Flacăra Iaşului, mai 1967 (Anul 23, nr. 6419-6443)
1967-05-03 / nr. 6419
FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2 * sas Demonstraţia oamenilor muncii din oraşul Iaşi In coloane s-a strîns tot patosul muncii, al primăverii şi al înfrăţirii între popoare! Unde s-a născut primăvara? Ea s-a născut pe înălţimile schelelor, sub noua geometrie a uzinelor şi fabricilor, în sămînţa de pîine ce încolţeşte pe ogoare, în amfiteatre şi laboratoare ; ea s-a născut în inimile oamenilor şi de-acolo, din inimi, izbucneşte mereu proaspătă, tînără. Dăruită oamenilor, primăvara şi-a luat strălucirea din munca acestora. Şi de 1 Mai, braţ la braţ cu Munca, Primăvara îmbrăţişează întreg Pămîntul şi-şi cîntă îndemnul, în toate limbile şi graiurile Terei : înfrăţiţi-vă popoare şi trăiţi în pace ! Acest îndemn, care s-a auzit, de 1 Mai, pe întregul teritoriu al patriei s-a făcut simţit şi în Piaţa Unirii din Iaşi. Coloana surisului netulburat Trei sute de trompetişti şi toboşari dau salutul primăverii. Revărsarea vestită de chemarea argintie a trompetelor, punctată viguros de tobele pioniereşti, coloana purtătorilor cravatelor roşii aduce cu sine o invincibilă voioşie, o luminoasă mărturie a vieţii fericite asigurată celei mai tinere generaţii. In fruntea coloanei surisului netulburat — coloana pionierilor — e o uriaşă lalea roşie. Petalele ei se deschid. E o lalea vie , o fetiţă. Salută şi surîrie. In surîsul ei s-a adunat întreaga primăvară! Aşa a apărut în Piaţa Unirii coloana surisului netulburat. Fetiţele şi băieţii cu flori roze în mîini cîntă primăvara şi 1 Mai. Fetiţe cu eşarfe roşii, galbene şi albastre cîntă „Pe-al nostru steag e scris Unire“. Mîini gingaşe ridică în văzul lumii notele pe mari şi simbolice carnete şcolare : din aceste note de numai 9 şi 10 vor izvorî mai tîrziu importante succese în producţie. — Ce vrei să devii în viaţă? l-am întrebat pe toboşarul George Vasilescu, elev în clasa a Vil-a C, la Liceul nr. 1. — Inginer şi nimic altceva ! Din 100 de toboşari şi trompetişti întrebaţi „ce vrei să te faci?", 45 au răspuns — inginer, 14 — profesor, 15 chimist 9 — agronom, 6 — electrician, 5 — aviator, 4 — medic, 2 — actori de cinema. Un covor de flori pare coloana copiilor. Un grup de trimişi ai copilăriei urcă scările tribunei centrale şi oferă florile recunoştinţei pentru copilăria lor fericită. Iar coloana unduieşte mai departe, în cîntece şi urale. Un grup de pioniere, îmbrăcate în rochii colorate reprezentînd florile primăverii se opresc în Piaţă. Din mijlocul lor, ca dintr-un cîmp cu flori, răsar mici dansatoare în costume naţionale. Şi după acest covor viu de flori apar nu mai puţin de 200 de dansatori. E dansul bucuriei şi veseliei. E dansul surisului netulburat. Coloana muncii avintate E rindul celor virstnici să-şi arate torţa, unitatea, măreţia. In frunte, ca de obicei, fiii vestitei „Nicotine“, cu fanfara lor. Purtători ai unor vechi tradiţii revoluţionare, muncitorii „Nicolinei“ au obţinut in anii puterii populare realizări de seamă. Astăzi, acestei bătrîne întreprinderi nu i se mai potriveşte epitetul de „vechi“, in acest an, începe aici actul esenţial de metamorfoză a producţiei : trecerea de la un proces reparator, cu pondere mare, la un altul, uzinal, preponderent în ansamblul sarcinilor de plan viitoare. Iată de ce trec mai mîndri ca oricînd muncitorii „Nicolinei“. Iată de ce vorbele şi cîntecele lor închinate partidului nostru sînt mai fierbinţi. Pe braţe poartă graficele realizărilor şi diploma de întreprindere evidenţiată în întrecerea socialistă pe ramura industriei constructoare de maşini pe anul 1966. Intru în coloană şi-l iau de braţ pe cazangiul Alexandru Cernat. — Am impresia că eşti cel mai vesel om din lume ! — Nu greşeşti. Noi, cazangii, am dat în cinstea zilei de 1 Mai două cazane de locomotivă peste plan, o statie Reiser şi 60 de tone de rezervoare. Preocuparea colectivului nostru este în această perioadă de a utiliza cu maximum de eficienţă utilajele moderne de înaltă tehnicitate cu care este înzestrată întreprinderea noastră, de a introduce pe scară largă metodele ştiinţifice de conducere şi organizare a producţiei, de folosire temeinică a timpului de munca. Aş vrea să spun tuturor că noi, poporul român, conduşi de Partidul Comunist, iubim frăţia internaţională, iar prin succesele noastre contribuim la întărirea unităţii ţărilor socialiste. Răsună în Piaţa Unirii urale şi cîntece. Muncitorii „Nicolinei“ au ţinut să poarte astăzi pe braţe harta regiunii Iaşi pe care au însemnat principalele obiective industriale, agricole şi social-culturale ce se vor construi şi dezvolta în acest cincinal. E abia începutul demonstraţiei şi caldarîmul din Piaţa Unirii e un covor de flori de primăvară. Iată acum coloana celor de la Uzina metalurgică, mîndru obiectiv industrial pe întinsul şes al Bahluiului. Trec cei de pe mîinile cărora au ieşit peste 76 de milioane mp de ţeavă sudată ! Trec cei care în primele patru luni din acestan au depăşit producţia globală cu 3,8 la sută, producţia marfă cu 4,1 la sută, au redus preţul de cost cu 3,5 la sută, şi duc o luptă neobosită împotriva risipei de metal. — Ce-ţi aduce primăvara aceasta ? întrebarea a fost pusă laminoristului Gheorghe Haras, fost constructor la Hunedoara, Suceava, Bucecea. — Cred că un copil! Dacă s-ar fi născut azi, de 1 Mai, şi ar fi fost fetiţă, aş fi trecut-o în actul de naştere: Primăvara Haras. — Și dacă ar fi fost băiat? — Poate Floricel, poate Sorei, poate Crinul, poate Viorel, poate ... Decebal. — Şi de ce v-aţi gîndit şi la cel din urmă nume ? — Pentru că Decebal a fost viteaz ca şi poporul nostru de astăzi ! Dacă în ultimii ani am urcat atîtea trepte ale progresului şi civilizaţiei, aceasta se datoreşte vitejiei noastre. Sîntem viteji în muncă, in gînduri, în visuri ! Azi, o să beau un pahar în plus pentru cel de al treilea copil pe care-l aştept. Şi coloana muncii pare nesfîrşită. Iată lucrătorii din ramura petrol-chimie, cei de la Fabrica, de antibiotice şi de la Uzina de prelucrare a maselor plastice. Cei de la „Antibiotice" — cum e numită pe scurt această mare întreprindere ieşeană — poartă în fruntea coloanei un glob terestru pe care scrie, cu litere uriaşe „Trăiască 1 Mai". Urmează un panou pe care stă scris : „Exportăm 29 la suta din producţia marfă, în 13 ţări!". Şi cite flori poartă în mîini oamenii din această coloană ! — De unde ai cules florile, tovarășe ? Mihai Ermurache, electrician la Antibiotice, zîmbește la întrebarea pusă și îmi dă un răspuns minunat: — Din inima mea! Dupăamiază voi culege altele, în pădurea Ciricului unde o să mă duc cu familia. O să fac un buchet mare şi am să umplu toate vazele din casă. Şi o floare am să mi-o prind la butonieră ! Intre coloane şi cei din tribune e un continuu schimb de flori. II văd în fruntea coloanei celor de la. Uzina de prelucrare a maselor plastice pe ing. şef adjunct Gheorghe Albu, de la care cu greu un reporter poate scoate o vorbă. De data aceasta, însă, inginerul este acela care se adresează reporterului: „Ştii, in curînd va intra în funcţiune Instalaţia de imprimare în patru culori! A intrat la noi în probe mecanice şi instalaţia de dublare a foliilor de polietilenă !". De unde atîta veselie, bucurie, chef de vorbă la oamenii din coloană ? De unde răvărsarea aceasta de cîntece şi urale ? Priveşti feţele, ochii şi citeşti în inimi, sînt mîndri că pot raporta partidului azi, în prima zi de mai, că îşi îndeplinesc sarcinile, că pun umărul la înflorirea patriei, că oraşul nostru trăieşte din plin ca toate oraşele patriei socialiste ! Colectivul de la Direcţia regională de transporturi auto duce în fruntea coloanei însemnele de întreprindere fruntaşă pe ţară pe anul 1966 şi numeroase panouri cu realizările din acest an. Constructorii anunţă că în acest an vor da încă 2.907 apartamente. Şi că vor munci astfel incit să contribuie din plin la realizarea planului de investiţii. Coloana celor de la Fabrica de mobilă se mindreşte cu graficul pe care stă scris: „peste plan în 1967 — 25 camere „Cluj", 20 bucătării modul, 100 de canapele „Caripaţi", 3.000 de scaune curbate. Iar harnicele ţesătoare şi filatoare au venit cu ramuri de pomi înfloriţi. Florile de măr din pomii aceştia care se rotesc în mijlocul coloanei simbolizează primăvara din inimile lor. Prezentate în grafice, panouri, machete, succesele obţinute în cinstea marii sărbători de astăzi demonstrează avîntul cu care oamenii muncii din oraşul Iaşi înfăptuiesc sarcinile trasate de partid. Ele fac parte din cele ale întregii ţări! Coloana ştiinţei, artei şi culturii Prin graiul cifrelor şi al realităţilor concludente înscrise pe panouri, prin saluturi şi ovaţii pentru partid, conducătorul încercat al poporului, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură, studenţii şi elevii oraşului Iaşi îşi exprimă, asemeni întregului popor, hotărîrea de a făuri noi victorii pe calea progresului economic, social şi cultural. — Păşim astăzi în coloane cu hotărîrea de a găsi întotdeauna în obiectivele însufieţitoare pe care ni le pune in faţă partidul tot atîtea timpuri fertile de desfăşurare a activităţii ştiinţifice şi de creaţie — ne spune cont. Traiamistan, de la Institutul de medicină. — Mă gîndesc, spune studentul Ion Moroşanu, din anul al V-lea — Institutul politehnic, la studenţii din lumea întreagă. Ar trebui ca în această zi de mare sărbătoare să strigăm toţi în cor: „Trăiască frăţia dintre toţi tinerii din lume!". Aşa ne învaţă pe noi partidul: să iubim înfrăţirea între popoare, să fim solidari cu toţi cei ce muncesc de pretutindeni, cu toate popoarele care-şi cuceresc şi-şi apără libertatea şi independenţa naţională, cu cei care îşi aduc propria lor contribuţie la lupta pentru pace şi progres social. — A învăţa, intră în vorbă studenta Liliana Ionescu, din anul al III-lea al Facultăţii de filologie, înseamnă a munci cu pasiune. Ziua de 1 Mai e şi ziua celor care învaţă. Ne pregătim să fim de folos patriei. Eu mă simt fericită astăzi. Fericită pentru că atîtea mii şi mii de studenţi au format o coloană a tineretului studios şi din această coloană tac şi eu parte. Au trecut prin faţa tribunei colectivul Filialei Iaşi a Academiei, cadrele didactice de la cele cinci institute de învăţămînt superior din Iaşi. Cercetătorii ştiinţifici ne vorbesc despre preocupările lor în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicativă, despre strădaniile ce le depun pentru îmbunătăţirea eficienţei muncii de cercetare. Trec acum circa 12.000 de studenţi (alte cîteva mii se află in coloana sportivilor). Generaţia entuziaştilor aduce raportul viu al tinereţii şi recunoştinţa pentru condiţiile de viaţă şi invăţătură. Numai la Institutul politehnic există în prezent 72 de laboratoare faţă de 11 în urmă cu 29 de ani! Studenţii ieşeni îşi manifestă recunoştinţa pentru condiţiile create pentru învăţătură, prin puternice urale şi cîntece. Datoria lor, a se pregăti cit mai bine, a fi folositori patriei. In rînduri compacte trec acum mii de băieţi şi iele în uniforme de şcoală. Au pe buze zîmbete tinereşti. Au cu ei fanfare, ca cea a Liceului nr. 3, dansatori ca cei de la Şcoala medie nr. 7 şi 9, multe eşarfe colorate ca cele de la Liceul agricol din Copou... Alături de ei sunt profesorii lor. Elevii Iaşului, dintre care mulţi viitori muncitori metallurgist sau ai industriei chimice, viitorii constructori sau electricieni, viitori studenţi, viitori oameni de nădejde ai ţării, au alcătuit un adevărat marş al cărţii. In fluviul uman din Piaţa Unirii trec acum colectivele Naţionalului ieşean, Operei de stat, Filarmonicii, Teatrului de păpuşi. Ele sunt urmate de salariaţii muzeelor din Palatul Culturii, ai întreprinderii cinematografice regionale etc. Orchestra „Doina Moldovei" a umplut viaţa de sunetele viorilor, iar corul „Gavriil Musicescu" închină un imn primăverii. Au trecut prin faţa tribunelor zeci de mii de oameni ai muncii din oraşul Iaşi, cei în halate albe care veghează la apărarea sănătăţii oamenilor, cei care lucrează în unităţile comerţului de stat ori ale cooperaţiei meşteşugăreşti, cei care se ocupă cu gospodărirea oraşului ... E un permanent circuit al tinereţii, al muncii, al primăverii, desfăşurat sub puterea unui mare şi unic catalizator : suprema aspiraţie de slujire a patriei, a partidului ! Coloana sportivilor Tinereţea poartă acum mantia multicoloră a stadioanelor. Oameni tineri, cu muşchi şi nervi de oţel, oameni tari. Şi cit de minunat e să te simţi tare, puternic, aşa ca aceşti gimnaşti, ca aceşti rugbişti, ca aceşti atleţi, ca toţi aceşti sportivi ! Iată-l în carul alegoric pe Tiberiu Ciubotariu, campion naţional de juniori la box, de la clubul sportiv „Nicolina". Tineri muncitori, studenţi sau elevi , iată stăpînii stadioanelor, la şcoala cărora învaţă să-şi modeleze trupurile, dăruindu-le putere, forţă şi sănătate. Oamenii aceştia ştiu ce e lupta pasionantă cu secundele şi distanţele. Lozinca aceasta uriaşă „Trăiască 1 Mai" scrisă cu litere aurii, e însoţită de 100 de sportive echipate în rochii bleu, cu braţele încărcate cu flori. Lor le urmează un alt grup de 100 de stegari care dau coloanei o ţinută tinerească, plină de vigoare şi optimism. Acesta a fost doar începutul. Sportivii îşi arată măiestria de-abia de aici încolo. Au îmbrăcat toate culorile. Patru sute de sportivi, echipaţi în roşu şi alb, scriu cu trupurile lor în faţa tribunelor „1 Mai". Grupul acesta de fete în alb dovedeşte multă graţie la exerciţiile cu corzile. Impresionante sînt cele trei grupuri compacte de sportive cu eşarfe roşii, galbene şi albastre care execută mişcări în ritmul unui vals după care, regrupîndu-se încing o uriaşă sîrbă, încep acum să-şi facă apariţia coloanele cluburilor sportive „Politehnica", „Universitatea", „Agronomia" „Medicina", „Nicolina", fiecare club avînd pregătită o surpriză pentru cei din tribune: exerciţii de gimnastică cu stegulele (Politehnica), mişcări de gimnastică ritmate cu haltere mici ori cu eşarfe albe de mătase (Universitatea), mişcări cu discuri colorate în verde şi galben (Agronomia) etc. Demonstraţia sportivilor a fost o afirmare a tinereţii şi entuziasmului, a elanului şi încrederii în frumuseţea şi măreţia zilelor noastre. ■jir Sărbătoarea zilei de 1 Mai 1967 a prilejuit zecilor de mii Bîrlad BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Oraşul, îmbrăcat în haine sărbătoreşti, freamătă de tinereţe şi entuziasm. Pe străzi curg şuvoaie vii care se revarsă toate spre centrul oraşului, unde au loc mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai, Tov, ing. Mircea Simovici, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, vorbeşte despre semnificaţia zilei de 1 Mai. Demonstraţia oamenilor muncii este deschisă, ca în fiecare an, de pionieri. Ca un torent uriaş se revarsă în piaţă mii de cravate roşii, adus de ieşeni care au ieşit la demonstraţie afirmarea, încrederii lor depline în politica partidului nostru, hotărîrea lor de a obţine noi victorii pentru a da şi mai multă strălucire mîndrului nostru oraş, de a--şi aduce contribuţia la înflorirea scumpei noastre patrii. Pentru ieşeni, la fel ca pentru toţi oamenii muncii din patria noastră, sărbătorirea zicînd cu ele tinerele şi prospetime, recunoştinţa pentru părintele iubit al copiilor, Partidul Comunist Român. Din marea de lozinci, steaguri roşii şi tricolore, obiecte făcute de mîini îndemînatice, eşarfe unduitoare, distingem o pancartă pe care scrie : „Mulţumim din inimă partidului pentru copilăria noastră fericită“. Torentul pionieresc a luat sfîrşit. In piaţă izbucnesc aplauze. Din tribună, ca şi de la ferestrele caselor, se aruncă mii de flori, simbol al dragostei şi respectului cu care sunt întimpinaţi harnicii metalurgişti bîrlădeni. Pe un panou mare, purtat de braţe oţelite, sunt înscrise rezultatele obţinute în trimestrul I de întreprinderile bîrlădene, 103,1 la sută producţie globală şi 104,5 la sută productie-marfă. Pe un alt panou sunt înscrise produsele date peste plan de muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderilor bîrlădene in primele patru luni ale anului: 3.300 de rulmenţi, 63.000 de confecţii, 1.186 de tone ulei, 170 de tone făină etc. Cinstea de a demonstra în primele rînduri ale metalurgiştilor, revine forjorilor, cei care deţin titlul de secţie fruntaşă în întrecerea socialistă pe anii 1965 şi 1966. Apoi, rînd pe rînd, trec prin faţa tribunei muncitorii de la Complexul C.F.R., cei care în curînd îşi vor desfăşura activitatea într-o construcţie nouă, modernă, colectivul de muncă de la Fabrica de confecţii, lucrătorii din industria locală, din comerţ şi cooperaţie, cadre didactice şi medici, constructori ai noilor obiective social-culturale etc. In încheiere au defilat sportivii. ELIADE SOLOMON Paşcani (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). In Piaţa Casei de cultură, inundată de mulţimea oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile păşcănene, a avut loc adunarea consacrată zilei de 1 Mai. Tovarăşul Ioan Panaite, secretar al Comitetului raional de partid, după ce a înfăţişat măreţul tablou al înfăptuirilor obţinute de poporul nostru, sub conducerea înţeleaptă a P.C.R., a evidenţiat succesele obţinute de oamenii muncii din oraşul şi raionul Paşcani. După adunare, în piaţa Casei de cultură, frumos pavoazată, formaţii artistice de amatori au prezentat frumoase programe pînă seara tîrziu. CONSTANTIN ENEA Vaslui (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Adunarea festivă consacrată zilei de 1 Mai a avut loc în lei de 1 Mai a fost un nou prilej de a-şi afirma deplina adeziune şi puternicul sprijin faţă de politica partidului şi statului nostru, prietenia cu popoarele ţărilor socialiste, frăţia internaţionalistă cu toţi cei care luptă pentru pace, libertate şi socialism, pentru progres social. TRAIAN CRAESCU Piaţa „1907“. Au participat mii de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai, precum şi despre succesele cu care oamenii muncii din oraşul şi raionul Vaslui au întîmpinat măreaţa sărbătoare a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a vorbit Călin Creţu, membru al biroului Comitetului raional de partid, preşedintele Consiliului local al U.G.S.R. La sfîrşitul adunării, formaţii artistice au prezentat bogate programe. Huşi Hîrlău IOAN SAVESCU (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Ziua solidarităţii muncitorilor de pretutindeni a fost sărbătorită în cadrul unei adunări festive care a avut loc în sala de festivităţi a Comitetului raional de partid. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tov. Stelian Mărărineanu, secretar al Comitetului raional de partid. In după-amiaza aceieiaşi zile cîteva mii de buşeni au asistat la un bogat program artistic susţinut de formaţiile din Stănileşti, Buneşti, Boţeşti, Pîhneştii, Gugeşti, Văleni şi Pădureni. Negreşti EMIL PASCAL (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Sala cinematografului „1 Mai“ din Hîrlău, unde a avut loc adunarea festivă consacrată sărbătoririi zilei internaţionale a celor ce muncesc, a devenit neîncăpătoare. Cu acest prilej, a luat cuvîntul tov. Mihai Vîrnă, secretar al Comitetului raional de partid. Adunarea festivă s-a încheiat cu un frumos program artistic prezentat de elevi ai liceului din localitate şi de către formaţii artistice ale Casei raionale de cultură. PETRU COGALNICEANU (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Sute de oameni ai muncii din Negreşti şi împrejurimi au participat la adunarea festivă consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai. Despre însemnătatea acestei zile, a vorbit tov. Vladimir Corduneanu, secretar al Comitetului raional de partid. In încheiere, a fost prezentat un bogat program artistic de către formaţiile Casei raionale de cultură. C-TIN COJOCEA Sărbătorirea zilei de 1 Mai în regiune Demonstraţia oamenilor muncii e deschisă de harnicul colectiv al „Nicolinei". Trec studenţii Iaşului. Tinereţe, graţie, armonie ... Viitorul de aur al patriei. Cîntec, joc şi voie bună.