii din întreprinderile sus a­­mintite au realizat 2.815.000 lei eco­nomii suplimentare la preţul de cost şi 3.312.000 lei beneficii peste plan. Se remarcă eforturile metalurgiştilor bîrlădeni care singuri au realizat 1.863.000 lei economii suplimentare la preţul de cost şi 2.250.000 lei bene­ficii peste plan, urmate de maşinistele de la Fabrica de confecţii cu 566.000 lei economii la preţul de cost şi 693.000 lei beneficii peste plan. ELIADI SOLOMON Plenara Consiliului regional al sindicatelor In cursul zilei de ieri au avut loc lucrările plenarei Consiliului regional al sindicatelor Iaşi, care a dezbătut activitatea cultural-educativă de masă desfăşurată de sindicate in sprijinul producţiei, pe perioada 1 ianuarie — 1 octombrie a.c. La această plenară au participat membrii Consiliului regional al sindi­catelor, preşedinţi ai consiliilor locale ale sindicatelor, activişti culturali. Pur­­tînd discuţii pe marginea materialelor prezentate în plenară, participanţii au analizat activitatea cultural-educativă desfăşurată de sindicate în această perioadă şi au făcut propuneri con­crete pentru ridicarea continuă a ni­velului acestei activităţi. P Spirii de echipa p­ robabil că ieşenii işi amin­tesc de portarul „Locomo­tivei“, D-tru Streaşină şi de extrema stingă­­Alex. Leonte. Erau fotbaliştii cu care Iaşul s-a mîndrit mulţi ani de-a rindul. Vine insă o vreme cînd trebuie să mai faci economie de energie. Departe de a fi bărbaţi in virstă, Dumitru Streaşină şi Alex. Leon­te conlucrează acum pentru câşti­­garea unei bătălii cu mai multe subtilităţi decât jocul de fotbal — calitatea locomotivelor. Fos­tul portar D-tru Streaşină e O.T.G.-ist şi minuieşte vru apa­rat „Roentgen“ pentru depistarea sudurilor prost executate. Ceea ce nu vede Leonte, şeful echipei de sudori, cu ochiul liber, vede Streaşină cu aparatul lui. E tot un fel de portar. Numai că nu prinde mingile trase de adversar, ci scăpările propriilor lui coechi­pieri. Ori de cîte ori O. T. C.-istul Streaşină ii face cîte un reproş, Leonte îşi adună echipa și încep dezbaterile. — De ce s-a înttmplat aşa ? — Dacă n-avem electrozi de calitate! — Asta a fost odată! Acum aveţi electrozi de calitate. Să ştii tovarăşe Arhip că n-am să-ţi mai dau lucrări la cutia de foc. Ştii meserie, dar nu te concentrezi cu toată atenţia cînd ai o lucrare grea. li/fîndria de a fi sudor de înal- IVl tă clasă îi încearcă pe toţi Să faci lucrări de bună ca­litate dar de mică importanţă nu-i nici o glorie. Să execuţi lu­crări grele şi de calitate, îneît aparatul lui Streaşină să nu mai semnaleze nici o fisură, asta e gloria. Sudorii se privesc unii pe alţii, îşi dau sfaturi unul altuia, se critică şi, dacă stai să-i pri­veşti în aceste momente, îi vezi nemulţumiţi şi încruntaţi, parcă ar fi pierdut o întrecere hotă­­rîtoare. Nu-i lasă spiritul de e­­chipă, de răspundere colectivă, să fie liniştiţi în faţa observaţii­lor colegului lor de la control. Probabil că Valeriu Guran îşi a­­minteşte şi acum cum l-a privit echipa cînd a aflat că a trebuit săă răspundă pentru o remediere . Au defecţiuni ţevile, tova­răşe Leonte, îi poate spune în­­tr-o zi mecanicul, după ce s-a întors cu locomotiva din probă. Cum lucrează oamenii dumitale ? Acum ar trebui ca cel vinovat să facă remedierile şi toată e­­chipa să stea cu ochii pe el, să-l împungă cu privirile, să simtă că echipa trebuie respectată. Dar e­­chipa este echipă şi la rău şi ia bine. Pune mîna altul şi reme­diază. Şeful îşi notează însă în carnet. Nu se poate să rămînă lucrurile aşa. Prilejul se iveşte la ora două, după-amiază. — Tovarăşe Manole sau tova­răşe Grecu, bine că nu­ Venit. Ia poftiţi încoace la o întîlnire. In faţa lor se află Vasile Ga­raghiulea sau Carol Bartoş. — Ştiţi ce s-a întri­plat. Nu mai este nevoie de nici o explicaţie. Se ştie tot.. . — Lasă măi, că o să remediez şi eu după tine — înceatr cd unii să scape mai uşor. Dar aseme­nea cazuri sînt foarte rlare. Sînt în echipă sudori care exlecută nu­mai lucrări da calitate şi nimeni n-are ce remedia după e*. Gloria echipei trăieşte tocmai prin ei Vasile Caraghiulea, Carol Bartoş, Const. Mihoc, T. Codneanu, M. Moşneagu, P. Claus, Emil Del­­fingher..­ Sînt doar cîiteva nume., Alături de ei trebuie să-i trecem însă şi pe cei despre care nu s-au scris pînă aici cuviriste de laudă., Fiindcă fiecare s-a gîndit, chiar dacă cu întîrziere, la munca şi prestigiul echipei şi nimeni nu le-a dorit ştirbite. Criticile au fost meritate, iar ei au ţinut sea­ma de ele. Altfel n-am putea explica de ce acum se ivesc în­­tr-o lună abia 1—2 remedieri la cutiile de foc — la care se fac cele mai pretenţioase lucrări — faţă de 14—15 cîte erau cu 6—7 luni în urmă. De unde se vede că spiritul de echipă a ieşit învingător. V. GHEORGHIU Metode noi de încercare a rezistenței materialelor de construcții Cercetătorii de la I.N.C.E.R.C. au pus la punct, între altele, trei metode de în­cercare care nu necesită distrugerea materialului analizat. Cu ajutorul unui aparat denumit sclerometru se sta­bilesc caracteristicile generale de re­zistenţă a materialelor de construcţie. Aparatul are un dispozitiv care, lovind suprafaţa betonului, lasă o adîncitură. Măsurarea reculului şi amprentei lă­sate dă indicaţii orientative cu pri­vire la calităţile materialului. Metoda este introdusă în mod curent în prac­­tică. Pentru determinări mai precise, în masa betonului, se foloseşte ultra­sunetul. Simpla plimbare a unui de­­fectoscop ultraacustic pe suprafaţa be­tonului indică exact eventualele fisuri şi goluri în structura sa. Metoda, la care cercetătorii noştri au adus o contribuţie originală, deosebit de a­preciată şi peste hotare, este, de a­­semenea, folosită în mod obişnuit. (Agerpres) INFORMAŢIILE ZILEI Front de lucru pentru iarnă Pe șantierul blocului — plombă din str. Victoriei din Birlad, lu­crările se desfășoară intens, lu­­tnd-o Înaintea graficului. In pre­zent, se­ toarnă placa-terasă peste ultimul etaj. Totodată, in timp ce la parter se execută finisări inte­­rioare, la etajul I continuă lucră­rile de instalaţii şi de montare a binalelor exterioare, astfel asigu­­rîndu-se cont de lucru pentru iarnă. Trenuri cu tonaj sporit Desfăşurând larg Întrecerea so­cialistă, mecanicii şi fochiştii de la Depoul de locomotive C.F.R Iaşi, au remorcat un plus in luna octombrie 63 de trenuri cu o În­cărcătură peste nucleu de 5.858 de tone. In total, de la începutul anului şi pisă în prezent s-au transpor­tat 545 de trenuri cu un supra­­tonaj de 82.869 de tone. S-au evidenţiat in Întrecere mecanicii Gh. Pavel, Ştefan Ciu­botaru­, Mihai Teodorescu şi alţii Magazin sătesc în construcţie . In comuna Găgeşti, din raionul Bîrlad, s-au început, recent, lu­crările pentru construirea unui nou magazin universal cu bufet. Suprafaţa comercială a magazi­nului va fi de 100 m.p. Aici ma­gazinul, cit­­ şi bufetul, sînt pre­văzute a fi dotate cu utilaj şi mobilier comercial modern. Concerte de muzică uşoară­ ­Astăzi şi mâine, la Casa de cul­tură a sindicatelor din Iaşi, for­maţia de muzică uşoară „Opti­miştii“ din Bucureşti va prezenta spectacolul intitulat „Tonul face muzica“. Astăzi spectacolul va avea loc la orele 10 şi 20,30, iar mîine la ora 20,30. In zilele de 14 şi 5 noiembrie, la orele 17,30 şi 20,30, tot la Casa de cultură a sindicatelor, va concerta formaţia de muzică uşoară Van Wood din Italia. Un nou sortiment de mobilă Recent, la întreprinderea „Pro­gresul“ din Iaşi, s-a executat un nou prototip de mobilă, cameră studio tip „Iaşi". Noul sortiment se compune din 4 piese: divan studio dulap cu două uşi, masă alonjabilă şi toaletă, precum şi 4 tabarete tapiţate. După omologare, noul sorti­ment de mobilă va intra în pro­ducţia de serie. Duminica sportivă Iată principalele manifestări sportive de astăzi, de la Iaşi FOTBAL, stadionul „23. Au­gust“, ora 15G.S.M.S. — Di­namo Piteşti (categ. „A“). In deschidere, ora 14,15: demonstra­ţie de călărie. Teren „Dinamo“ — Abator, ora î1. Ştiinţa I.M.F. — Forest­a darea (camp, re­gional). BASCHET, sala „Voinţa“,■ ora 10.30 : C.S.M.S. — Olimpia Bucu­reşti (categ. „A“, seria a II-a, feminin). HANDBAL, terenurile „Moldo­va" şi „Voinţa“, de la ora 10. Întreceri in cadrul campionatului de calificare — etapa pe oraş. sch­iţe în creion Un veac în la major Cînd o fi răsunat oare prima vibraţie armonioasă a sufletului omenesc, acel germene din care s-a înălţat lumea fer­mecată a muzicii ? Bănuiesc şi eu că umanitatea şi-a cîntat sin­gură încă de cînd se căţăra, gîngăvind, să iasă din leagăn. — Nu te avînta cu aforistice consideraţii în acest sanctuar! sare alarmat fricosul din mine. Lasă pe alţii să se­ rostească în aceste zile, cînd serbăm Centenarul învăţămîntului artistic superior din Romînia. — De ce să tac tocmai eu ? întreabă temerarul N-am fost şi eu muştruluit de profesor fiindcă întîrziam la cor pe timpul cînd mai purtam pantaloni scurţi? Şi nu era absol­vent al Conservatorului din Iaşi cel care se chinuia să ne în­veţe a nu mai cînta după ureche ? Uite că am motive personale să cinstesc acest veac î­n la major al muzicii noastre. Bineînţeles, în numele celor de la stat şi galerie, care aplaudă. Pentru noi, simpli consumatori de melodie şi con­trapunct, chipurile marilor artişti care au fost şi ctitori ai învă­ţămîntului artistic romînesc coboară din cărţi şi dobîndesc di­mensiuni legendare, de descălecători. Pe străzile acestea, între Gopou, Tătăraşi şi Bahlui, ei au auzit armonii încă nemaiauzite. Apoi le-au pus pe portativ să cheme poporul la unire, la luptă, bucurie şi progres. Din doină milenară, moştenită din tată în fiu, cîntecul romînesc a păşit acum un veac în banca universitară. Căci ei, întemeietorii, au crezut, în primul rînd, în talentul lui Ion şi al Măriei. Azi, cînd arta romînească culege cununile de lauri din toate punctele cardinale, totul mi se pare firesc. La Geneva — premiul întîi la compoziţie, la Toulouse — vocile ne sînt de aur. Ansamblurile folclorice cu hore şi ţarini sînt cople­şitoare la Cairo, orchestrele simfonice de pe Dîmboviţa încăl­zesc atmosfera fiordurilor scandinave... Da, totul mi se pare fi­resc. Am cunoscut în aceste zile şi pe cei care se pregă­­tesc să preia făclia, s-o poarte tot mai sus. Mi se pare firesc, însă făclia intră pe mîini foarte bune. Cu un plus de încredere, vervă şi culoare, cu exigenţa înaintaşilor şi a viitorimii, cu marea seriozitate a prezentului, a suta serie de studenţi ai lirei din patrie se anunţă şi la Iaşi în stare să îmbogăţească moştenirea lui Enescu. Spuneam că totul mi se pare firesc. Insă corul, or­chestra şi soliştii Conservatorului, ascultaţi la Centenar în sala Filarmonicii, m-au emoţionat. Fără îndoială că tinerii mai au de învăţat şi că trebuie să dobîndească experienţă. Dar tot fără îndoială că instituţiile muzicale din Iaşi şi restul ţării vor primi contingente de elită, iar către sate şi oraşe vor pleca profesori capabili să potolească setea de cultură muzicală a poporului. Şi va urma, de bună seamă, ca într-un final wagnerian, o explozi­vă înflorire a talentelor, demnă de armonia sufletelor comuniste pe care le cizelăm. MIHAI DUMITRIU

Next