Flacăra Iaşului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5929-5955)
1965-10-01 / nr. 5929
. 4 1 Succes la noul an universitar! Aşa cum se vorbeşte curent despre noua **nd industrială a Iaşului, s-ar putea spune, pe drept cuvînt, că avem şi o zonă universitară ce eviende majoritatea institutelor de învăţămînt superior şi complexe de cămine şi cantine adevărate*3TMaşele studenţeşti construite în anii puterii poplare. Incepind din prima zi a anului universitar, un de studenţi se revarsă pe toate străzile oraşului aducind nu numai un plus de tinereţe, dar şi iota specifică fiecărui centru universitar. Şi tot dai mulţi sunt acei care, dimineaţa şi seara, iau loc in amfiteatrele spaţioase, chemaţi de lumina învăţăturii care, în anii puterii populare, ii aege deopotrivă pe tineri şi virstnici spre porţile deschise ale institutelor de învăţămînt superior. Mizarea sarcinilor puse de creşterea intr-un itm extrem de rapid a tuturor ramurilor economiei noastre naţionale în perioada 1965-1970, sre pregătirea unui mare număr de specialişti, stă de ce, documentele celui de al IX-lea Congri al P.C.R., arată că In faţa invăţămintului superior tă, In viitorii 5 ani, sarcina de a da ţârii HO.COCeadre cu pregătire superioară. In lumina acesto Indicaţii, şi în centrul nostru universitar a cvecat simţitor numărul studenţilor, care anul acesta va fi de circa 18.000, la cursurile de zi, serale şi oră frecvenţă , în locul unor secţii au apărut facităţi, ca de exemplu : cele de farmacie şi stomatolgie, iar institutul pedagogic va trece în cadrul diversitâţii. înzestrate laboratoarelor cu aparatură nou, a bibliotecilor cu lucrări şi cursuri recent tiprite, darea in folosinţă a unei clădiri complet remote şi amenajate, conform noilor cerinţe, pntru Facultatea de horticultură, faptul că s-a început construirea unei clădiri moderne pentru Facultate de medicină veterinară și se va porni în acest an ridicarea unui complex de cămine, destinat Instiitului politehnic, grădina botanică ce este în curs derganizare, sunt numai o parte am cortcim.". .sedaugă în acest an celor anterioare pentru isigi rarea unui studiu cit mai temeinic în pas.i necesităţile actuale ale formării noilor cadre f cialişti. Toate înfăptuirile de pînă acum in derul creării unei puternice baze materiale a Intemii tului dovedesc grija părintească a partidu, pe«» tru tineretul nostru studios. In următorii cei ai învăţămîntul superior din ţara noastră îşi apari spaţiul de şcolarizare cu circa 270.000 m., şi vor construi cămine şi cantine studenţi cu o capacitate de 15.000 de locuri. Aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gieral al C.C. al F.C.R., în Raportul ţinut la Coiresul al IX-lea al partidului : „Un accent deosei se va pune pe învăţămîntul superior tehnic şi conomic ", chemat să pregătească specialişti de artâ competenţă pentru nevoile complexe ale ganizăriri şi conducerii întregii activităţi de produe". Se desprinde de aici sarcina de a formau numai elemente capabile să mînuiască tehnicdoua, receptive la tot ceea ce-i înaintat, ci şi licetatori, creatori in tehnică, care să sporească prestigiul ştiinţei româneşti şi contribuţia ei la bogăţirea tezaurului universal. In faţa tineretulu nostru se află un vast timp de activitate unde tot înflori talentele şi poate rodi capacitatea căruia, şi condiţia de a învăţa cu tenacitate, dezvoltarea impetuoasă a economiei naţionale tiine ca în universităţi să se pregătească sinişti care să lucreze nemijlocit în producţie -itematicieni, fizicieni, chimiştî, biologi, geologi et/® de altă parte, extinderea şcolii generale şi liceelor reclamă asigurarea unui sistem unitar de formare a cadrelor didactice. Toate acestea, condiţiile puternicei revoluţii ştiinţifice-tehnice intemporane au cerut şi cer perfecţionarea coma a pro Opera c corect Cizela Graur, de la Fabrica de antibiotice din lit, a adus o contribuţie deosebită la realizării sectorului II extracţie penicilină, unde Şuereai. Ea este evidenţiată în întrecerea socialistă. Foto : V. Botoşanu Prin folosirea judicioasă a rezervelor interne PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) La Atelierele de reparat material rulant Paşcani, obiectivul principal al întrecerii ce se desfăşoară în secţiile de producţie îl constituie îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. In ultimul trimestru, colectivul de aici a folosit mai judicios utilajele şi rezervele interne, a introdus o nouă variantă în procesul tehnologic de construcţie a boghiurilor, a lărgit documentaţia tehnică a şantierului, a pus mai mult accent pe ridicarea calificării profesionale, reuşind să înregistreze o creştere a productivităţii muncii cu 1,72 la sută. Astfel, s-a putut îndeplini şi depăşi planul producţiei globale şi marfă, trimestrial, în procent de 103,8 la sută şi, respectiv, 103,64 la sută. S-au realizat, totodată, şi însemnate economii la preţul de cost şi beneficii peste plan. Succese remarcabile au dobîndit colectivele secţiilor boghiuri (care a dat peste plan 13 boghiuri), a IV-a mecanică şi altele. DR. LUCIAN V. ZAHARIA Sistematizarea satelor.dezbaterea sesiunii Sfatului popular regional Cea de a lu-a sesiune a Sfatului popular regional, care a avut loc în cursul zilei de ieri, a dezbătut pe larg, în lumina sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R., problemele referitoare la sistematizarea satelor. Ca urmare a politicii înţelepte a partidului nostru, viaţa oamenilor muncii de la sate, ca şi a celor de la oraşe se îmbunătăţeşte permanent, încheierea cooperativizării agriculturii a creat condiţii pentru sporirea continuă a producţiei agricole şi, implicit, a veniturilor ţărănimii. Aceasta a condus şi la schimbări profunde in viaţa oamenilor de la sate, ceea ce-şi găseşte oglindirea, între altele, şi in noile construcţii de locuinţe şi socialculturale care se înalţă peste tot in mediul rural. Ţinind seama de volumul important al construcţiilor de la sate, Rezoluţia Congresului al IX-lea al partidului subliniază că: «este necesar să se treacă la intocmirea studiilor de sistematizare a satelor, pentru a crea posibilitatea folosirii în condiţii cit mai bune a unităţilor comerciale, şcolii, dispensarului, căminului, electrificării, alimentării cu apă, în vederea economisirii terenurilor şi îmbunătăţirii în general a condiţiilor de viaţă in satele patriei noastre". Din raportul prezentat în sesiune de ing. Aurel Stegaru, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, ca şi din intervenţiile deputaţilor şi invitaţilor: Ion Baltă, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Huşi; Vasile Condurache, preşedintele cooperativei agricole de producţie Costeşti ; Adrian Bîrzan, şeful serviciului de sistematizare al Sfatului popular raional Negreşti ; Neculai Gorea; preşedintele cooperativei agricole de producţie Prisecani ; Silvia Niculescu; medic în circumscripţia medicală Voineşti ; Dumitru Atanasiu; decanul Facultăţii de construcţii laşi; Ion Muscă; preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Vaslui ; Vasile Faliboga, şeful serviciului sistematizare şi arhitectură al oraşului Iaşi ; Gheorghe Tatu, preşedintele U.C.F.S. ; Aneta Ioniţă, tehnician agronom la G. A. S. Suseni ; Vlad Vasiliu, directorul I. R. E. şi Radu Stanciu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Vetrişoaia, s-a desprins faptul că în regiunea Iaşi s-au obţinut, sub conducerea şi îndrumarea organelor de partid, unele succese în ridicarea nivelului gospodăresc-edilitar al satelor. Sfatul popular regional a orientat activitatea comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, orăşeneşti şi comunale, a organelor sale de specialitate; pentru rezolvarea în ansamblu a tuturor problemelor legate de amplasarea construcţiilor de locuinţe şi social-culturale; pentru a obţine maximum de eficienţă economică, pe baza situaţiei existente şi a condiţiilor specifice localităţii respective. C.S.A.P.C.-ul, in urma indicaţiilor metodologice elaborate de C.S.C.A.S., a întocmit schiţa de sistematizare cu caracter experimental, a satului Vetrişoaia, precum şi studii tehnico-economice de sistematizare a satelor Dragatina şi Zorleni. In acelaşi timp, s-au executat lucrări topografice şi geotehnice necesara acţiunii de sistematizare. Asemenea lucrări s-au realizat pînă acum pentru un număr de 27 de sate din raioanele Bîrlad, Hîrlău şi Paşcani. De asemenea, la indicaţia Comitetului executiv al Sfatului popular regional, C.S.A.P.C.-ul a întocmit unele proiecte model pentru loşuinţe individuale în mediul rural, proiecte ce vor trebui larg popularizate în rîndul ţăranilor de către comitetele executive ale sfaturilor populare, comisiile permanente de sistematizare şi construcţii, de către toţi deputaţii în vederea creării unor condiţii mai bune de locuit şi a înfrumuseţării localităţilor. In unele comune, cum sunt Moţca, Miroslăveşti, Şipote, Tomeşti, Gorban şi altele se aplică, cu bune rezultate, proiectele model ale noilor locuinţe individuale. Ca urmare a aplicării actelor normative care reglementează amplasarea locuinţelor individuale, a construcţiilor obşteşti şi a construcţiilor agro-zootehnice, în regiunea noastră au început să se contureze o serie de sate bine închegate, ale căror construcţii sunt armonios îmbinate cu specificul local. Lucrările sesiunii au reliefat, totodată, faptul că in regiune se mai întîlnesc cazuri de încălcări a legislaţiei în vigoare în ce priveşte sistematizarea satelor. Unele comitete executive ale sfaturilor populare comunale au permis executarea de locuinţe în afara vetrelor de sat şi în unele cazuri au eliberat chiar autorizaţii pentru asemenea construcţii. In alte locuri s-au ridicat locuinţe individuale fără ca in prealabil să se fi eliberat autorizaţii de construcţie de către sfatul popular respectiv. Acţiunea de bornare a vetrei satului a fost peste tot încheiată, creîndu-se astfel confuzii în aprecierea parametrilor şi, implicit, greutăţi în aplicarea legislaţiei ,învigoare. Unele deficienţe s-au manifestat şi în ceea ce priveşte amplasarea construcţiilor social-culturale. Au fost cazuri cînd sfaturile populare comunale, cum sunt acelea din Băceşti, Ipatele, Blăgeşti au repartizat terenurile din centrul satului, afectata construcţiilor obşteşti, pentru locuinţe Individuale, ceea ce a făcut ca construcţiile de şcoli, cămine culturale etc., să fie amplasate la distanţe mari de centrul comunei sau pe terenuri , cu o configuraţie ce nu permite amenajarea împrejurimilor. Sectorul de disciplină in construcţie al C.S.A.P.C.-ului n-a reuşit să cuprindă cu mai multă eficienţă munca de îndrumare, asistenţă tehnică şi control a serviciilor de sistematizare şi arhitectură privind amplasarea, disciplina şi proiectarea construcţiilor de la sate. Iar in cazul nerespectării disciplinei de construcţii de către unele servicii de sistematizare (exemplul serviciilor de la raioanele Vaslui, Hîrlău și altele), comitetele executive ale sfaturilor populare raionale respective nu au întreprins întotdeauna măsurile necesare. Lucrările sesiunii au subliniat necesitatea ca, Comitetul executiv al Sfatului popular regional, prin C.S.A.P.C., să treacă la întocmirea treptată a studiilor de sistematizare a satelor din regiune şi să acorde, totodată, o mai mare atenţie asistenţei tehnice şi îndrumării calificate de serviciile de sistematizare de la raioane. De asemenea, C.S.A.P.C.-ul, prin sectorul de disciplină în construcţii, să acorde mai multă exigenţă în avizarea noilor obiective, verificînd pe teren documentaţiile înaintate de beneficiari. In încheiere, tov. deputat Vlad Stănescu, care a condus lucrările sesiunii, a subliniat sarcinile ce revin sfaturilor populare şi comitetelor lor executive în ce priveşte activitatea de sistematizare a satelor, insistînd asupra necesităţii ca, în cadrul activităţii ce se desfăşoară pentru gospodărirea şi continua înfrumuseţare a comunelor, organele locale ale puterii de stat să stabilească măsuri conform normelor de sistematizare a satelor. Hotărîrea adoptată în sesiune cuprinde obiective concrete a căror realizare va duce la dezvoltarea satelor, la continua înfrumusețare a acestora. . Cu aceleaşi posibilităţi, rezultate diferite la semănat In acestei zile, în cei mai mare parte din cop^r°dvele agricola din raionul Bîrlad, lucrările cigricri® deLzon se desfăşoiră în ritm susţinut. In une* unităţi, printre care ce* ^in ^tTrfţe;ii şi ViT'Vt-3, scfi'O. ... tul culturilor de toamnă s-a încheiat, iar în altele ca cele din Stoişeşti, Popeni, Gogeşti, Dâneşti şi altele se însămînţează ultimele suprafeţe« Fînâ în ,seara zilei de 28 septembrie in acest raion sa insâmînţase,la cu grtu 13,389 de hectare, adică 67,3 la sută din suprafaţa planificată. Intr-adevăr, la Iveşti, aşa cum ne Inforna un tovarăş de la Consiliul agricol raional, lucrările de sezon se desfăşoare „cu toată viteza“. Tov. Gheorghe Pavel, preşedintele cooperativei agricole, ne-a spus - In prezent, In coepe (U4l>w ** «W* •»mân*' tub dt şi recoltările se află Intr-un stadiu avansat. Avem însămînţate cu griu aproape 700 de hectare din 900 de hectareplanificate. Insămînţatul secarei pentru boabe pe 50 de hectare, a secarei furajere pe 290 Paralel cu semănatul, cu forţe sporite se lucrează la recoltatul culturilor tîrzii. Pînă la data mai sus amintită, recolta de floareaoarelui şi porumb era trînsă în proporţie de 14,5 la sută şi respectiv 13,8 la sută. Concomitent cu însâmînţările şi strînsul recoltei, parte din tractoare au fost mobilizate la executarea arăturilor de toamnă. In prezent, sînt deja arate aproape 9.000 de hectare destinate culturilor de primăvară, de hectare şi a orzului pe 40 de hectare s-a încheiat. Acest rezultat se datoreşte şi faptului că mecanizatorilor din cele două brigăzi de tractoare, conduse de Gheorghe Constantin Şi Ion Parlapan de la S.M.T. Criveşti, le sunt asigurate toate condiţiile pentru a nu pierde nici o oră bună de lucru. La Iveşti, cu mult sper lucrează şi ţăranii cooperatori. Drept urmare, floarea-soarelui de pe întreaga suprafaţă de 490 de hectare, sfecla de zahăr de pe mai bine de jumătate „Cu toată viteza“ (Continuare in pag. S |!llililllllllllllllllillll!lllllllllllllllllllilllllllillllliP^llliliilllllll|^|illllljllilillHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIilllflllllllllillllli|||i||i||||||||||||i|||||||||||,||||l||,„||,|pz din suprafața ocupată cu această cultură, iar porumbul de pe 420 de hectare, adică de pe o treime din suprafaţa totală, au fost recoltate. Paralel cu recoltatul, atelajele cooperativei agricole, circa 110, eliberea— - -■ 1 -s»fs*a nr! mu!*, cu cit Ici Iveşti este de însămînţat griu după porumb pe 120 de hectare şi după sfeclă de zahăr pe 25 de hectare. Cele mai bune rezultate la aceste lucrări au obţinut ţăranii cooperatori din brigăzile de cimp nr. 1, 2, 5 şi 7. Pe măsură ce eliberăm terenul ocupat cu culturile tîrzii, a continuat să ne spună tovarăşul preşedinte, tractoarele intră la arat. Astăzi, de pildă, sunt mobilizate la această lucrare 9 tractoare. De menţionat că la arat şi la pregătirea terenului (n.n.-mai sunt de pregătit pentru semănatul griului mai puţin de 30 de hectare), mecanizatorii lucrează în schimburi prelungite, ion în actuala campanie. Cu toate acestea, după cite am constatat, nici în ultima vreme ritmul de lucru n-a sporit în intensitate, datorită faptului că forţele nu sunt folosite din plin. In ziua vizitei noastre, din 15 tractoare erau defecte 6 tractoare, iar un tractor nu putea fi folosit fiindcă lipsea tractoristul. Din acest motiv stăteau nefolosite 3 semănători în timp ce mai erau de semănat cu ârîu 327 de hectare. Terenul nu este pregătit nici măcar pe cele 70 de hectare ce urmează a fi insămînţate după culturi timpurii. Dar nu numai cu insămînţările sint rămaşi în urmă ţăranii cooperatori din Ciocani. La fel se tărăgănează şi recoltatul culturilor tîrzii. Acum, în toiul campaniei, nu sint mobilizaţi zilnic la lucru decit circa 150 de ţărani cooperatori. In această situaţie nu e de P. AGACHI La G.A.S. Banca se execută alături de toamnă. Foto : V. Petrescu 101 ILA I. E. R. I VASLUI : 10la mă... autocritică ! La Vaslui există o unitate importantă de producţie a cărămizilor şi a altor sortimente ceramice, cea a întreprinderii economice raionale. In condiţiile în care in acest oraş au fost deschise două şantiere mari, care vor înălţa fabricile de mobilă şi confecţii, a sosit momentul cel mai oportun pentru asigurarea condiţiilor de creştere a producţiei - la nivelul stabilit pentru 1965 - precum şi pentru îmbunătăţirea calităţii. In afara altor direcţii spre care au fost dirijate cărămizile produse aici, o importantă cantitate este sau va fi absorbită şi de cele două şantiere. Spre deosebire însă de alţi ani, într-o discuţie avută recent la I.E.R. Vaslui, ni s-au „mărturisit" diverse cauze obiective care au împiedicat îndeplinirea planului fabricii de produse ceramice. Conducătorul tehnic ne-a spun «eie aoua iuniiri“Umă3 de timp ploid n primara şi vara dt“ ii anji produs stagii“n frecţia noastră. u Acesta e singuric0tiv r4 /Categoric. Numai c ceî cerut şi ni s-a da 0 naţie a planificării rezării pe sortimente^ p*rada aprilie-aust ,Ce-am constatat? ţ fliţe şi oscilaţii mar) pincţia de cărămizii ţţ, de la o lună la aferent dacă a fost i rploioasă. De exemţ fiecare din cele 5 Ii planificat cărău, şi fabricate cite 1.860.1. şi s-au realizat e 1 818.000 (aprilie) 59.000 (mai). 1.049.0 lie). 720.000 (iulie 1.000 (august). Difere şi oscilaţii asemănare există şi la prod finite (arse). Dacă ar fi să reţinetegoricul răspunsducătorului tehnic, ite cele 5 luni au fost ploioase şi nu numai două luni şi jumătate cit spusese el. Am cerut şi părerea contabilului şef. Aceasta s-a dovedit mai realistă şi fi spusă să acrediteze 10 procente de... autocritică, le-a expus povestea a cuptoare, unul ceva mai ecent, două foarte vechi mereu reparate; că inul dintre acestea din vină „și-a trăit traiul" și nu se mai poate conta de el. Nu mai merită nici fie reparat. Ne-a spus: - Nu mai are rost să investim bani vii pe lucruri moarte. Ne-a mai spus că, sigur, dacă se luau „unele măsuri pentru organizarea .trtai bună a muncii", dacă n^ar fi asigurat toate conj-Tjjile impuse de planul it, de tehnologia fabttei produselor ceraml realizările puteau fi r mairl. Si tn final ni s-a ofeiitt argument care a luminat toată r.poves- = tea*. Trebuia să se lucre = ze In 3 schimburi. Aşa se stabilise la lansarea planului pe 1965. S-a produs însă un fenomen care n-a putut fi... prevăzut şi anume: în Vaslui s-au deschis cele două mari şantiere, de care aminteam la început, şi o bună parte din forţa de muncă, pe care conta Fabrica de cărămizi, a fost absorbită de acestea. Insă acest fapt putea fi prevăzut şi se cerea mai multă Iniţiativă pentru recrutarea şi asigurarea numărului necesar de, muncitori. Am insistat asupra acestui aspect întrucît credem că lipsa de preocupare pentru asigurarea celui de al 3-lea schimb a influenţat hotărîtor nerealizarea planului, şi nu ploile sau vechimea şi uzura înaintată a cuptoarelor de ardere existente la fabrica respectivă. H. IONESCU Nici la jumătatea planului Cooperativa agricolă din Ciocani se situează printre ultimele unități din Ia (Continuere in pag. 2) DIN ŢARĂ TG. MUREŞ 30 (coresp. Agerpres). Specialiştii Combinatului chimic din Tîrnăveni, în colaborare cu cei de la Combinatul de celuloză şi hirtie din Suceava, au experimentat şi produs pentru prima oară pelicule de copolimeri. Alimentele ambalate în hîrtie acoperită cu un strat de copolimeri se conservă perfect, timp îndelungat, păstrîndu-şi calităţile nutritive, gustul şi culoarea. Chimiştii din Tîrnăveni au mai obţinut şi alte produse noi printre care : sulfatul cromic sub formă de soluţie, utilizat la obţinerea noroaielor pentru forajele petroliere, hipocloritul de calciu întrebuinţat in industrie ca decolorant, precum şi polietilenă clorurată, necesară fabricării aliajelor din mase plastice rezistente la variaţiile de temperatură. GALAT/’ 30 (Coresp. Agerpres), De la Galaţi a pornit spre şantierele viitoarei hidrocentrale de la Porţile de Fier o adevărată insulă metalică plutitoare. Aceasta este cea de a doua platformă autoridicătoare de 1.300 tone. Ca şi prima, ea a fost redizată intr-un timp relativ scurt, pe baza unei tehnologii de fabricaţie adoptate de constructorii de nave gălăţeni. Agregatul, unic în ţara noastră, este echipat cu maşini de punte ,instalaţii tehnologice de fabricaţie românească şi dispune de confortul necesar pentru echipaj şi muncitori. La rîndul lor, constructorii şantierului naval Brăila au lansat apă un ceas de 240 de tone, întreaga serie de 7 nave de acest tip a fost realizată cu o lună și jumătate înainte termen. AGENDA Locuinţe pentru oamenii muncii BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") Colectivul de muncă al grupului 2 şantiere construcţii Bîrlad a terminat, de curînd, construcţia unui nou bloc de locuinţe, situat în cartierul Cetinei, pe care l-a predat, ieri, beneficiarului. Noul bloc are 40 de apartamente. De la începutul anului şi pînă acum, s-au dat în folosinţa oamenilor intimii din Bîrlad 198 de apartamente. In prezent, alte 20 de apartamente din ultimul bloc ce se construieşte în cartierul Cetinei, sunt în stadiu de finisaj. Noi unităţi comerciale Pe lingă spaţiile comerciale existente, în cursul lunii octombrie vor fi date în folosinţă, în raionul Paşcani, alte trei unităţi comerciale săteşti, dintre care două magazine universale cu bufet (la Vînători şi la Lungani) şi un magazin mixt, construit din contribuţia membrilor cooperatori (la Stolniceni Prăjescu). Magazinele vor fi dotate cu mobilier modern. Săptămîna poeziei Cu prilejul „săptăminii poeziei", în regiunea noastră, ca şi in întreaga ţară, vor avea loc întîlniri ale poeţilor cu cititorii. Astfel, poeţii George Lesnea, Eugen Frunză, Nicolae Tatomir, Horia Zilieru, Florin Mihai Petrescu, Irimie Negoiţa, Dimitrie Costea, Laurenţiu Ciobanu, George Popa, Ana Mîşlea, Elena Cătălina Prangati şi Constantin Scripcă, se vor deplasa la Paşcani (sîmbătă 2 octombrie), Huşi (marţi 5 octombrie), Bîrlad (joi 7 octombrie) unde vor citi din lucrările lor. O şezătoare literară va avea loc şi la Casa tineretului din Iași, luni 4 octombrie, ora 18. i, ).i , ii »■, iiiiii In/i/nt-nf 1-zC Ctl// nt r ~ U .. . . tcl/lic pentru ingineri Consiliul local al sindicatelor Iași organizează un Lectorat tehnic pentru ingineri, ale cărui cursuri se vor deschide la începutul lunii octombrie. Acest lectorat va cuprinde următoarele cursuri: energetică industrială și generală ; construcţii industriale ; construcţii social-culturale; industrie alimentară; transporturi; industrie uşoară; metalurgie ; automatizări ; chimie macromoleculară ; medicină veterinară şi zootehnie; mecanică agricolă; viticultură şi pomicultură. Prelegerile vor fi expuse de cadre didactice de la institutele de învăţămînt superior din Iaşi, Bucureşti, Galaţi, cercetători ai Academiei Republicii Socialiste România, specialişti din institute de cercetare şi proiectări. S-au deschis mustăriile.