Flacăra Iaşului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5929-5955)

1965-10-01 / nr. 5929

rucia Iasului pajiva a Ecouri la interviul nostru cu specialiştii despre impulsionarea mişcării artistice de amatori Ca o floare nu se face primăvară In cuprinsul interviului cu unii spe­cialişti privind intensificarea muncii ar­tistice de amatori s-au făcut apre­cieri pozitive asupra formaţiei de dan­suri de la Dumbrăviţa, sat component al comunei Ruginoasa, raionul Paşcani. Sigur că aceste păreri ne-au bucurat, dar in acelaşi timp m-am întrebat de ce nu reuşim să facem ca şi alte for­maţii din comuna noastră să se situ­eze la acelaşi nivel ? Ridic aceste pro­bleme pentru că ele nu sunt specifice numai nouă, ci se intilnesc şi in alta localităţi. De exemplu, lipsa dirijorilor de cor se face simţită in mai multe comune, iar la noi a avut ca urmare faptul că ansamblul coral care a ajuns pînă la faza regională a concursului al Vll-lea s-a dizolvat La fel s-a in­­tîmplat şi la Tîrgu-Frumos, Heci etc. ceea ce mă face să trag concluzia că ar fi necesar să se acorde o atenţie sporită formării şi instruirii dirijorilor precum şi repartizării unor cadre pri­cepute In această direcţie, cel puţin în comunele unde există tradiţie şi s-au înfiinţat coruri mari. In ceea ce priveşte echipele de tea­tru, In afară de faptul că am avea nevoie de mai multe piese Intr-un act, inspirate din realităţile actuale şi re­alizate din punct de vedere artistic, aş mai face o remarcă care depinde In primul rlnd de noi. Se inttmplă une­ori ca tocmai in preajma unui concurs să răminem fără un interpret sau al­tul din motive obiective, aşa cum s-au petrecut lucrurile aici înainte de faza raională. In asemenea împrejurări tim­pul e prea scurt pentru a înlocui ar­tistul amator, pe cind dacă am lucra cu distribuţii duble, mai ales pentru rolurile principale, n-am mai fi puşi in situaţii dificile. Pe de altă parte, aş propune ca din partea specialiştilor de la Iaşi şi a metodiştilor Casei raio­nale de cultură Paşcani să se acorde un sprijin mai larg, nu numai formaţi­ilor foarte bune, cum este cea din Dumbrăviţa, ci şi celor care necesită mai mult ajutor. Fără îndoială e greu să fie cuprinse toate, dar există forme de instruire colectivă care în anul a­­cesta s-au utilizat prea puţin in ra­ionul nostru (mă refer la lecţii teore­tice urmate de ilustraţii practice cu spectacole model, schimburi de expe­rienţă intre formaţii, încheiate cu dis­cuţii, studioul artistului amator ce şi-a întrerupt activitatea). Nu-i mai puţin adevărat insera nici noi n-am fo­losit cum se cuvine unele mijloace ce ne-au fost puse la indemina. Mă re­fer la cursurile de vară iniţiate de Şcoala populară de artă şi Casa re­gională a creaţiei populare unde, u­­neori, n-au fost trimişi instructori ar­tistici strinşi legaţi de sat şi de a­­ceastă activitate, ci s-a procedat cam la irrtîmplare, repartizîndu-se cadre fără contingenţă cu această muncă. In ce ne priveşte, ne vom strădui să ne îmbunătăţim activitatea reorgani­­zind îndată unele formaţii ce au avut întreruperi în perioada de vară (ne referim la echipa de teatru şi la bri­gada artistică de agitaţie). De mare ajutor pentru noi ar fi publicarea u­­nor texte de brigadă de către Casa regională a creaţiei populare, texte care să poată fi adaptate la specifi­cul fiecărei comune. Suntem­ convinşi că antrenînd toate forţele şi bucurîn­­du-ne de un sprijin mai susţinut din partea specialiştilor, vom ridica şi alte formaţii artistice la nivelul celei din Dumbrăviţa. ZENAIDA MAGMINEŢ directoarea căminului cultural din Ruginoasa, raionul Paşcani Talente dar ele trebuie îndrumate Sint dansator vechi in echipa noas­tră de dansuri din Flăminzi-Hirlau. Fac parte dintre cei zece care am format-o acum 17 ani şi am văzut-o crescind pînă a ajuns la 60 de Inşi, căci au venit alături de noi şi tineri şi copii din comună. De la mic la mare jucăm dansurile din partea lo­cului şi suntem­ bucuroşi că am luat premiul I pe ţară fiind şi laureaţi ai celui de al V-lea concurs. Cei din Flămînzi indrăgesc jocurile populare şi dacă îi chemi să dea o serbare sau să arate şi altora frumuseţea dansu­rilor de pe la noi, vin bucuroşi. Cind am mers la Bucureşti „cele trei ge­neraţii“ le-au plăcut la toţi. Jucăm Hora, Strba, Corăgheasca, Mărginean­­ca şi altele. Intr-o vreme eram trei echipe , una formată din oameni virstnici ca mine, alta de tineret şi alta de copii. Pe urmă s-au unit toate şi am format una mare, dar după concurs ne-am împăr­ţit iar iu trei părţi. La repetiţii joacă acum doar o parte, mereu aceeaşi, aşa că echipa cea mare se face mai greu şi cind se formează vedem câ nu mai au toţi aceeaşi pregătire. Pe de altă parte, noi ştim jocurile vechi locale, dar mai avem de învă­ţat, căci dacă ne prezentăm tot timpul la acelaşi nivel pe la concursuri, nu-i bine. Aici tot specialiştii ne pot ajuta şi un instructor artistic priceput. Dansatorii sunt buni, dar repetiţii ar trebuie să facem mai des şi nu, mai ales, in ajunul serbărilor sau concursurilor, cind vin pe la noi tovarăşi şi de la Casa regională a creaţiei populare şi de la Comitetul raional de cultură şi artă şi îl dăm zor să facem in­tr-o săptămina ce nu s-a făcut in ci­­teva luni. Eu zic că n-ar trebui să facem pauze atît de lungi cum a fost după concursul al Vll-lea, cind unii s-au supărat câ n-am mai fost pro­movaţi la faza interregională. Mai de­grabă să ne străduim mereu ca să me­rităm tot focul­­ pe care l-am avut ani de-a rîndul. Cred, totodată, câ n-ar fi rău să fim încurajaţi, din cind in cind, prin excur­sii, de unde avem multe de învăţat. DUMITRU CREŢU dansator Lucrări gospodăreşti r­a­a Spitalul din comuna Băceşti, ra­ionul Negreşti, se fac pregătiri pen­tru perioada de iar­nă. De curînd, la centrala termică a spitalului a fost montat un nou ca­zan destinat insta­laţiei de încălzire centrală, care-i va dubla capacitatea. In afară de aces­ta, tot recent, a fost montat un nou grup electrogen, în cen­trala electrică a spi­talului, care va ali­menta cu energie electrică aparatele şi instalaţia electri­că. Acestea vor con­tribui la îmbunătă­ţirea condiţiilor de spitalizare. Pregătiri pentru sezonul de vînătoare Filiala regională a Asociaţiei generale a vînătorilor şi pes­carilor sportivi or­ganizează în aceas­tă perioadă fondu­rile de vînătoare. Astfel, în regiune, au fost executate o serie de construcţii vînătoreşti, printre care o cabană de vînătoare în apro­pierea satului Po­peşti, raionul Iaşi, 5 colibe de vînătoa­re în diferite punc­te, şapte observa­toare, trei poligoa­ne de tir la Vaslui, Huşi şi Bîrlad. Pentru hrana cer­­videelor pe timpul iernii, au fost pînă acum ridicate 80 de sărării şi 290 de hrănitoare, la care au fost aduse 50 tone de fân, 65 tone frunzare şi 18 tone de diverse semințe. Se ridică noi construcţii la cooperativa agricolă de pro­ducţie din Muntenii de sus. Foto : V. Petrescu Cu aceleaşi posibilităţi, rezultate diferite la semănat (Urmare din pag. 1) mirare că s-a recoltat porumbul de pe numai 90 de hectare din 540 de hectare ocupate cu această cultură. Eliberatul terenului se desfăşoară şi mai anevoios. S-au eliberat de recol­ta de porumb doar 60 de hectare in timp ce, conform schiţei de amplasa­re, trebuie insămînţate după această cultură 137 de hectare cu grîu, iar du­pă floarea-soarelui 100 de hectare. La cooperativa agricolă din Ciocani este necesar ca consiliul de condu­cere, îndrumat de organizaţia de par­tid, să acorde mei multă atenţie orga­nizării muncii. Totodată, S.M.T. Cri­­veşti trebuie să ajute brigada de trac­toare de aici în vederea înlăturării o­­perative a defecţiunilor, pentru ca toate tractoarele să poată lucra cu în­treaga capacitate. « Trebuie de spus că în raionul Bîrlad mai sunt şi alte unităţi unde semăna­tul se desfăşoară lent. La cooperativa agricolă din Cîrja mai sunt de însă­­mînţat cu grîu 280 de hectare. 369 de hectare au mai rămas de însămînţat cu grîu şi la Obîrşeni. In aceeaşi situ­aţie se află şi cooperativa agricolă din Dragalina. In această campanie raionul Bâr­lad s-a menţinut printre primele din regiune la semănat. După cum am a­­rătat, însă, din cauza neajunsurilor semnalate în organizarea muncii şi funcţionarea mijloacelor mecanzate, o serie de unităţi n-au reuşit să ţti­m pasul cu fruntaşii. Pentru ca şi acestea să poată termina semănatul în timpul cel mai scurt, este nevoie ca ele să primească tot ajutorul din partea Con­siliului agricol raional. iimHiiiiiHifHttiitiiffliiHimuafflHiwHiiiiiiiuuiuuimiuiuimui Campionatul regional de fotbal CLASAMENTUL: Rulmentul Bârlad-învinsă la Hârlău! Campionatul regional este, deşi la început, într-o continuă ,,fierbere”. De la o etapă la alta, clasamentul su­feră modificări şi ceea ce a fost va­labil astăzi nu mai este mîine. Dar aceea, nu trebuie să ne surprinde nici rezultatele socotite ,,surpriză", pe care le consemnăm la sfîrşitul fiecare săptămîni. De data aceasta, surpriza etapei au furnizat-o fotbaliştii de la Stejarul Hîr­­lău, care au reuşit să învingă cu 1-0J (1-0) pe una din candidatele la şefior clasamentului. Rulmentul Bîrlad. Oas-­­reţii au pierdut fără drept de apel­ jocul cu Stejarul, pentru că echipei care a luptat mai mult şi a şutat mai precis la poartă a fost cea locală. Go-­ Iul învingătorilor a fost realizat de Mănucă (min. 30). Continuînd trecerea în revistă a eta­pei a lll-a vom menţiona rezultatul de 1-1 (0-0) înregistrat în derbiul hu­­şean (Avîntul-Victoria), prin golurile marcate de Drăgan (Victoria) şi Olaru (Avintul) şi victoria categorică a for­maţiei Foresta Ciurea (aflată, se pare, într-o formă deosebită) obţinută la Iaşi,cu 4-0 (3-0), asupra Ţesăturii. Au marat: Bordelvnu (min. 25 şi 80); Da­­nielescu (min. 1) şi Gugeanu (min. 35). In încheiere două aspecte negative: 1. Huşi, nu sînt puse nici pînă acum la Opoziţia juătorilor şi arbitrilor ves­tiar iar la ocul Avîntul-Victorii­­a Ups asistenţa medicală; 2. jocul Te­­­ Fereita- a fost umbrit, spre I stjri*nyd­e comportarea cu totul ieșită din xin WW ducâtoru!ui v* LiviiSchi ! (Jet. o), carJ® fost eliminat, alt­­! fe; n nmn. 8: Pentru Proteste f] in' jur ,sate ^"ducătorilor jocului. Sp :S Li' "schi va avea timP ca 1 pe prc­ursul următoarelor 6 etape, cit sus|­sndat, să reflecteze a­sa . ..mport|r'i sale P® terenurile de sp / , y| fptllnj I.M.F. - Siderurjista! |0­,u/s-a dputat, deoarece nu s-au pprgitat... chitiii delegaţi (i), iar pjUele Victiia Pd, lloaiei - Floria I piani, Strur­jI Bîrlad - Constiicto­­, Vaslui și lacăra Murgeni - Glo­­,­rife Bîrlad s-au disputat în cursul zilei diteri. (Ren­tatele nu ne-au parve­­n­itncd). In­­ partidele restante | Fo­­r®3 Ciurea Victoria Pol­­iloaie 3-0 (prezentare Rulmentul Bîrlad - Fia­ETAPA VIITOARE: Constructorul Vas­lui - Flacăra Murgeni, Victoria Huşi - Strungul Bîrlad, Siderurgistul Iaşi , Avîntul Huşi, Foresta Ciurea — Ştiinţa I.M.F.,­ Stejarul Hîrlău - Victoria Pd. Iloaiei, Rulmentul Bîrlad - Gloria Bîr­lad. Jocul Gloria Paşcani - Ţesătura Iaşi nu se va disputa, fiind omologat cu 3-0 pentru ieşeni. Aceasta, de­oarece Gloria n-a prezentat echipa sa de juniori în prima etapă a cam­pionatului. Duminică au început şi întrecerile campionatului regional de juniori Iată rezultatele înregistrate în SERIA 1 Ţesătura Iaşi - Foresta Ciurea 6-2 Stejarul Hirlău - Siderurgistul laş 0— 1, Victoria Pd. Iloaiei — Gloria Paş­cani 3-0 (neprezentare); SERIA A ll-A Avintul Huşi - Victoria Huşi 0—6 Strungul Bîrlad - Constructorul Vaslui 2—2. Flacăra Murgeni - Gloria Bîrlad 1- 3. Foresta Ciurea 3 3 0 0 13-0 6 Gloria Birlad 2 2 0 0 10-0 4 Siderurgistul Iaşi 2 2 0 0 8-0 4 Rulmentul Birlad 3 2 0 1 6-1 4 Constructorul Vaslui 2 110 8-2 3 Ştiinţa I.M.F. 2 110 5-4 3 Flacăra Murgeni 2 10 1 2-3 2 Victoria Huşi 3 0 2 1 4-5 2 Gloria Paşcani 2 10 1 3-5 2 Stejarul Hirlău 3 1 0 2 3-9 2 Ţesătura Iaşi 3 0 1 2 1-1 6 1 Avintul Huşi 3 0 1 2 1-1o 1 Victoria Pd. Iloaiei 2 0 0 2 0-6 0 FOTBALCampionatul oraşului Iaşi A început campionatul oraşului Iaşi la fotbal, Iată rezultatele primei eta­pe : Textila roşie — Energia 3-3, Insta­latorul - Poligrafia 4-0, Avintul T.R.C. - I.T.I. 0-6, Tăcerea - I.P.R.O.F.I.L. 3-3. In general, jocurile n-au satisfăcut deoarece, cu mici excepţii, echipele nu s-au pregătit temeinic pentru acest campionat. In plus, am mai înregistrat şi un alt aspect neplăcut: ţinuta ves­timentară a jucătorilor. Astfel, la I.P.R.O.F.I.L. doi dintre jucători n-au avut tricouri şi au apărut pe teren in maieuri (!) , echipamentul cu care s-au prezentat formaţiile Energia; Textila roşie şi Avintul T.R.C. a fost degradat, iar tricourile n-au avut numere. ____„ Etapa viitoare programează întilni­­rile : I.T.I. - Textila roşie, Penicilina - Avintul T.R.C.; Poligrafia - I.P.R.O.F.I.L.; Energia - Tăcerea. Jocul Universita­tea - Instalatorul a fost a­mi­nat SFATUL MEDICULUI Acţiunea substanţelor medicamentoase Progresele importante ale medicinei şi ritmul accelerat In care se produc substanţele medicamentoase noi au impus o atenţie deosebită in legătură cu proprietăţile şi utilizarea multor agenţi terapeutici. Mecanismul acţiunii medicamentelor este unul dintre domeniile cele mai interesante de care se ocupă ştiinţa farmacologiei. Majoritatea medicamen­telor au o acţiune selectivă, adică in­fluenţează şi sint eficace pentru o anu­mită boală. Această influenţă este in­să legată de o serie întreagă de factori care pot modifica acţiunea produsului, pot creşte eficacitatea, du­pă cum pot acţiona şi negativ, creînd anumite reacţii grave. Dintre toţi factorii vom cita ciţiva mai importanţi. In primul rind, calea de administrare. Ea variază de la me­dicament la medicament, prezentînd avantaje pentru unele şi dezavantaje pentru altele, în funcţie de substanţe. Calea bucală este metoda cea mai veche. Ea este mai sigură, mai como­dă şi mai economică. Totuşi, unele substanţe sunt distruse de fermenţii di­gestivi, sunt iritante pentru mucoasa gastrică, provoacă /ursaturi etc (de exemplu, acidul glutamic, natriu sail­­cific). Numeroase substanţe sunt administra­te prin injecţii. In special, cind trebuie să fie absorbite sub formă activă şi în cazurile de urgenţă. Alte căi sunt ale mucoaselor şi pielea. Un alt factor important este canti­tatea de medicament care trebuie ad­ministrată pentru a obţine efectul do­rit, adică doza. Doza prezintă anumite limite maxime şi minime dincolo de care un produs poate determina simp­­tome nedorite, intoxicaţii, sau nu e eficient. Există însă la orice produs o doza terapeutică; o doză optimă sta­bilită In funcţie de virstă, greutate corporală, sex, cale de administrare etc Toleranţa individuală este, de ase­menea, foarte variabilă, unele persoa­ne reacţionind Intr-un mod, altele alt­fel, la anumite produse şi doze. Un mare număr de substanţe, ca urmare a toleranţei crescute a indivizilor, pot duce la obişnuinţă, o stare caracteriza­tă printr-o sete psihică intensă, mani­festată atunci când te suprimă medi­camentul. Aşa este cazul la adminis­trarea repetată a somniferelor, stupe­fiantelor, a alcoolului, a substanţelor tranchilizante (liniştitoare) de tipul me­­probamatului şi altele. Multe persoane răspund neobiş­nuit sau anormal faţă de un medica­ment, adică manifestă o idiosincrozie pentru produsul respectiv, altele au o hipersensibilitate faţă de unele medica­mente, manifestă o aşa numită stare alergică. Aşa, de exemplu, anumite medicamente, care sunt complet lipsite de toxicitate in ceea ce priveşte ac­ţiunea lor, pot fi responsabile de reacţii grave de hipersensibilitate. Spre exemplu, penicilina, deşi practic prin supradozare nu poate face nimic rău unui individ, dă o serie de reacţii, un procent crescind din populaţie mani­­festînd alergie la penicilină. Unele medicamente produc stări febrile, reac­ţii ale pielei, rinite (guturai) etc Din fericire, la majoritatea medicamentelor frecvenţa hipersensibilităţii este negli­jabilă. Totuşi, problema reacţiilor tre­buie avută în vedere la prezentarea şi administrarea fiecărui medicament. Acţiunea anumitor medicamente este influenţată şi de acumularea acestora in organism, fapt care poate schimbia in mare măsură efectul terapeutic in­tr-unui toxic. Dacă o substanţă este eliminată lent, iar administrarea sa continuă, aceasta poate duce la acu­mularea unei concentraţii suficient de mare în corp, pentru a determina in­toxicaţia. Cele expuse mai sus arată impor­tanţa ce o are cunoaşterea acţiunii şi administrării raţionale a medicamente­lor; stabilirea corectă a dozelor, cit şi, In special, evitarea abuzului de me­dicamente; sau efectuării unui trata­ment fără a se consulta medicul, sin­gurul In măsură a stabili tratarea co­respunzătoare a bolnavului. Dr. Bl. MOSCOVia Director adjunct al Oficiului regional farmaceutic - Iași SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO SIMBATA, 2 OCTOMBRIE 1963 PROGRAMUL II La orele­­ Sflţ­a ; 7 ; 10 ; 12| 14; 16 ; 22 ; 23;52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 8.30 Solişti şi orches­tre de muzică populară din dife­rite regiuni ale ţării ; 10.03 Muzică din opera „Gioconda" de Ponchie- Iii; 11.15 Suită de Achim Stolo; 12.03 Din folclorul muzical al po­poarelor; 12.50 Concert de prînz ; 15 Concertul nr. 2 in re minor pen­tru pian și orchestră de Felix Men­delssohn - Bart­oldy; 17.15 Săp­­tămîna poeziei .965. 16 De cel unde ^ • 'a cînd ?, (emisiune tare cerute de ascultători ! 18.55 Pentru Iubitorii de romanţe ; 19.25 Ritm şi melodie; 20 Radiogazeta de seară ; 20.55 Tinereţe, voioşie, dans ; 21.40 Din înregistrările Mă­riei Tănase ; 22.20 „Meridiane, melodii* - muzică de dans. PROGRAMUL 8­­ La orele: 7,30; 9; 11 ; 13; 15; 17 ; 19 ; 21 ; 23 ; 1,52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 7.50 Mu­zică populară cerută de ascultă­tori ; 10.30 Melodii de estradă; 11.03 Pagini din operele .Faust", „Mireille" şi „Romeo şi Julieta* de Charles Gounod; 11.30 Concert Haydn ; 12.35 Melodii populare­­ ;13.35 Concert din opere ; 14.35 Un cântec şi o floare - melodii popu­lare ; 15.30 .Sub steagul glorios al partidului" - program de cînte­­ce ; 16 Variaţiuni simfonice de Theodor Grigoriu pe un cîntec de Anton Pann­ ; 16.30 Cîntă Magda Ianculescu şi Mihail Arnăutu; 18 Opereta „Secretul lui Maree Polo" de Francis Lopez, (montej muzical­­literar) ; 19.05 Muzică uşoară şi de dans de Gherase Dendrino ; 20.30 Concert folcloric ; 21.20 Canţonete interpretate de Joseph Schmidt ; 21.40 Vă invităm la dans; 22.35 Ved ce nu se pot uita ; 23.05 Din creaţia mozardlanei. RADIO IAŞI pe 285 m. lungime de undă VINERI, 1 OCTOMBRIE 1965 17.30 Rubrica de Informaţii utili­tare ; In continuare1: Muzică de estradă, executată la diferite in­strumente ; 18 Radio-informaţia ; Va urma un program susţinut de artişti amatori ; 18.30 Emisiunea : „Metodelor bune - cîmp larg de aplicare" ; Pagini din opere clasi­ce ; 19 Pămîntul - izvor nesecat de avuţie; In încheiere,­ crită Sonia Cruceru şi Gică Petrescu. TELEVIZIUNE VINERI, 1 OCTOMBRIE 1965 19 Jurnalul televiziunii (I) ; 19.20 Tineri gimnaşti - e misiune pentru copii ; 20 Săptămina ; 21 Avanpre­mieră ; 21.10 Telefilatelia­­ 21.30 Artişti ai Teatrului Naţional din A­­tena, in studio; 22 „Luceafărul" de Mihail Eminescu - montaj literar­­coregrafic ; 22.30 Emisiune închi­nată celei de a 16-a aniversări a proclamării R. P. Chineze; 23 Jur­nalul televiziunii (ii) şi buletinul meteorologic SPECTACOLE FILARMONICA DE STAT, vineri 1 octombrie, ora 20 : Concert timo fonifc, CINEMATOGRAFE ; VICTORIA (orele 9 ; 11.20 ; 14.20; 16.40 ; 19; 21.30): „Unora le Pla­ce Jazzul*­ TINERETULUI (orele 8.45 ; 11 ; 14.40 ; 17; 19.05; 21.30): „Romulus și Remus", cinemascop; ARTA (orele 9. 11; 14.45 ; 16.50; 18.55 ; 21) : „Scaramouche", cine­mascop ; TATARASI (orele 16 : 18 - 20)­­: „Un lucru făcut la timp". IN REGIUNE : la BIRLAD, cine­ma Victoria : „A treia rachetă* ; cinema Birladul : „Cum se reuşeş­te în dragoste"; HUŞI: „Joe limo­­nadă" cinemascop ; VASLUI : „O stea cade din cer", cinemascop ; PAŞCANI : „Nuntă cu peripeţii". TIMPUL PROBABIL Vreme în general frumoasă cu farul senin pînă la noros. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura, în scădere u­­şoară, va fi cuprinsă noaptea între 7 şi 11 grade, iar ziua între 18 şi 22 grade, Ceaţă locală dimineaţa. rlUl *3 A n ze impresii de la „europ­ele“ de tir .... După cum se ştie, în­tre 19 şi 23 septembrie, modernul poligon „Tu­nari" din Capitala ţării noastre a găzduit Cam­pionatele europene de tir. Au participat cei mai buni sportivi din 23 de ţări din Euro­pa, s-au înregistrat cîteva recorduri mon­diale, precum şi nu­­meroase... surprize. Trăgătorii sovietici au dominat aceste în­treceri, cucerind 16 titluri de campioni europe­i. Prima zi de con­curs a adus şi prima satisfacţie în tabăra trăgătorilor ţării noas­tre. Echipa de pistol viteză a României a cîştigat titlul euro­pean. Surpriza probei a fost Virgil Atanasiu, care l-a clasat pe locul al doilea, dupa un baraj dramatic cu trăgătorul maghiar Szilard Kun. O altă surpriză a construit-o excelenta comportare a trăgăto­rului Iugoslav B. Lon­­car la proba de 60 focul, poziţia culcat. El a realizat 596 pct., la un punct de recor­dul mondial, întrecînd pe valoroşii Jaros şi Ciulin (U.R.S.S.), Ha­­meri şi Zähringer (R. P. Ungară). Favoritul probei de skeat, românul B. Ma­­rinescu, a fost surprin­zător întrecut de so­vieticul A. Eselevici, care a realizat 99 de talere lovite din 100, posibile. In această probă, eforul României s-a cras pe locul al II- lea. Sc­rtivii sovietici s-au dovedit imbatabili la stol liber 60 de de seurt, precum şi la orea de armă liber poziţia genun­chi, 0 focuri, în care au abilit un excep­­ţioni record mondial cu 147 pct. (v.r. 1537 pct., deţinut tot de echin U.R.S.S., din anul ‘959). Prind clasamentul neofidl întocmit pe jUtf» i’imârulul de pdaf ne-am putea relai, mulţumiţi de­­el It trei ocupat de prezitativa ţării nastre(după U.R.S.S. R.S.I Iugoslavia), ar CQ porta­rea tră­itorii^ noştri în a­­iastă mare competi- 5 ebpeană (în pedal I trăgătorilor e la ap ă liberă ca­­bru reis şi armă I andardla fost cu uit sut posibilităţiie r. Ana! 1(j sumar .îzultatel tehnice în­­egistrata de echipa lasculinâ i proba de x40 focu» observăm că aceasta a obţinut in rezultfl cu 125 de !­uncte nidslab decit el al prif-î clasate, on Olăraşi, Nicolae rotaru, Mai Fereca­­ui au dezdăgit. Sin­­gurul comment al K­rupoi, mă constant, a fost ieşenil Traian Bogut, care a clasat pe locul is­­­poziţia nenunchi, şi pe locul 21 la poziţie picioare. Fără îndoie că şi­­ aceste rezultate sunt cu mult sub posibili­tăţile acestui trăgător. Dar trebuie să ţinem seama de faptul că Traian Cogut a plecat la ,,europene", fără nici un fel de pregăti­re prealabilă. (In Iaşi nu există nici un po­ligon de tir). Cu cinci ani în urmă, Iaşul era cotat ca o forţă de primă mină în ierarhia tirului ro­mânesc. Existau atunci peste 20 de trăgători de categorie superioa­ră Aiurizi, nr.11 doar doi: Coguţ Traian şi Georgeta Şerban, care şi ei se prezintă la lot fără nici o pregătire, trăgînd din... amintiri. De ciţiva ani e în­ceput la Iaşi construc­ţia unui poligon mo­dern de tir. Termenul planificat pentru darea lui in folosinţă a tre­cut de mult, dar poli­gonul nu-i gata. E inadmisibilă tergiversa­rea la nesfîrşit a con­strucţiei acestei baze sportive. ,,Europenele* de la Bucureşti ne-au arătat că trăgătorii noştri fruntaşi au rămas in urmă pe plan Interna­ţional. Fără îndoială că, pe baza compor­tării sportivilor români la această mare com­petiţie, federaţia de specialitate va trage învăţămintele necesare şi va lua măsuri în consecinţă. C-TIN ADUMITRESEI antrenor şi arbitru de tir Succes în noul universitari (Urmare din para cesului intructiv-educaiv, iiunătăţirea permanentă a planurîor programe­lor de Invăţămînt, Inboirea cursu­rilor universitare cu cele al noi cu­ceriri ale ştiinţei şi tultii mondiale. Ne mîndrim cu fapti) «ţara noas­tră are astăzi un învăţ« nt superior bine organizat, in st re­rea eco­nomiei naţionale perion­d cu înaltă calificare de care ore nu­e. Ne mîn­drim că tineretul se duc de îndru­marea unor cadre didtice - aca­demicieni, profesori, co­renţiari, lec­tori etc. - animaţi abnegaţie şi pasiune în indeplinre nobilei misiuni de pregătire şi edccie schimbului de mîine. O preoapare prim or­din in lumina Dirctivei­ Congresu­­lui al IX-lea este organica şcolii noastre superioare se un of­el larg, pentru ca viitorii peciali aibă cunoştinţe multilaterale. îva pune un accent deosebit de preţrea ştiin­ţifică fundamentală, pe starea unui report judicios într­eorif, ştiinţifi­că generală a tinerilor şi de spe­cialitate. Sarcini mari stau­ Liţa cadrelor didactice şi pe linia leii educative căci, aşa cum s-a mari la Congres : „Aşezat pe temelia cepţiei înainta­te despre natură ş­irtate, folosind tradiţiile progresist şcolii româ­neşti şi experienţiidagogică uni­versală, strîns lega cerinţele mereu crescînde ale ealiţie! socialiste, în­vâţămmtul din­­ noastră joacă un rol de seamă,"urmarea tinerelor generaţii şi edjția omului nou...". In colaborare tot inrinsă cu organi­zaţiile de tinere tipul didactic este dmat să educe studenţii în spiritul cinestei fierbinţi faţă de partid şi pier, să le dezvolte deprinderile de nucă perseverentă, pasiune pentru irisirea - de pe poziţiile marxism­­ienismului - a ştiinţei, să-l pregă­­teză pentru a deveni cetăţeni demni al patriei socialiste. neri care păşiţi plini de bucurie şi forţe proaspete pragul unui nou ar universitar, folosiţi din plin minu­nate condiţii de învăţătură ce vi s-au erat, sorbiţi cu nesaţ din comorile culuii puse la îndemîna voastră cu dălcie, străduiţi-vă să vă însuşiţi primurt temeinic studiu individual cu­­noţite cit mai bogate, strîns legate de tactică şi să răspundeţi cu cinste sânilor ce vi se încredinţează ! Nil an de invăţămint, care se des­chis trebuie socotit ca o verigă în lanţ ariilor ce au adus înfăptuiri de rtat în ştiinţa şi cultura româneas­că, şi factorii fiind chemaţi să con­­tribi la desăvîrşirea realizărilor ob­ţinut la promovarea noului şi la a­­plicea experienţei înaintate, acumu­latei de cursul timpului. Organiza­ţiile - partid din institutele de învă­­ţămît superior au datoria să se preo­­cupe de îndrumarea conţinutului acti­­vităţii didactice şi de cercetare ştiin­­ţifica de perfecţionarea ideologică a tutun cadrelor didactice şi de în­­drum­ a organizaţiilor U. T. C. şi a­­sociator studenţilor pentru intensifi­­carea muncii educative. Ori atît cadrelor didactice, cit şi studelor, cu prilejul noului an de invăţi­ni, succes deplin în muncă şi noi ru­zări pe drumul pe care por­nesc lăzi !

Next