Flacăra Iaşului, iunie 1967 (Anul 23, nr. 6444-6469)

1967-06-01 / nr. 6444

Cuvântarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la adunarea activului de bază al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România Dragi tovarăşi, Aş dori să încep prin a vă saluta în numele conducerii de partid şi de stat pe dv., pe toţi ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii armatei noastre populare. (A­­plauze, urale) Adunarea la care participă cadrele de bază ale armatei a făcut bilanţul activi­tăţii desfăşurate pentru ridicarea pregă­tirii de luptă şi politică a trupelor. Din rapoartele prezentate şi din cuvîntul vorbitorilor au reieşit multe aspecte po­zitive, privind atît activitatea de pregă­tire de luptă şi politică, cît şi întărirea disciplinei şi ordinii militare. In expunerea tovarăşului Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate, au fost ară­tate pe larg rezultatele obţinute în pe­rioada precedentă, succesele înregistra­te de unităţile şi marile unităţi ale For­ţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Putem spune că nivelul de pregătire al­ trupelor este bun din toate punctele de vedere, că armata patriei noastre este pregătită pentru a­-şi putea îndeplini în orice moment îndatorirea fa­ţă de popor, faţă de patrie. (Aplauze) După cum ştiţi, partidul şi guvernul acordă o atenţie deosebită înzestrării ar­matei cu tehnica de luptă necesară. In general, putem aprecia că înzestrarea­ actuală cu armament, mai cu seamă cu cel cla­sic, este satisfăcătoare. Unităţile noastre militare dispun de mijloacele necesare pentru a putea îndeplini cu succes orice misiune de luptă. In mod deosebit consider necesar de subliniat faptul că dispunem de un corp de ofi­ţeri cu înalte calităţi, cu o bună pregă­tire tactică, cu solide cunoştinţe mili­tare şi politice, ataşaţi trup şi­­suflet in­tereselor poporului român, hotărîţi să-şi îndeplinească cu cinste îndatorirea de a apăra cuceririle revoluţionare ale po­porului român. (Aplauze) De asemenea, subofiţerii, toţi­ militarii sunt animaţi de un înalt spirit patrio­tic, muncesc cu rîvnă pentru a-şi însuşi cunoştinţele de care au nevoie spre al îndeplini orice misiune de luptă, a-şi face datoria faţă de patrie. Putem spu­ne cu satisfacţie că întreaga noastră ar­mată — ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi — este temeinic pregătită şi strîns unită în jurul partidului şi guvernului, corp co­mun cu întregul popor, urmează neabă­tut politica internă și externă a Parti­dului Comunist Român și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice) Doresc să exprim satisfacția deplină a conducerii de partid şi de stat pentru nivelul înalt de pregătire al tuturor mi­litarilor noştri, pentru rezultatele bune obţinute în pregătirea militară şi poli­tică, în ridicarea capacităţii de luptă ai trupelor, vă felicit din toată inima pe dv., pe toţi ofiţerii, subofiţerii şi solda­ţii armatei noastre socialiste. (Aplauze, urale) Tovarăși. După cum știți, ne aflăm în al doilea an al planului cincinal. Primul an­­ s-a încheiat­ cu realizări importante, cu de­păşirea sarcinilor de plan în industrie, în agricultură, cu succese în toate sec­toarele activităţii sociale. De asemenea, producţia industrială în primele patru luni ale acestui an reprezintă 113 la su­tă faţă de producţia perioadei similare a anului 1966. In întreaga ţară se des­făşoară o activitate intensă pentru în­făptuirea sarcinilor trasate de Congre­sul al IX-lea al partidului. Rezultatele obţinute pînă acum dove­desc realismul prevederilor Congresului şi totodată evidenţiază faptul că avem toate condiţiile pentru a îndeplini şi chiar depăşi obiectivele planului cinci­nal. Cu toate acestea, considerăm că în economia noastră există încă mari re­zerve care, puse în valoare, pot deter­mina un ritm şi mai înalt de dezvoltare a patriei noastre. Aşa cum s-a subli­niat la, Plenara din decembrie 1966 a Comitetului Central, este necesar să a­­cordăm mai multă atenţie creşterii efi­cienţei economice a întregii noastre ac­tivităţi. Trebuie să facem totul ca pentru fiecare leu cheltuit să obţinem o pro­ducţie mai mare, un beneficiu mai ri­dicat. In aceasta constă eficienţa unei bune activităţi economice. Numai astfel vom asigura condiţii pentru dezvoltarea, în ritm tot mai înalt a economiei noas­tre, numai astfel ne putem apropia in­tr-un termen mai scurt de ţările avansa­te din punct de vedere economic. O a­tenţie deosebită acordăm bunei or­ganizări a producţiei şi a muncii, creşterii productivităţii muncii, întări­rii disciplinei în producţie. In primele patru luni productivitatea a crescut cu 10 la sută, ceea ce reprezintă un nivel superior prevederilor planului. Dar tre­buie să spunem că şi în acest domeniu mai avem încă rezerve mari. In multe întreprinderi şi instituţii forţa de muncă nu este folosită în mod raţional. Pentru un produs sau o activitate care a­r putea fi executate de un om, la noi sunt nece­sari de multe ori doi sau chiar trei oameni. Este de la sine înţeles că nu putem admite o asemenea stare de lu­cruri dacă dorim să asigurăm un mers înainte tot mai rapid al patriei noastre. Or, întregul nostru popor doreşte să li­chideze cît mai iute moştenirea regimu­lui burghezo-moşieresc, să ajungă in­tr-un timp cit mai scurt la nivelul ţări­lor economiceşte dezvoltate, să creeze condiţii pentru desăvîrşirea şi perfecţio­narea construcţiei socialiste, pentru tre­cerea la comunism. (Aplauze) Timpul de lucru de 8 ore nu este peste tot folosit în mod raţional. După constatările făcute în multe întreprin­deri şi instituţii, în fapt se lucrează 7 ore şi în unele locuri chiar mai puţin. Aceste stări de lucruri a­u determinat Comitetul Central şi guvernul să a­­dopte recenta hotărîre care reglemen­tează folosirea judicioasă a timpului de lucru, asigură întărirea disciplinei în producţie şi în muncă şi implicit creşterea productivităţii muncii socia­le, îmbunătăţirea întregii noastre acti­vităţi. Desigur, tovarăşi, că în perspectivă — probabil la elaborarea noului plan cincinal — va trebui să ne gîndim la o reducere a timpului de lucru. Pentru a ajunge acolo trebuie însă să asigurăm folosirea cît mai raţională a timpului de lucru. Reducerea, în viitor a timpului de lucru va fi făcută în mod organizat, prin întărirea, disciplinei, nu pe calea, indis­ciplinei şi a dezordinii. Iată de ce con­siderăm că tocmai în vederea reducerii în perspectivă a timpului de lucru, or­dinea şi disciplina în muncă sunt absolut indispensabile. Numai astfel se poate a­­borda în mod raţional şi cu eficacitate această problemă în viitor. Partidul şi guvernul a­u luat o serie de măsuri privind îmbunătăţirea condu­cerii activităţii economice, perfecţiona­­­rea organizării şi planificării sectorului agricol de stat, intensificarea comerţului exterior şi altele. Toate aceste măsuri e au drept scop să aşeze pe baze ştiin­ţifice întreaga activitate economică şi socială, să asigure folosirea cit mai ju­dicioasă a mijloacelor materiale, finan­ciare şi a forţei de muncă în vederea îndeplinirii ,în cele mai­­bune condiţiuni a Directivelor, trasate de Congresul a­l IX-lea al partidului, a accelerării pro­gresului multilateral al României socia­liste. In mod deosebit ne preocupăm de ri­dicarea nivelului de viată al oamenilor muncii. Anul trecut, veniturile oameni­lor muncii au fost mai mari cu 10 la sută decit în 1965, cele ale salariaţilor crescînd cu 11 la sută. De la începutul acestui an se aplică noul sistem de pen­sionare care prevede îmbunătăţirea re­gimului general de acordare a pensiei, precum şi mărirea pensiilor actuale , măsură de care, după cum ştiţi, au be­neficiat şi ofiţerii şi subofiţerii pensio­nari. Au fost mărite salariile la unele categorii de salariaţi, s-a­u redus preţu­rile la o serie de produse industriale. Comitetul Central şi guvernul au în ve­dere ca în lunile următoare să adopte măsuri de ridicare a salariilor oamenilor muncii cu salarii mai mici, astfel ca­ încă în acest an să realizăm sarcina pusă de Congresul al IX-lea al partidului de a ridica plafonul minim al salariilor la 700 lei. Realizarea acestei măsuri în 1967, în loc de 1968—1969 cum era pre­văzut în Directivele Congresului al IX-lea, se datoreşte rezultatelor bune ob­ţinute în dezvoltarea economiei, posibi­lităţilor create prin creșterea productivi­tății muncii și ridicarea eficienței eco­nomice. Pe această cale s-au putut crea mijloacele necesare realizării încă din acest an a acestei sarcini pe care noi o considerăm deosebit de importantă. (Aplauze) Punînd în centrul activității sale preo­cuparea pentru dezvoltarea continuă a tuturor ramurilor economiei, partidul se îngrijeşte totodată de dezvoltarea ştiin­ţei, învăţămîntului, culturii, de perfec­ţionarea continuă a întregii activităţi so­ciale. Este cunoscut că construirea so­cialismului, a comunismului este strîns legată de folosirea a tot ce­ea ce a creat mai bun societatea ome­nească. A construi socialismul, comunis­mul, înseamnă a organiza întreaga acti­vitate socială pe baza celei mai înalte ştiinţe şi culturi naţionale şi universale. Numai astfel noua societate îşi va do­vedi superioritatea, va asigura bunăsta­rea oamenilor muncii, va demonstra că este societatea cea mai avansată din lume. (Aplauze) Preocupându-ne continuu de dezvolta­rea patriei noastre, suntem­ conştienţi că ne îndeplinim atît o îndatorire naţională, cît şi o îndatorire internaţională, deoare­ce cu cit este mai puternică fiecare ţară socialistă în parte, cu cît condiţiunile de viaţă ale poporului sînt m­ai bune, cu biti­ este mai puternic sistemul mondial socialist, cu atît forţa de atracţie, influ­enţa socialismului în lume e mai pu­ternică. Totodată avem în vedere că întări­rea forţei economice a ţării creează condiţii şi pentru înzestrarea armatei cu mijloace de luptă necesare, sporeşte capacitatea de apărare a patriei noastre. Aş dori, tovarăşi, să mă refer la cîteva probleme ale situaţiei interna­ţionale. După cum vă este cunoscut, în centrul politicii externe a României stă dezvoltarea şi întărirea continuă a relaţiilor de colaborare şi prietenie cu toate ţările socialiste. In acelaşi timp, acordăm o atenţie deosebită dezvoltării relaţiilor cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Principiile de bază ale politicii externe ale partidului şi statului nostru sunt respectarea in­dependenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne, ega­litatea în drepturi şi avantajul reciproc. Aceste principii găsesc o adeziune din ce în ce mai largă în rîndul popoarelor, a cercurilor largi ale opiniei publice mondiale, ceea ce dovedeşte că ele corespund în mod obiectiv dezvoltării sociale, relaţiilor de viitor dintre ţări şi popoare. In ultima vreme,­­ situaţia interna­ţională a fost tulburată de o serie de acţiuni agresive ale imperialismului, şi îndeosebi ale imperialismului ame­rican, care, prin actele lor, pun în pe­ricol securitatea şi pacea lumii. Inten­sificarea acţiunilor agresive ale Statelor U­­nite ale America în Vietnam, bombardarea marilor centre şi oraşe ale Republicii De­mocrate Vietnam de către aviaţia ame­ricană creează o situaţie gravă pen­tru pacea din această regiune şi din întreaga lume. România a acordat şi acordă sprijinul său deplin atît mate­rial, cît şi politic şi diplomatic Re­publicii Democrate Vietnam. Noi con­siderăm necesară intensificarea acţiu­nilor politico-diplomatice ale forţelor antiimperialiste în sprijinul Republicii Democrate Vietnam, pentru a deter­mina pe agresori să oprească bombar­damentele, să înceteze agresiunea, să lase poporul vietnamez să-şi hotărască sen­ur soarta, fără amestec din afară. (Aplauze). Ne provoacă o deosebită îngrije­­(continuare In pag a 2-a) In zilele de 30 şi 31 mai, în Aula Academiei Militare Generale din Capitală a avut loc adunarea activului de ba­ză al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, care a făcut bilanţul activită­ţii de pregătire profesională şi politică a militarilor, des­făşurată în cadrul unui ciclu de instrucţie. Au luat parte generali şi, ofiţeri din comandamente de armată şi de armă, din direc­ţiile centrale ale Ministerului Forţelor Armate, comandanţi de mari unităţi şi unităţi, se­cretari ai consiliilor politice şi ai comitetelor de partid. La lucrările adunării au par­ticipat tovarăşii Nicolae Ceau­şescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Vasile Pa­­tilineţ. La discuţii au luat cuvîntul generali şi ofiţeri, comandanţi şi activişti de partid din ar­mată. Exprimând mândria pa­triotică a militarilor pentru marile realizări obţinute de oamenii muncii din patria noastră în construirea socia­lismului, adeziunea lor depli­nă la întreaga politică, inter­nă şi externă, a Partidului Comunist Român, vorbitorii au relevat hotărîrea tuturor ofi­ţerilor şi ostaşilor Forţelor Ar­mate de a nu precupeţi nici un efort pentru transpunerea în viaţa a politicii partidului, pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a nobi­lei misiuni încredinţate de popor. In acest spirit ei au analizat activitatea desfăşura­tă pînă acum în unităţi şi mari unităţi, au subliniat că­ile şi metodele pentru con­tinua perfecţionare a pregăti­rii profesionale şi politice a militarilor patriei noastre. In cuvîntul său, generalul­­colonel Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate ale Republi­cii Socialiste România, a sub­liniat rezultatele obţinute de militari in pregătirea de luptă şi politică în ciclul de instruc­ţie care s-a încheiat şi a în­făţişat sarcinile care stau în faţa Forţelor Armate în peri­oada următoare. Primit cu vii şi puternice aplauze, a luat cuvîntul, în încheierea lucrărilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român. ________ PE MERIDIANELE GLOBULUI • Criza din Orientul Apropiat şi Mijlociu • Nesiguranţă şi nelinişte în Nigeria • NOTĂ EXTERNĂ Conferinţă sau festivitate ? In pag. a 2-a Rubrica: Primăvara ■­­ ■ E vieții Copiii-maria iffi D­JMITRU IONEA Copiii, de cînd lumea, au ochii mari. Mari şi limpezi. Poate de aceea in adincul a­­cestor fîntîni cu apă vie, in oglinda lor curată descoperim de fiecare dată nostalgia unui trecut mai mult sau mai puţin îndepărtat, adevărul şi temei­nicia prezentului şi ca o în­cununare, perspectivele certe ale viitorului. Tofi copiii au ochii mari. Mari şi limpezi pentru a putea cuprinde in lumina lor toată mîndria părinţilor şi a bunici­lor, toată mîndria ţării. Copiii sint frumoşi. Tofi co­piii de pe lume sint frumoşi. Odraslele noastre dezvăluie u­­niversului ceva din esenţa a­­cestui binecuvintat pămînt : de la brazi ei împrumută înălţi­mea , galbenul griului şi re­flexele întunecate ale petrolu­lui dăruiesc părului străluciri de neuitat ■, ochii fură verdele frunzei şi al ierbii, sm­eala Ho­rii de cicoare, noaptea cărbu­nelui, catifeaua blănii ginga­şelor căprioare. Mlădierea a­­lunului, roşul şi frăgezimea fragilor, scînteierile de metal ale murelor, albul omătului, vin să întregească perfecţiu­nea. Bogat pămînt. Frumoşi copii. Ne iubim copiii. Ca lumina ochilor, cum se spune. Ei sunt bucuria şi nădejdea noastră. Prin ei ne vedem duse mai de­parte visele, năzuinţele. Un vechi proverb românesc spune: ,,Ai copii fl Ai griji mii, I Iar cel ce nu are ! De dorul lor moare". Cine poate nega grijile cele mari, cînd pină şi somnul liniştit al copilului in leagăn te inspăimîntă! Cine n-a vă­zut, în puterea nopţii, o mamă adormită pe marginea patului, cu copilul la sin ? ! Tresări la fiecare pas ce-l face în gol, neştiutor; ne doare fiecare zgirietură ce o capătă. Cu griji mai mari ori mai mărunte, trece un an şi încă unul. Şi-n­­tr-o zi, 11 priveşti cum joacă şotron şi sare coarda. Apoi, prima poezie învăţată pe de rost, prima discuţie intimă cu păpuşa , prima zi de şcoală, primul zece! Nici nu ştim cînd li înfloreşte la gît cra­vata roşie. Bucurii. O suită nesfirşită de bucurii. Şi ochii. Ochii aceia mari, adinei, lim­pezi, nevinovaţi, sinceri şi lu­minoşi, atît de scumpi cînd se umplu de lacrimi la neca­zuri ca şi la bucurii. Peste tot, acei ochi mari, albaştri, negri, verzi, căprui in care zărim succesiunea generaţiilor vii­toare. Ne iubim copiii şi-i dorim mulţi, veseli, îndrăzneţi şi să­nătoşi. Vigoarea unei naţiuni, sănătatea ei morală şi spiri­tuală, izvorăşte din succesiu­nea permanentă şi nealterată (continuare în pag . 2-a) Elorî. NOI METODE ÎN DIAGNOSTICUL UNOR BOLI INTERNE Deoarece hipertensiunea ar­terială, boală cu largă răs­­pîndire, constituie unul din o­­biectivele de cercetare ale clinicii l­a medicală de la Spitalul nr. 1 adulţi­­ Iaşi, introducerea tehnicilor şi pro­cedeelor diagnostice cele mai moderne a devenit o preocu­pare de ordin permanent. În­tre acestea, menţionăm îmbo­găţirea gamei de investigaţii radiologice renale — urogra­­fia venoasă minutată, cisto­­grafia retrogradă şi arterio­­grafia renală. Pusă la punct în colaborare cu colectivul clinicii radio­logice a Spitalului nr. I a­­dulţi (prof. dr. Gh. Chişleag), arteriografia renală este o metodă deosebit de valoroasă în diagnosticul hipertensiunii arteriale (astuparea arterei renale). O altă metodă care oferă informaţii valoroase asupra structurii rinichiului şi este introdusă în serviciul clinicii l-a medicală a Spitalului nr. 1 adulţi Iaşi este punct la biopsie renală. Efectuată în condiţii judici­os alese şi sub atentă supra­veghere medicală, puncţia biopsie renală e un mijloc u­­til de precizare a diagnosticu­lui, acolo unde alte metode, de diagnostic aplicate nu au reuşit să aducă lumină. In afară de aceasta, ea con­stituie etapa premergătoare şi indispensabilă recomandării unor medicaţii în cadrul unor afecţiuni cum ar fi : sindromul nefrotic, ph­etonefrita cronică etc. La cooperativa agricolă din Dumeşti -­ Negreşti se confecţionează spalierii necesari pentru susţinerea viei. Ridicarea calificării muncitorilor în întreprinderi Cursuri bine organizate... In majoritatea întreprinderi­lor din regiunea noastră ca­drele de conducere acordă o deosebită atenţie problemei ridicării nivelului de cunoş­tinţe profesionale al munci­torilor, convinşi fiind că de nivelul de calificare al mun­citorilor depinde realizarea ritmică a planului de produc­ţie, calitatea acesteia. D­iscuţia avută cu ingi­nera Stela Iosif, şefa serviciului tehnic de la Uzina de reparaţii, ne-a prilejuit posibilitatea de a consemna în cele ce ur­mează preocuparea conduce­rii întreprinderii, ca şi a în­tregului colectiv de altfel, de a acorda tot sprijinul munci­torilor pentru continua îmbu­nătăţire a nivelului de cu­noştinţe profesionale. „ Înainte de a organiza cursurile de ridicare a cali­ficării, ne-a spus şefa servi­ciului tehnic, am studiat, fo­­losindu-ne în acest scop de întregul colectiv de ingineri şi tehnicieni din uzină, nive­lul de cunoştinţe al fiecărui muncitor în parte. Acest lu­cru ne-a permis să stabilim atît tematica cursurilor cît şi care sunt muncitorii care po­sedă un bagaj de cunoştinţe profesionale mai redus pen­tru a-i înscrie printre primii la cursurile de ridicare a ca­lificării. Răsfoim tematica şi consta­tăm că cele 12 teme privesc cele mai importante proble­me ale tehnologiei de repa­raţii la tractoare.­­ Bazîndu-ne pe experienţa anilor trecuţi, a continuat să ne spună inginera Stela Io­sif, am început să facem în acest an concomitent cu lec­ţiile teoretice şi aplicaţii prac­tice direct la locul de mun­că. Acest sistem îi face pe cursanţi să înţeleagă mai bine cunoştinţele teoretice predate pe care apoi cu uşurinţă să le­­ poată aplica în practică. Rezultatele bunei organizări a cursurilor de ridicare a calificării sunt oglindite în re­alizările obţinute de la o zi la alta în producţie, în creşterea calităţii lucrărilor. E un lu­cru bun. ...altele care abia respiră a prima vedere despre cursurile de ridicare a calificării la întreprin­derea poligrafică s-ar putea spune că ele au fost organizate sub directa îndrumare a conducerii, că sunt cuprinşi marea majorita­te a muncitorilor, că lectorii au fost recrutaţi după pregă­tirea profesională, ingineri, tehnicieni cu bogate cunoştin­ţe tehnice şi că aceste cursuri îşi desfăşoară activitatea du­pă o tematică stabilită în func­ţie de nivelul actual de cu­noştinţe al muncitorilor şi de necesităţile producţiei. Poate că am fi rămas cu această impresie dacă nu am fi răs­foit cîteva cataloage de la aceste cursuri. Atenţia ne-a fost atrasă de cursul de ridi­care a calificării în care sunt incluşi muncitorii de la cu­legere manuală şi mecanică şi cei de la montaj ofset. Con­statăm că orele de curs se ţin cu regularitate. Reţinem, în­să, că din totalul cursanţilor aproape jumătate absentează. Majoritatea celor care absen­tează sunt muncitori cu o bună calificare. Notăm cîte­va nume : Constantin Totoi, Vasile Coroamă, Neculai Fo­­răscu şi alţii. Cum justifică Constantin Totoi această si­tuaţie ? „Nu lipsesc de la cursuri din motivul că n-aş vrea să-mi ridic nivelul de cunoştinţe profesionale. Lipsesc fiindcă, practic, problemele ca­re se discută, pentru mine sunt cunoscute. Dacă m­-aş du­ce la cursuri, n-ar fi altceva decit o pierdere de timp“. Cum justifică Neculai Forăş- P.­AGACHI (continuare in pag. a 3-a) .

Next