Flacăra Iaşului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5929-5955)
1965-10-01 / nr. 5929
rucia Iasului pajiva a Ecouri la interviul nostru cu specialiştii despre impulsionarea mişcării artistice de amatori Ca o floare nu se face primăvară In cuprinsul interviului cu unii specialişti privind intensificarea muncii artistice de amatori s-au făcut aprecieri pozitive asupra formaţiei de dansuri de la Dumbrăviţa, sat component al comunei Ruginoasa, raionul Paşcani. Sigur că aceste păreri ne-au bucurat, dar in acelaşi timp m-am întrebat de ce nu reuşim să facem ca şi alte formaţii din comuna noastră să se situeze la acelaşi nivel ? Ridic aceste probleme pentru că ele nu sunt specifice numai nouă, ci se intilnesc şi in alta localităţi. De exemplu, lipsa dirijorilor de cor se face simţită in mai multe comune, iar la noi a avut ca urmare faptul că ansamblul coral care a ajuns pînă la faza regională a concursului al Vll-lea s-a dizolvat La fel s-a intîmplat şi la Tîrgu-Frumos, Heci etc. ceea ce mă face să trag concluzia că ar fi necesar să se acorde o atenţie sporită formării şi instruirii dirijorilor precum şi repartizării unor cadre pricepute In această direcţie, cel puţin în comunele unde există tradiţie şi s-au înfiinţat coruri mari. In ceea ce priveşte echipele de teatru, In afară de faptul că am avea nevoie de mai multe piese Intr-un act, inspirate din realităţile actuale şi realizate din punct de vedere artistic, aş mai face o remarcă care depinde In primul rlnd de noi. Se inttmplă uneori ca tocmai in preajma unui concurs să răminem fără un interpret sau altul din motive obiective, aşa cum s-au petrecut lucrurile aici înainte de faza raională. In asemenea împrejurări timpul e prea scurt pentru a înlocui artistul amator, pe cind dacă am lucra cu distribuţii duble, mai ales pentru rolurile principale, n-am mai fi puşi in situaţii dificile. Pe de altă parte, aş propune ca din partea specialiştilor de la Iaşi şi a metodiştilor Casei raionale de cultură Paşcani să se acorde un sprijin mai larg, nu numai formaţiilor foarte bune, cum este cea din Dumbrăviţa, ci şi celor care necesită mai mult ajutor. Fără îndoială e greu să fie cuprinse toate, dar există forme de instruire colectivă care în anul acesta s-au utilizat prea puţin in raionul nostru (mă refer la lecţii teoretice urmate de ilustraţii practice cu spectacole model, schimburi de experienţă intre formaţii, încheiate cu discuţii, studioul artistului amator ce şi-a întrerupt activitatea). Nu-i mai puţin adevărat insera nici noi n-am folosit cum se cuvine unele mijloace ce ne-au fost puse la indemina. Mă refer la cursurile de vară iniţiate de Şcoala populară de artă şi Casa regională a creaţiei populare unde, uneori, n-au fost trimişi instructori artistici strinşi legaţi de sat şi de această activitate, ci s-a procedat cam la irrtîmplare, repartizîndu-se cadre fără contingenţă cu această muncă. In ce ne priveşte, ne vom strădui să ne îmbunătăţim activitatea reorganizind îndată unele formaţii ce au avut întreruperi în perioada de vară (ne referim la echipa de teatru şi la brigada artistică de agitaţie). De mare ajutor pentru noi ar fi publicarea unor texte de brigadă de către Casa regională a creaţiei populare, texte care să poată fi adaptate la specificul fiecărei comune. Suntem convinşi că antrenînd toate forţele şi bucurîndu-ne de un sprijin mai susţinut din partea specialiştilor, vom ridica şi alte formaţii artistice la nivelul celei din Dumbrăviţa. ZENAIDA MAGMINEŢ directoarea căminului cultural din Ruginoasa, raionul Paşcani Talente dar ele trebuie îndrumate Sint dansator vechi in echipa noastră de dansuri din Flăminzi-Hirlau. Fac parte dintre cei zece care am format-o acum 17 ani şi am văzut-o crescind pînă a ajuns la 60 de Inşi, căci au venit alături de noi şi tineri şi copii din comună. De la mic la mare jucăm dansurile din partea locului şi suntem bucuroşi că am luat premiul I pe ţară fiind şi laureaţi ai celui de al V-lea concurs. Cei din Flămînzi indrăgesc jocurile populare şi dacă îi chemi să dea o serbare sau să arate şi altora frumuseţea dansurilor de pe la noi, vin bucuroşi. Cind am mers la Bucureşti „cele trei generaţii“ le-au plăcut la toţi. Jucăm Hora, Strba, Corăgheasca, Mărgineanca şi altele. Intr-o vreme eram trei echipe , una formată din oameni virstnici ca mine, alta de tineret şi alta de copii. Pe urmă s-au unit toate şi am format una mare, dar după concurs ne-am împărţit iar iu trei părţi. La repetiţii joacă acum doar o parte, mereu aceeaşi, aşa că echipa cea mare se face mai greu şi cind se formează vedem câ nu mai au toţi aceeaşi pregătire. Pe de altă parte, noi ştim jocurile vechi locale, dar mai avem de învăţat, căci dacă ne prezentăm tot timpul la acelaşi nivel pe la concursuri, nu-i bine. Aici tot specialiştii ne pot ajuta şi un instructor artistic priceput. Dansatorii sunt buni, dar repetiţii ar trebuie să facem mai des şi nu, mai ales, in ajunul serbărilor sau concursurilor, cind vin pe la noi tovarăşi şi de la Casa regională a creaţiei populare şi de la Comitetul raional de cultură şi artă şi îl dăm zor să facem intr-o săptămina ce nu s-a făcut in citeva luni. Eu zic că n-ar trebui să facem pauze atît de lungi cum a fost după concursul al Vll-lea, cind unii s-au supărat câ n-am mai fost promovaţi la faza interregională. Mai degrabă să ne străduim mereu ca să merităm tot focul pe care l-am avut ani de-a rîndul. Cred, totodată, câ n-ar fi rău să fim încurajaţi, din cind in cind, prin excursii, de unde avem multe de învăţat. DUMITRU CREŢU dansator Lucrări gospodăreşti raa Spitalul din comuna Băceşti, raionul Negreşti, se fac pregătiri pentru perioada de iarnă. De curînd, la centrala termică a spitalului a fost montat un nou cazan destinat instalaţiei de încălzire centrală, care-i va dubla capacitatea. In afară de acesta, tot recent, a fost montat un nou grup electrogen, în centrala electrică a spitalului, care va alimenta cu energie electrică aparatele şi instalaţia electrică. Acestea vor contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de spitalizare. Pregătiri pentru sezonul de vînătoare Filiala regională a Asociaţiei generale a vînătorilor şi pescarilor sportivi organizează în această perioadă fondurile de vînătoare. Astfel, în regiune, au fost executate o serie de construcţii vînătoreşti, printre care o cabană de vînătoare în apropierea satului Popeşti, raionul Iaşi, 5 colibe de vînătoare în diferite puncte, şapte observatoare, trei poligoane de tir la Vaslui, Huşi şi Bîrlad. Pentru hrana cervideelor pe timpul iernii, au fost pînă acum ridicate 80 de sărării şi 290 de hrănitoare, la care au fost aduse 50 tone de fân, 65 tone frunzare şi 18 tone de diverse semințe. Se ridică noi construcţii la cooperativa agricolă de producţie din Muntenii de sus. Foto : V. Petrescu Cu aceleaşi posibilităţi, rezultate diferite la semănat (Urmare din pag. 1) mirare că s-a recoltat porumbul de pe numai 90 de hectare din 540 de hectare ocupate cu această cultură. Eliberatul terenului se desfăşoară şi mai anevoios. S-au eliberat de recolta de porumb doar 60 de hectare in timp ce, conform schiţei de amplasare, trebuie insămînţate după această cultură 137 de hectare cu grîu, iar după floarea-soarelui 100 de hectare. La cooperativa agricolă din Ciocani este necesar ca consiliul de conducere, îndrumat de organizaţia de partid, să acorde mei multă atenţie organizării muncii. Totodată, S.M.T. Criveşti trebuie să ajute brigada de tractoare de aici în vederea înlăturării operative a defecţiunilor, pentru ca toate tractoarele să poată lucra cu întreaga capacitate. « Trebuie de spus că în raionul Bîrlad mai sunt şi alte unităţi unde semănatul se desfăşoară lent. La cooperativa agricolă din Cîrja mai sunt de însămînţat cu grîu 280 de hectare. 369 de hectare au mai rămas de însămînţat cu grîu şi la Obîrşeni. In aceeaşi situaţie se află şi cooperativa agricolă din Dragalina. In această campanie raionul Bârlad s-a menţinut printre primele din regiune la semănat. După cum am arătat, însă, din cauza neajunsurilor semnalate în organizarea muncii şi funcţionarea mijloacelor mecanzate, o serie de unităţi n-au reuşit să ţtim pasul cu fruntaşii. Pentru ca şi acestea să poată termina semănatul în timpul cel mai scurt, este nevoie ca ele să primească tot ajutorul din partea Consiliului agricol raional. iimHiiiiiHifHttiitiiffliiHimuafflHiwHiiiiiiiuuiuuimiuiuimui Campionatul regional de fotbal CLASAMENTUL: Rulmentul Bârlad-învinsă la Hârlău! Campionatul regional este, deşi la început, într-o continuă ,,fierbere”. De la o etapă la alta, clasamentul suferă modificări şi ceea ce a fost valabil astăzi nu mai este mîine. Dar aceea, nu trebuie să ne surprinde nici rezultatele socotite ,,surpriză", pe care le consemnăm la sfîrşitul fiecare săptămîni. De data aceasta, surpriza etapei au furnizat-o fotbaliştii de la Stejarul Hîrlău, care au reuşit să învingă cu 1-0J (1-0) pe una din candidatele la şefior clasamentului. Rulmentul Bîrlad. Oas-reţii au pierdut fără drept de apel jocul cu Stejarul, pentru că echipei care a luptat mai mult şi a şutat mai precis la poartă a fost cea locală. Go- Iul învingătorilor a fost realizat de Mănucă (min. 30). Continuînd trecerea în revistă a etapei a lll-a vom menţiona rezultatul de 1-1 (0-0) înregistrat în derbiul huşean (Avîntul-Victoria), prin golurile marcate de Drăgan (Victoria) şi Olaru (Avintul) şi victoria categorică a formaţiei Foresta Ciurea (aflată, se pare, într-o formă deosebită) obţinută la Iaşi,cu 4-0 (3-0), asupra Ţesăturii. Au marat: Bordelvnu (min. 25 şi 80); Danielescu (min. 1) şi Gugeanu (min. 35). In încheiere două aspecte negative: 1. Huşi, nu sînt puse nici pînă acum la Opoziţia juătorilor şi arbitrilor vestiar iar la ocul Avîntul-Victoriia Ups asistenţa medicală; 2. jocul Te Fereita- a fost umbrit, spre I stjri*nyde comportarea cu totul ieșită din xin WW ducâtoru!ui v* LiviiSchi ! (Jet. o), carJ® fost eliminat, alt! fe; n nmn. 8: Pentru Proteste f] in' jur ,sate ^"ducătorilor jocului. Sp :S Li' "schi va avea timP ca 1 pe prcursul următoarelor 6 etape, cit sus|sndat, să reflecteze asa . ..mport|r'i sale P® terenurile de sp / , y| fptllnj I.M.F. - Siderurjista! |0,u/s-a dputat, deoarece nu s-au pprgitat... chitiii delegaţi (i), iar pjUele Victiia Pd, lloaiei - Floria I piani, StrurjI Bîrlad - Constiicto, Vaslui și lacăra Murgeni - Glo,rife Bîrlad s-au disputat în cursul zilei diteri. (Rentatele nu ne-au parvenitncd). In partidele restante | For®3 Ciurea Victoria Poliloaie 3-0 (prezentare Rulmentul Bîrlad - FiaETAPA VIITOARE: Constructorul Vaslui - Flacăra Murgeni, Victoria Huşi - Strungul Bîrlad, Siderurgistul Iaşi , Avîntul Huşi, Foresta Ciurea — Ştiinţa I.M.F., Stejarul Hîrlău - Victoria Pd. Iloaiei, Rulmentul Bîrlad - Gloria Bîrlad. Jocul Gloria Paşcani - Ţesătura Iaşi nu se va disputa, fiind omologat cu 3-0 pentru ieşeni. Aceasta, deoarece Gloria n-a prezentat echipa sa de juniori în prima etapă a campionatului. Duminică au început şi întrecerile campionatului regional de juniori Iată rezultatele înregistrate în SERIA 1 Ţesătura Iaşi - Foresta Ciurea 6-2 Stejarul Hirlău - Siderurgistul laş 0— 1, Victoria Pd. Iloaiei — Gloria Paşcani 3-0 (neprezentare); SERIA A ll-A Avintul Huşi - Victoria Huşi 0—6 Strungul Bîrlad - Constructorul Vaslui 2—2. Flacăra Murgeni - Gloria Bîrlad 1- 3. Foresta Ciurea 3 3 0 0 13-0 6 Gloria Birlad 2 2 0 0 10-0 4 Siderurgistul Iaşi 2 2 0 0 8-0 4 Rulmentul Birlad 3 2 0 1 6-1 4 Constructorul Vaslui 2 110 8-2 3 Ştiinţa I.M.F. 2 110 5-4 3 Flacăra Murgeni 2 10 1 2-3 2 Victoria Huşi 3 0 2 1 4-5 2 Gloria Paşcani 2 10 1 3-5 2 Stejarul Hirlău 3 1 0 2 3-9 2 Ţesătura Iaşi 3 0 1 2 1-1 6 1 Avintul Huşi 3 0 1 2 1-1o 1 Victoria Pd. Iloaiei 2 0 0 2 0-6 0 FOTBALCampionatul oraşului Iaşi A început campionatul oraşului Iaşi la fotbal, Iată rezultatele primei etape : Textila roşie — Energia 3-3, Instalatorul - Poligrafia 4-0, Avintul T.R.C. - I.T.I. 0-6, Tăcerea - I.P.R.O.F.I.L. 3-3. In general, jocurile n-au satisfăcut deoarece, cu mici excepţii, echipele nu s-au pregătit temeinic pentru acest campionat. In plus, am mai înregistrat şi un alt aspect neplăcut: ţinuta vestimentară a jucătorilor. Astfel, la I.P.R.O.F.I.L. doi dintre jucători n-au avut tricouri şi au apărut pe teren in maieuri (!) , echipamentul cu care s-au prezentat formaţiile Energia; Textila roşie şi Avintul T.R.C. a fost degradat, iar tricourile n-au avut numere. ____„ Etapa viitoare programează întilnirile : I.T.I. - Textila roşie, Penicilina - Avintul T.R.C.; Poligrafia - I.P.R.O.F.I.L.; Energia - Tăcerea. Jocul Universitatea - Instalatorul a fost aminat SFATUL MEDICULUI Acţiunea substanţelor medicamentoase Progresele importante ale medicinei şi ritmul accelerat In care se produc substanţele medicamentoase noi au impus o atenţie deosebită in legătură cu proprietăţile şi utilizarea multor agenţi terapeutici. Mecanismul acţiunii medicamentelor este unul dintre domeniile cele mai interesante de care se ocupă ştiinţa farmacologiei. Majoritatea medicamentelor au o acţiune selectivă, adică influenţează şi sint eficace pentru o anumită boală. Această influenţă este insă legată de o serie întreagă de factori care pot modifica acţiunea produsului, pot creşte eficacitatea, după cum pot acţiona şi negativ, creînd anumite reacţii grave. Dintre toţi factorii vom cita ciţiva mai importanţi. In primul rind, calea de administrare. Ea variază de la medicament la medicament, prezentînd avantaje pentru unele şi dezavantaje pentru altele, în funcţie de substanţe. Calea bucală este metoda cea mai veche. Ea este mai sigură, mai comodă şi mai economică. Totuşi, unele substanţe sunt distruse de fermenţii digestivi, sunt iritante pentru mucoasa gastrică, provoacă /ursaturi etc (de exemplu, acidul glutamic, natriu sailcific). Numeroase substanţe sunt administrate prin injecţii. In special, cind trebuie să fie absorbite sub formă activă şi în cazurile de urgenţă. Alte căi sunt ale mucoaselor şi pielea. Un alt factor important este cantitatea de medicament care trebuie administrată pentru a obţine efectul dorit, adică doza. Doza prezintă anumite limite maxime şi minime dincolo de care un produs poate determina simptome nedorite, intoxicaţii, sau nu e eficient. Există însă la orice produs o doza terapeutică; o doză optimă stabilită In funcţie de virstă, greutate corporală, sex, cale de administrare etc Toleranţa individuală este, de asemenea, foarte variabilă, unele persoane reacţionind Intr-un mod, altele altfel, la anumite produse şi doze. Un mare număr de substanţe, ca urmare a toleranţei crescute a indivizilor, pot duce la obişnuinţă, o stare caracterizată printr-o sete psihică intensă, manifestată atunci când te suprimă medicamentul. Aşa este cazul la administrarea repetată a somniferelor, stupefiantelor, a alcoolului, a substanţelor tranchilizante (liniştitoare) de tipul meprobamatului şi altele. Multe persoane răspund neobişnuit sau anormal faţă de un medicament, adică manifestă o idiosincrozie pentru produsul respectiv, altele au o hipersensibilitate faţă de unele medicamente, manifestă o aşa numită stare alergică. Aşa, de exemplu, anumite medicamente, care sunt complet lipsite de toxicitate in ceea ce priveşte acţiunea lor, pot fi responsabile de reacţii grave de hipersensibilitate. Spre exemplu, penicilina, deşi practic prin supradozare nu poate face nimic rău unui individ, dă o serie de reacţii, un procent crescind din populaţie manifestînd alergie la penicilină. Unele medicamente produc stări febrile, reacţii ale pielei, rinite (guturai) etc Din fericire, la majoritatea medicamentelor frecvenţa hipersensibilităţii este neglijabilă. Totuşi, problema reacţiilor trebuie avută în vedere la prezentarea şi administrarea fiecărui medicament. Acţiunea anumitor medicamente este influenţată şi de acumularea acestora in organism, fapt care poate schimbia in mare măsură efectul terapeutic intr-unui toxic. Dacă o substanţă este eliminată lent, iar administrarea sa continuă, aceasta poate duce la acumularea unei concentraţii suficient de mare în corp, pentru a determina intoxicaţia. Cele expuse mai sus arată importanţa ce o are cunoaşterea acţiunii şi administrării raţionale a medicamentelor; stabilirea corectă a dozelor, cit şi, In special, evitarea abuzului de medicamente; sau efectuării unui tratament fără a se consulta medicul, singurul In măsură a stabili tratarea corespunzătoare a bolnavului. Dr. Bl. MOSCOVia Director adjunct al Oficiului regional farmaceutic - Iași SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO SIMBATA, 2 OCTOMBRIE 1963 PROGRAMUL II La orele Sflţa ; 7 ; 10 ; 12| 14; 16 ; 22 ; 23;52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 8.30 Solişti şi orchestre de muzică populară din diferite regiuni ale ţării ; 10.03 Muzică din opera „Gioconda" de Ponchie- Iii; 11.15 Suită de Achim Stolo; 12.03 Din folclorul muzical al popoarelor; 12.50 Concert de prînz ; 15 Concertul nr. 2 in re minor pentru pian și orchestră de Felix Mendelssohn - Bartoldy; 17.15 Săptămîna poeziei .965. 16 De cel unde ^ • 'a cînd ?, (emisiune tare cerute de ascultători ! 18.55 Pentru Iubitorii de romanţe ; 19.25 Ritm şi melodie; 20 Radiogazeta de seară ; 20.55 Tinereţe, voioşie, dans ; 21.40 Din înregistrările Măriei Tănase ; 22.20 „Meridiane, melodii* - muzică de dans. PROGRAMUL 8 La orele: 7,30; 9; 11 ; 13; 15; 17 ; 19 ; 21 ; 23 ; 1,52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 7.50 Muzică populară cerută de ascultători ; 10.30 Melodii de estradă; 11.03 Pagini din operele .Faust", „Mireille" şi „Romeo şi Julieta* de Charles Gounod; 11.30 Concert Haydn ; 12.35 Melodii populare ;13.35 Concert din opere ; 14.35 Un cântec şi o floare - melodii populare ; 15.30 .Sub steagul glorios al partidului" - program de cîntece ; 16 Variaţiuni simfonice de Theodor Grigoriu pe un cîntec de Anton Pann ; 16.30 Cîntă Magda Ianculescu şi Mihail Arnăutu; 18 Opereta „Secretul lui Maree Polo" de Francis Lopez, (montej muzicalliterar) ; 19.05 Muzică uşoară şi de dans de Gherase Dendrino ; 20.30 Concert folcloric ; 21.20 Canţonete interpretate de Joseph Schmidt ; 21.40 Vă invităm la dans; 22.35 Ved ce nu se pot uita ; 23.05 Din creaţia mozardlanei. RADIO IAŞI pe 285 m. lungime de undă VINERI, 1 OCTOMBRIE 1965 17.30 Rubrica de Informaţii utilitare ; In continuare1: Muzică de estradă, executată la diferite instrumente ; 18 Radio-informaţia ; Va urma un program susţinut de artişti amatori ; 18.30 Emisiunea : „Metodelor bune - cîmp larg de aplicare" ; Pagini din opere clasice ; 19 Pămîntul - izvor nesecat de avuţie; In încheiere, crită Sonia Cruceru şi Gică Petrescu. TELEVIZIUNE VINERI, 1 OCTOMBRIE 1965 19 Jurnalul televiziunii (I) ; 19.20 Tineri gimnaşti - e misiune pentru copii ; 20 Săptămina ; 21 Avanpremieră ; 21.10 Telefilatelia 21.30 Artişti ai Teatrului Naţional din Atena, in studio; 22 „Luceafărul" de Mihail Eminescu - montaj literarcoregrafic ; 22.30 Emisiune închinată celei de a 16-a aniversări a proclamării R. P. Chineze; 23 Jurnalul televiziunii (ii) şi buletinul meteorologic SPECTACOLE FILARMONICA DE STAT, vineri 1 octombrie, ora 20 : Concert timo fonifc, CINEMATOGRAFE ; VICTORIA (orele 9 ; 11.20 ; 14.20; 16.40 ; 19; 21.30): „Unora le Place Jazzul* TINERETULUI (orele 8.45 ; 11 ; 14.40 ; 17; 19.05; 21.30): „Romulus și Remus", cinemascop; ARTA (orele 9. 11; 14.45 ; 16.50; 18.55 ; 21) : „Scaramouche", cinemascop ; TATARASI (orele 16 : 18 - 20): „Un lucru făcut la timp". IN REGIUNE : la BIRLAD, cinema Victoria : „A treia rachetă* ; cinema Birladul : „Cum se reuşeşte în dragoste"; HUŞI: „Joe limonadă" cinemascop ; VASLUI : „O stea cade din cer", cinemascop ; PAŞCANI : „Nuntă cu peripeţii". TIMPUL PROBABIL Vreme în general frumoasă cu farul senin pînă la noros. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura, în scădere uşoară, va fi cuprinsă noaptea între 7 şi 11 grade, iar ziua între 18 şi 22 grade, Ceaţă locală dimineaţa. rlUl *3 A n ze impresii de la „europele“ de tir .... După cum se ştie, între 19 şi 23 septembrie, modernul poligon „Tunari" din Capitala ţării noastre a găzduit Campionatele europene de tir. Au participat cei mai buni sportivi din 23 de ţări din Europa, s-au înregistrat cîteva recorduri mondiale, precum şi numeroase... surprize. Trăgătorii sovietici au dominat aceste întreceri, cucerind 16 titluri de campioni europei. Prima zi de concurs a adus şi prima satisfacţie în tabăra trăgătorilor ţării noastre. Echipa de pistol viteză a României a cîştigat titlul european. Surpriza probei a fost Virgil Atanasiu, care l-a clasat pe locul al doilea, dupa un baraj dramatic cu trăgătorul maghiar Szilard Kun. O altă surpriză a construit-o excelenta comportare a trăgătorului Iugoslav B. Loncar la proba de 60 focul, poziţia culcat. El a realizat 596 pct., la un punct de recordul mondial, întrecînd pe valoroşii Jaros şi Ciulin (U.R.S.S.), Hameri şi Zähringer (R. P. Ungară). Favoritul probei de skeat, românul B. Marinescu, a fost surprinzător întrecut de sovieticul A. Eselevici, care a realizat 99 de talere lovite din 100, posibile. In această probă, eforul României s-a cras pe locul al II- lea. Scrtivii sovietici s-au dovedit imbatabili la stol liber 60 de de seurt, precum şi la orea de armă liber poziţia genunchi, 0 focuri, în care au abilit un excepţioni record mondial cu 147 pct. (v.r. 1537 pct., deţinut tot de echin U.R.S.S., din anul ‘959). Prind clasamentul neofidl întocmit pe jUtf» i’imârulul de pdaf ne-am putea relai, mulţumiţi deel It trei ocupat de prezitativa ţării nastre(după U.R.S.S. R.S.I Iugoslavia), ar CQ portarea trăitorii^ noştri în aiastă mare competi- 5 ebpeană (în pedal I trăgătorilor e la ap ă liberă cabru reis şi armă I andardla fost cu uit sut posibilităţiie r. Ana! 1(j sumar .îzultatel tehnice înegistrata de echipa lasculinâ i proba de x40 focu» observăm că aceasta a obţinut in rezultfl cu 125 de !uncte nidslab decit el al prif-î clasate, on Olăraşi, Nicolae rotaru, Mai Ferecaui au dezdăgit. Singurul comment al Krupoi, mă constant, a fost ieşenil Traian Bogut, care a clasat pe locul ispoziţia nenunchi, şi pe locul 21 la poziţie picioare. Fără îndoie că şi aceste rezultate sunt cu mult sub posibilităţile acestui trăgător. Dar trebuie să ţinem seama de faptul că Traian Cogut a plecat la ,,europene", fără nici un fel de pregătire prealabilă. (In Iaşi nu există nici un poligon de tir). Cu cinci ani în urmă, Iaşul era cotat ca o forţă de primă mină în ierarhia tirului românesc. Existau atunci peste 20 de trăgători de categorie superioară Aiurizi, nr.11 doar doi: Coguţ Traian şi Georgeta Şerban, care şi ei se prezintă la lot fără nici o pregătire, trăgînd din... amintiri. De ciţiva ani e început la Iaşi construcţia unui poligon modern de tir. Termenul planificat pentru darea lui in folosinţă a trecut de mult, dar poligonul nu-i gata. E inadmisibilă tergiversarea la nesfîrşit a construcţiei acestei baze sportive. ,,Europenele* de la Bucureşti ne-au arătat că trăgătorii noştri fruntaşi au rămas in urmă pe plan Internaţional. Fără îndoială că, pe baza comportării sportivilor români la această mare competiţie, federaţia de specialitate va trage învăţămintele necesare şi va lua măsuri în consecinţă. C-TIN ADUMITRESEI antrenor şi arbitru de tir Succes în noul universitari (Urmare din para cesului intructiv-educaiv, iiunătăţirea permanentă a planurîor programelor de Invăţămînt, Inboirea cursurilor universitare cu cele al noi cuceriri ale ştiinţei şi tultii mondiale. Ne mîndrim cu fapti) «ţara noastră are astăzi un învăţ« nt superior bine organizat, in st rerea economiei naţionale periond cu înaltă calificare de care ore nue. Ne mîndrim că tineretul se duc de îndrumarea unor cadre didtice - academicieni, profesori, corenţiari, lectori etc. - animaţi abnegaţie şi pasiune în indeplinre nobilei misiuni de pregătire şi edccie schimbului de mîine. O preoapare prim ordin in lumina Dirctivei Congresului al IX-lea este organica şcolii noastre superioare se un ofel larg, pentru ca viitorii peciali aibă cunoştinţe multilaterale. îva pune un accent deosebit de preţrea ştiinţifică fundamentală, pe starea unui report judicios întreorif, ştiinţifică generală a tinerilor şi de specialitate. Sarcini mari stau Liţa cadrelor didactice şi pe linia leii educative căci, aşa cum s-a mari la Congres : „Aşezat pe temelia cepţiei înaintate despre natură şirtate, folosind tradiţiile progresist şcolii româneşti şi experienţiidagogică universală, strîns lega cerinţele mereu crescînde ale ealiţie! socialiste, învâţămmtul din noastră joacă un rol de seamă,"urmarea tinerelor generaţii şi edjția omului nou...". In colaborare tot inrinsă cu organizaţiile de tinere tipul didactic este dmat să educe studenţii în spiritul cinestei fierbinţi faţă de partid şi pier, să le dezvolte deprinderile de nucă perseverentă, pasiune pentru irisirea - de pe poziţiile marxismienismului - a ştiinţei, să-l pregăteză pentru a deveni cetăţeni demni al patriei socialiste. neri care păşiţi plini de bucurie şi forţe proaspete pragul unui nou ar universitar, folosiţi din plin minunate condiţii de învăţătură ce vi s-au erat, sorbiţi cu nesaţ din comorile culuii puse la îndemîna voastră cu dălcie, străduiţi-vă să vă însuşiţi primurt temeinic studiu individual cunoţite cit mai bogate, strîns legate de tactică şi să răspundeţi cu cinste sânilor ce vi se încredinţează ! Nil an de invăţămint, care se deschis trebuie socotit ca o verigă în lanţ ariilor ce au adus înfăptuiri de rtat în ştiinţa şi cultura românească, şi factorii fiind chemaţi să contribi la desăvîrşirea realizărilor obţinut la promovarea noului şi la aplicea experienţei înaintate, acumulatei de cursul timpului. Organizaţiile - partid din institutele de învăţămît superior au datoria să se preocupe de îndrumarea conţinutului activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifica de perfecţionarea ideologică a tutun cadrelor didactice şi de îndrum a organizaţiilor U. T. C. şi asociator studenţilor pentru intensificarea muncii educative. Ori atît cadrelor didactice, cit şi studelor, cu prilejul noului an de invăţini, succes deplin în muncă şi noi ruzări pe drumul pe care pornesc lăzi !