Flacăra Iaşului, mai 1967 (Anul 23, nr. 6419-6443)

1967-05-03 / nr. 6419

FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2 * sas Demonstraţia oamenilor muncii din oraşul Iaşi In coloane s-a strîns tot patosul muncii, al primăverii şi al înfrăţirii între popoare! Unde s-a născut primăvara? Ea s-a născut pe înălţimile schelelor, sub noua geometrie a uzinelor şi fabricilor, în sămînţa de pîine ce încolţeşte pe ogoare, în amfiteatre şi la­boratoare ; ea s-a născut în inimile oamenilor şi de-acolo, din inimi, izbucneşte mereu proaspătă, tînără. Dăruită oa­menilor, primăvara şi-a luat strălucirea din munca acestora. Şi de 1­ Mai, braţ la braţ cu Munca, Primăvara îmbrăţişea­­ză întreg Pămîntul şi-şi cîntă îndemnul, în toate limbile şi graiurile Terei : înfrăţiţi-vă popoare şi trăiţi în pace ! Acest îndemn, care s-a auzit, de 1 Mai, pe întregul terito­riu al patriei s-a făcut simţit şi în Piaţa Unirii din Iaşi. Coloana surisului netulburat Trei sute de trompetişti şi toboşari dau salutul primăve­rii. Revărsarea vestită de chemarea argintie a trompe­telor, punctată viguros de to­bele pioniereşti, coloana pur­tătorilor cravatelor roşii adu­ce cu sine o invincibilă voio­şie, o luminoasă mărturie a vieţii fericite asigurată celei mai tinere generaţii. In frun­tea coloanei surisului netulbu­rat — coloana pionierilor — e o uriaşă lalea roşie. Peta­lele ei se deschid. E o lalea vie , o fetiţă. Salută şi surîrie. In surîsul ei s-a adunat în­treaga primăvară! Aşa a apărut în Piaţa Unirii coloana surisului netulburat. Fetiţele şi băieţii cu flori roze în mîini cîntă primăvara şi 1 Mai. Fetiţe cu eşarfe roşii, galbene şi albastre cîntă „Pe-al nostru steag e scris Unire“. Mîini gingaşe ridică în văzul lumii notele pe mari şi simbolice carnete şcolare : din aceste note de numai 9 şi 10 vor izvorî mai tîrziu im­portante succese în producţie. — Ce vrei să devii în viaţă? l-am întrebat pe toboşarul George Vasilescu, elev în cla­sa a Vil-a C, la Liceul nr. 1. — Inginer şi nimic altceva ! Din 100 de toboşari şi trom­petişti întrebaţi „ce vrei să te faci?", 45 au răspuns — in­giner, 14 — profesor, 15 chi­mist 9 — agronom, 6 — elec­trician, 5 — aviator, 4 — me­dic, 2 — actori de cinema. Un covor de flori pare co­loana copiilor. Un grup de tri­mişi ai copilăriei urcă scările tribunei centrale şi oferă flo­rile recunoştinţei pentru co­pilăria lor fericită. Iar coloa­na unduieşte mai departe, în cîntece şi urale. Un grup de pioniere, îmbrăcate în rochii colorate reprezentînd florile primăverii se opresc în Piaţă. Din mijlocul lor, ca dintr-un cîmp cu flori, răsar mici dan­satoare în costume naţionale. Şi după acest covor viu de flori apar nu mai puţin de 200 de dansatori. E dansul bucuriei şi veseliei. E dansul surisului netulburat. Coloana muncii avintate E rindul celor virstnici să-şi arate torţa, unitatea, măreţia. In frunte, ca de obicei, fiii vestitei „Nicotine“, cu fanfara lor. Purtători ai unor vechi tradiţii revoluţionare, munci­torii „Nicolinei“ au obţinut in anii puterii populare realizări de seamă. Astăzi, acestei bă­­trîne întreprinderi nu i se mai potriveşte epitetul de „vechi“, in acest an, începe aici actul esenţial de metamor­­foză a producţiei : trecerea de la un proces reparator, cu pondere mare, la un altul, u­­zinal, preponderent în ansam­blul sarcinilor de plan viitoa­re. Iată de ce trec mai mîndri ca oricînd muncitorii „Nicoli­­nei“. Iată de ce vorbele şi cîn­­tecele lor închinate partidului nostru sînt mai fierbinţi. Pe braţe poartă graficele realiză­rilor şi diploma de întreprin­dere evidenţiată în întrecerea socialistă pe ramura indus­triei constructoare de maşini pe anul 1966. Intru în coloană şi-l iau de braţ pe cazangiul Alexandru Cernat. — Am impresia că eşti cel mai vesel om din lume ! — Nu greşeşti. Noi, cazan­gii, am dat în cinstea zilei de 1 Mai două cazane de lo­comotivă peste plan, o statie Reiser şi 60 de tone de re­zervoare. Preocuparea colectivului nostru este în această perioa­dă de a utiliza cu maximum de eficienţă utilajele moderne de înaltă tehnicitate cu care este înzestrată întreprinderea noastră, de a introduce pe scară largă metodele ştiinţifi­ce de conducere şi organizare a producţiei, de folosire te­meinică a timpului de munca. Aş vrea să spun tuturor că noi, poporul român, conduşi de Partidul Comunist, iubim fră­ţia internaţională, iar prin succesele noastre contribuim la întărirea unităţii ţărilor so­cialiste. Răsună în Piaţa Unirii urale şi cîntece. Muncitorii „Nico­linei“ au ţinut să poarte as­tăzi pe braţe harta regiunii Iaşi pe care au însemnat prin­cipalele obiective industriale, agricole şi social-culturale ce se vor construi şi dezvolta în acest cincinal. E abia începutul demon­straţiei şi caldarîmul din Piaţa Unirii e un covor de flori de primăvară. Iată acum coloana celor de la Uzina metalurgică, mîndru obiectiv industrial pe întinsul şes al Bahluiului. Trec cei de pe mîinile cărora au ieşit peste 76 de milioane m­p de ţeavă sudată ! Trec cei ca­re în primele patru luni din acest­­an au depăşit producţia globală cu 3,8 la sută, produc­ţia marfă cu 4,1 la sută, au redus preţul de cost cu 3,5 la sută, şi duc o luptă neobo­sită împotriva risipei de me­tal. — Ce-ţi aduce primăvara aceasta ? întrebarea a fost pusă lami­­noristului Gheorghe Haras, fost constructor la Hunedoara, Suceava, Bucecea. — Cred că un copil! Dacă s-ar fi născut azi, de 1 Mai, şi ar fi fost fetiţă, aş fi tre­cut-o în actul de naştere: Primăvara Haras. — Și dacă ar fi fost băiat? — Poate Floricel, poate So­rei, poate Crinul, poate Vio­rel, poate ... Decebal. — Şi de ce v-aţi gîndit şi la cel din urmă nume ? — Pentru că Decebal a fost viteaz ca şi poporul nostru de astăzi ! Dacă în ultimii ani am urcat atîtea trepte ale pro­gresului şi civilizaţiei, aceasta se datoreşte vitejiei noastre.­­ Sîntem viteji în muncă, in gînduri, în visuri ! Azi, o să beau un pahar în plus pentru cel de al treilea copil pe ca­­re-l aştept. Şi coloana muncii pare ne­­sfîrşită. Iată lucrătorii din ra­mura petrol-chimie, cei de la Fabrica, de antibiotice şi de la Uzina de prelucrare a maselor plastice. Cei de­ la­ „Antibioti­ce" — cum e numită pe scurt această mare întreprindere ie­şeană — poartă în fruntea coloanei un glob terestru pe care scrie, cu litere uriaşe „Trăiască 1 Mai". Urmează un panou pe care stă scris : „Ex­portăm 29 la suta din producţia marfă, în 13 ţări!". Şi cite flori poartă în mîini oamenii din această coloană ! — De unde ai cules florile, tovarășe ? Mihai Ermurache, electri­cian la Antibiotice, zîmbește la întrebarea pusă și îmi dă un răspuns minunat: — Din inima mea! După­­amiază voi culege altele, în pădurea Ciricului unde o să mă duc cu familia. O să fac un buchet mare şi am să um­plu toa­te vazele din casă. Şi o floare am să mi-o prind la butonieră ! Intre coloane şi cei din tri­bune e un continuu schimb de flori. II văd în fruntea co­loanei celor de la. Uzina de prelucrare a maselor plastice pe ing. şef adjunct Gheorghe Albu, de la care cu greu un reporter poate scoate o vor­bă. De data aceasta, însă, in­ginerul este acela care se a­­­dresează reporterului: „Ştii, in curînd va intra în funcţiune Instalaţia de imprimare în pa­tru culori! A intrat la noi în probe mecanice şi instalaţia de dublare a foliilor de polieti­lenă !". De unde atîta veselie, bucu­rie, chef de vorbă la oamenii din coloană ? De unde răvăr­­sarea aceasta de cîntece şi u­­rale ? Priveşti feţele, ochii şi citeşti în inimi, sînt mîndri că pot raporta partidului azi, în prima zi de mai, că îşi înde­plinesc sarcinile, că pun umă­rul la înflorirea patriei, că o­­raşul nostru trăieşte din plin ca toate oraşele patriei socia­liste ! Colectivul de la Direc­ţia regională de transporturi auto duce în fruntea coloanei însemnele de întreprindere fruntaşă pe ţară pe anul 1966 şi numeroase panouri cu rea­lizările din acest an. Construc­torii anunţă că în acest an vor da încă 2.907 apartamen­te. Şi că vor munci astfel in­cit să contribuie din plin la realizarea planului de investi­ţii. Coloana celor de la­ Fa­brica de mobilă se mindreşte cu graficul pe care stă scris: „peste plan în 1967 — 25 ca­mere „Cluj", 20 bucătării mo­dul, 100 de canapele „Cari­­paţi", 3.000 de scaune curba­­­te. Iar harnicele ţesătoare şi filatoare a­u venit cu ramuri de pomi înfloriţi. Florile de măr din pomii aceştia care se rotesc în mijlocul coloanei simbolizează primăvara din ini­mile lor. Prezentate în grafice, pa­nouri, machete, succesele ob­ţinute în cinstea marii săr­bători de astăzi demonstrea­ză avîntul cu care oamenii muncii din oraşul Iaşi înfăp­tuiesc sarcinile trasate de par­tid. Ele fac parte din cele ale întregii ţări! Coloana ştiinţei, artei şi culturii Prin graiul cifrelor şi al rea­lităţilor concludente înscrise pe panouri, prin saluturi şi ovaţii pentru partid, conducă­torul încercat al poporului, oamenii de ştiinţă, artă şi cul­tură, studenţii şi elevii ora­­­şului Iaşi îşi exprimă, ase­meni întregului popor, hotă­rîrea de a făuri noi victorii pe calea progresului econo­mic, social şi cultural. — Păşim astăzi în coloane cu hotărîrea de a găsi întot­deauna în obiectivele însufie­­ţitoare pe care ni le pune in faţă partidul tot atîtea timpuri fertile de desfăşurare a acti­vităţii ştiinţifice şi de creaţie — ne spune cont. Traiam­is­­tan, de la Institutul de medi­cină. — Mă gîndesc, spune stu­dentul Ion Moroşanu, din a­­­nul al V-lea — Institutul po­litehnic, la studenţii din lu­mea întreagă. Ar trebui ca în această zi de mare săr­bătoare să strigăm toţi în cor: „Trăiască frăţia dintre toţi tinerii din lume!". Aşa ne învaţă pe noi partidul: să iubim înfrăţirea între popoare, să fim solidari cu toţi cei ce muncesc de pretutindeni, cu toate popoarele care-şi cuce­resc şi-şi apără libertatea şi independenţa naţională, cu cei care îşi aduc propria lor con­tribuţie la lupta pentru pace şi progres social. — A învăţa, intră în vorbă studenta Liliana Ionescu, din anul al III-lea al Facultăţii de filologie, înseamnă a munci cu pasiune. Ziua de 1 Mai e şi ziua celor care învaţă. Ne pregătim să fim de folos pa­­­triei. Eu mă simt fericită as­tăzi. Fericită pentru că atîtea mii şi mii de studenţi a­u for­mat o coloană a tineretului stu­dios şi din această coloană tac şi eu parte­. Au trecut prin faţa tribunei colectivul Filialei Iaşi a Aca­demiei, cadrele didactice de la cele cinci institute de învăţămînt superior din Iaşi. Cercetătorii ştiinţifici ne vorbesc despre preocupările lor în ceea ce priveşte cerceta­rea ştiinţifică fundamentală şi aplicativă, despre strădaniile ce le depun pentru îmbunătă­ţirea eficienţei muncii de cer­cetare. Trec acum circa 12.000 de studenţi (alte cîteva mii se află in coloana sportivilor). Generaţia entuziaştilor aduce raportul viu al tinereţii şi re­cunoştinţa pentru condiţiile de viaţă şi invăţătură. Numai la Institutul politehnic există în prezent 72 de laboratoare fa­ţă de 11 în urmă cu 29 de ani! Studenţii ieşeni îşi manifestă recunoştinţa pentru condiţiile create pentru învăţătură, prin puternice urale şi cîntece. Datoria lor, a se pregăti cit mai bine, a fi folositori pa­triei. In rînduri compacte trec a­­cum mii de băieţi şi iele în uniforme de şcoală. Au pe buze zîmbete tinereşti. Au cu ei fanfare, ca cea a Liceului nr. 3, dansatori ca cei de la Şcoala medie nr. 7 şi 9, mul­te eşarfe colorate ca cele de la Liceul agricol din Copou... Alături de ei sunt profesorii lor. Elevii Iaşului, dintre care mulţi viitori muncitori metal­lurgist sau ai industriei chi­mice, viitorii constructori sau electricieni, viitori studenţi, viitori oameni de nădejde ai ţării, au alcătuit un adevărat marş al­ cărţii. In fluviul uman din Piaţa Unirii trec acum colectivele Naţionalului ieşean, Operei de stat, Filarmonicii, Teatrului de păpuşi. Ele sunt urmate de sa­lariaţii muzeelor din Palatul Culturii, ai întreprinderii ci­nematografice regionale etc. Orchestra „Doina Moldovei" a umplut viaţa de sunetele vio­rilor, iar corul „Gavriil Musi­­cescu" închină un imn primă­verii. Au trecut prin faţa tribu­nelor zeci de mii de oameni ai muncii din oraşul Iaşi, cei în halate albe care veghează la apărarea sănătăţii oamenilor, cei care lucrează în unităţile comerţului de stat ori ale co­operaţiei meşteşugăreşti, cei care se ocupă cu gospodări­rea oraşului ... E un perma­nent circuit al tinereţii, al muncii, al primăverii, desfăşu­rat sub puterea unui mare şi unic catalizator : suprema as­piraţie de slujire a patriei, a partidului ! Coloana sportivilor Tinereţea poartă acum man­tia multicoloră a stadioanelor. Oameni tineri, cu muşchi şi nervi de oţel, oameni tari. Şi cit de minunat e să te simţi tare, puternic, aşa ca aceşti gimnaşti, ca aceşti rugbişti, ca aceşti atleţi, ca toţi aceşti sportivi ! Iată-l în carul ale­goric pe Tiberiu Ciubotariu, campion naţional de juniori la box, de la clubul sportiv „Ni­­colina". Tineri muncitori, stu­denţi sau elevi , ia­tă stăpî­­nii stadioanelor, la şcoala că­rora învaţă să-şi modeleze tru­purile, dăruindu-le putere, for­ţă şi sănătate. Oamenii aceştia ştiu ce e lupta pasionantă cu secundele şi distanţele. Lozinca aceasta uri­a­şă „Tră­iască 1 Mai" scrisă cu litere aurii, e însoţită de 100 de sportive echipate în rochii bleu, cu braţele încărcate cu flori. Lor le urmează un alt grup de 100 de stegari care dau co­loanei o ţinută tinerească, pli­nă de vigoare şi optimism. Acesta a fost doar începu­tul. Sportivii îşi arată măies­tria de-abia de aici încolo. Au îmbrăcat toate culorile. Patru sute de sportivi, echipaţi în roşu şi alb, scriu cu trupurile lor în faţa tribunelor „1 Mai". Grupul acesta de fete în alb dovedeşte multă graţie la e­­xerciţiile cu corzile. Impresio­nante sînt cele trei grupuri compacte de sportive cu eşarfe roşii, galbene şi albastre care execută mişcări în ritmul unui vals după care, regrupîndu-se încing o uriaşă sîrbă, încep acum să-şi facă apa­riţia coloanele cluburilor spor­tive „Politehnica", „Universi­tatea", „Agronomia" „Medici­na", „Nicolina", fiecare club avînd pregătită o surpriză pentru cei din tribune: exer­ciţii de gimnastică cu stegulele (Politehnica), mişcări de gim­nastică ritmate cu haltere mici ori cu eşarfe albe de mătase (Universitatea), mişcări cu discuri colorate în verde şi galben (Agronomia) etc. De­monstraţia sportivilor a fost o afirmare a tinereţii şi entu­ziasmului, a elanului şi în­crederii în frumuseţea şi măre­ţia zilelor noastre. ■jir Sărbătoarea zilei de 1 Mai 1967 a prilejuit zecilor de mii Bîrlad BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Oraşul, îmbrăcat în haine sărbătoreşti, freamătă de tine­reţe şi entuziasm. Pe străzi curg şuvoaie vii care se re­varsă toate spre centrul oraşu­­lui, unde au loc mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai, Tov, ing. Mircea Simovici, secretar al Comitetului orăşe­nesc de partid, vorbeşte des­pre semnificaţia zilei de 1 Mai. Demonstraţia oamenilor muncii este deschisă, ca în fiecare an, de pionieri. Ca un torent uriaş se revarsă în pia­ţă mii de cravate roşii, adus de ieşeni care au ieşit la de­monstraţie afirmarea, încrede­rii lor depline în politica par­tidului nostru, hotărîrea lor de a obţine noi victorii pen­tru a da şi mai multă stră­lucire mîndrului nostru oraş, de a--şi aduce contribuţia la înflorirea scumpei noastre pa­trii. Pentru ieşeni, la fel ca pen­tru toţi oamenii muncii din patria noastră, sărbătorirea zi­cînd cu ele tinerele şi prospe­­time, recunoştinţa pentru pă­rintele iubit al copiilor, Parti­dul Comunist Român. Din ma­rea de lozinci, steaguri roşii şi tricolore, obiecte făcute de mîini îndemînatice, eşarfe unduitoare, distingem o pan­cartă pe care scrie : „Mulţu­mim din inimă partidului pen­tru copilăria noastră fericită“. Torentul pionieresc a luat sfîrşit. In piaţă izbucnesc a­­plauze. Din tribună, ca şi de la ferestrele caselor, se aruncă mii de flori, simbol al dragos­tei şi respectului cu care sunt întimpinaţi harnicii metal­ur­­gişti bîrlădeni. Pe un panou mare, purtat de braţe oţelite, sunt înscrise rezultatele obţi­nute în trimestrul I de între­prinderile bîrlădene, 103,1 la sută producţie globală şi 104,5 la sută productie-marfă. Pe un alt panou sunt înscrise produ­sele date peste plan de mun­citorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderilor bîrlădene in primele patru luni ale anului: 3.300 de rulmenţi, 63.000 de confecţii, 1.186 de tone ulei, 170 de tone făină etc. Cinstea de a demonstra în primele rînduri ale metalur­­giştilor, revine forjorilor, cei care deţin titlul de secţie fruntaşă în întrecerea socia­listă pe anii 1965 şi 1966. Apoi, rînd pe rînd, trec prin faţa tribunei muncitorii de la Complexul C.F.R., cei care în curînd îşi vor desfăşura acti­vitatea într-o construcţie nouă, modernă, colectivul de muncă de la Fabrica de confecţii, lu­crătorii din industria locală, din comerţ şi cooperaţie, ca­dre didactice şi medici, con­structori ai noilor obiective social-culturale etc. In încheie­re au defilat sportivii. ELIADE SOLOMON Paşcani (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). In Piaţa Casei de cultură, inundată de mulţimea oameni­lor muncii din întreprinderile şi instituţiile păşcănene, a a­­vut loc adunarea consacrată zilei de 1 Mai. Tovarăşul Ioan Panaite, secretar al Comitetu­lui raional de partid, după ce a înfăţişat măreţul tablou al înfăptuirilor obţinute de po­porul nostru, sub conducerea înţeleaptă a P.C.R., a eviden­ţiat succesele obţinute de oamenii muncii din oraşul şi raionul Paşcani. După adunare, în piaţa Ca­sei de cultură, frumos pavoa­zată, formaţii artistice de a­­matori au prezentat frumoase programe pînă seara tîrziu. CONSTANTIN ENEA Vaslui (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Adunarea festivă consacrată zilei de 1 Mai a avut loc în lei de 1 Mai a fost un nou prilej de a-şi afirma deplina adeziune şi puternicul sprijin faţă de politica partidului şi statului nostru, prietenia cu popoarele ţărilor socialiste, frăţia internaţiona­listă cu toţi cei care luptă pentru pace, libertate şi socialism, pentru progres social. TRAIAN CRAESCU Piaţa „1907“. Au participat mii de oameni ai mun­cii din întreprinderile şi insti­tuţiile oraşului. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai, precum şi despre succe­sele cu care oamenii muncii din oraşul şi raionul Vaslui au întîmpinat măreaţa sărbă­toare a solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc, a vorbit Călin Creţu, membru al biroului Comitetului raional de partid, preşedintele Consi­liului local al U.G.S.R. La sfîrşitul adunării, forma­ţii artistice au prezentat boga­te programe. Huşi Hîrlău IOAN SAVESCU (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Ziua solidarităţii muncitori­lor de pretutindeni a fost săr­bătorită în cadrul unei adunări festive care a avut loc în sala de festivităţi a Comitetu­lui raional de partid. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tov. Stelian Mărărinea­­nu, secretar al Comitetului raional de partid. In după-amiaza aceieiaşi zi­le cîteva mii de buşeni au asistat la un bogat program artistic susţinut de formaţiile din Stănileşti, Buneşti, Boţeşti, Pîhneştii, Gugeşti, Văleni şi Pădureni. Negreşti EMIL PASCAL (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Sala cinematografului „1 Mai“ din Hîrlău, unde a avut loc adunarea festivă consacra­­tă sărbătoririi zilei internaţio­nale a celor ce muncesc, a de­venit neîncăpătoare. Cu acest prilej, a luat cuvîntul tov. Mihai Vîrnă, secretar al Co­mitetului raional de partid. Adunarea festivă s-a înche­iat cu un frumos program ar­tistic prezentat de elevi ai liceului din localitate şi de către formaţii artistice ale Ca­­sei raionale de cultură. PETRU COGALNICEANU (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Sute de oameni ai muncii din Negreşti şi împrejurimi au participat la adunarea fes­tivă consacrată sărbătoririi zi­lei de 1 Mai. Despre însemnă­tatea acestei zile, a vorbit tov. Vladimir Corduneanu, secretar al Comitetului raional de partid. In încheiere, a fost prezen­tat un bogat program artistic de către formaţiile Casei raio­nale de cultură. C-TIN COJOCEA Sărbătorirea zilei de 1 Mai în regiune Demonstraţia oamenilor muncii e deschisă de harnicul colectiv al „Nicolinei". Trec studenţii Iaşului. Tinereţe, graţie, armonie ... Viitorul de aur al patriei. Cîntec, joc şi voie bună.

Next