Flacăra Iaşului, iunie 1967 (Anul 23, nr. 6444-6469)
1967-06-01 / nr. 6444
Cuvântarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la adunarea activului de bază al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România Dragi tovarăşi, Aş dori să încep prin a vă saluta în numele conducerii de partid şi de stat pe dv., pe toţi ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii armatei noastre populare. (Aplauze, urale) Adunarea la care participă cadrele de bază ale armatei a făcut bilanţul activităţii desfăşurate pentru ridicarea pregătirii de luptă şi politică a trupelor. Din rapoartele prezentate şi din cuvîntul vorbitorilor au reieşit multe aspecte pozitive, privind atît activitatea de pregătire de luptă şi politică, cît şi întărirea disciplinei şi ordinii militare. In expunerea tovarăşului Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate, au fost arătate pe larg rezultatele obţinute în perioada precedentă, succesele înregistrate de unităţile şi marile unităţi ale Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Putem spune că nivelul de pregătire al trupelor este bun din toate punctele de vedere, că armata patriei noastre este pregătită pentru a-şi putea îndeplini în orice moment îndatorirea faţă de popor, faţă de patrie. (Aplauze) După cum ştiţi, partidul şi guvernul acordă o atenţie deosebită înzestrării armatei cu tehnica de luptă necesară. In general, putem aprecia că înzestrarea actuală cu armament, mai cu seamă cu cel clasic, este satisfăcătoare. Unităţile noastre militare dispun de mijloacele necesare pentru a putea îndeplini cu succes orice misiune de luptă. In mod deosebit consider necesar de subliniat faptul că dispunem de un corp de ofiţeri cu înalte calităţi, cu o bună pregătire tactică, cu solide cunoştinţe militare şi politice, ataşaţi trup şisuflet intereselor poporului român, hotărîţi să-şi îndeplinească cu cinste îndatorirea de a apăra cuceririle revoluţionare ale poporului român. (Aplauze) De asemenea, subofiţerii, toţi militarii sunt animaţi de un înalt spirit patriotic, muncesc cu rîvnă pentru a-şi însuşi cunoştinţele de care au nevoie spre al îndeplini orice misiune de luptă, a-şi face datoria faţă de patrie. Putem spune cu satisfacţie că întreaga noastră armată — ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi — este temeinic pregătită şi strîns unită în jurul partidului şi guvernului, corp comun cu întregul popor, urmează neabătut politica internă și externă a Partidului Comunist Român și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice) Doresc să exprim satisfacția deplină a conducerii de partid şi de stat pentru nivelul înalt de pregătire al tuturor militarilor noştri, pentru rezultatele bune obţinute în pregătirea militară şi politică, în ridicarea capacităţii de luptă ai trupelor, vă felicit din toată inima pe dv., pe toţi ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii armatei noastre socialiste. (Aplauze, urale) Tovarăși. După cum știți, ne aflăm în al doilea an al planului cincinal. Primul an s-a încheiat cu realizări importante, cu depăşirea sarcinilor de plan în industrie, în agricultură, cu succese în toate sectoarele activităţii sociale. De asemenea, producţia industrială în primele patru luni ale acestui an reprezintă 113 la sută faţă de producţia perioadei similare a anului 1966. In întreaga ţară se desfăşoară o activitate intensă pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obţinute pînă acum dovedesc realismul prevederilor Congresului şi totodată evidenţiază faptul că avem toate condiţiile pentru a îndeplini şi chiar depăşi obiectivele planului cincinal. Cu toate acestea, considerăm că în economia noastră există încă mari rezerve care, puse în valoare, pot determina un ritm şi mai înalt de dezvoltare a patriei noastre. Aşa cum s-a subliniat la, Plenara din decembrie 1966 a Comitetului Central, este necesar să acordăm mai multă atenţie creşterii eficienţei economice a întregii noastre activităţi. Trebuie să facem totul ca pentru fiecare leu cheltuit să obţinem o producţie mai mare, un beneficiu mai ridicat. In aceasta constă eficienţa unei bune activităţi economice. Numai astfel vom asigura condiţii pentru dezvoltarea, în ritm tot mai înalt a economiei noastre, numai astfel ne putem apropia intr-un termen mai scurt de ţările avansate din punct de vedere economic. O atenţie deosebită acordăm bunei organizări a producţiei şi a muncii, creşterii productivităţii muncii, întăririi disciplinei în producţie. In primele patru luni productivitatea a crescut cu 10 la sută, ceea ce reprezintă un nivel superior prevederilor planului. Dar trebuie să spunem că şi în acest domeniu mai avem încă rezerve mari. In multe întreprinderi şi instituţii forţa de muncă nu este folosită în mod raţional. Pentru un produs sau o activitate care ar putea fi executate de un om, la noi sunt necesari de multe ori doi sau chiar trei oameni. Este de la sine înţeles că nu putem admite o asemenea stare de lucruri dacă dorim să asigurăm un mers înainte tot mai rapid al patriei noastre. Or, întregul nostru popor doreşte să lichideze cît mai iute moştenirea regimului burghezo-moşieresc, să ajungă intr-un timp cit mai scurt la nivelul ţărilor economiceşte dezvoltate, să creeze condiţii pentru desăvîrşirea şi perfecţionarea construcţiei socialiste, pentru trecerea la comunism. (Aplauze) Timpul de lucru de 8 ore nu este peste tot folosit în mod raţional. După constatările făcute în multe întreprinderi şi instituţii, în fapt se lucrează 7 ore şi în unele locuri chiar mai puţin. Aceste stări de lucruri au determinat Comitetul Central şi guvernul să adopte recenta hotărîre care reglementează folosirea judicioasă a timpului de lucru, asigură întărirea disciplinei în producţie şi în muncă şi implicit creşterea productivităţii muncii sociale, îmbunătăţirea întregii noastre activităţi. Desigur, tovarăşi, că în perspectivă — probabil la elaborarea noului plan cincinal — va trebui să ne gîndim la o reducere a timpului de lucru. Pentru a ajunge acolo trebuie însă să asigurăm folosirea cît mai raţională a timpului de lucru. Reducerea, în viitor a timpului de lucru va fi făcută în mod organizat, prin întărirea, disciplinei, nu pe calea, indisciplinei şi a dezordinii. Iată de ce considerăm că tocmai în vederea reducerii în perspectivă a timpului de lucru, ordinea şi disciplina în muncă sunt absolut indispensabile. Numai astfel se poate aborda în mod raţional şi cu eficacitate această problemă în viitor. Partidul şi guvernul au luat o serie de măsuri privind îmbunătăţirea conducerii activităţii economice, perfecţionarea organizării şi planificării sectorului agricol de stat, intensificarea comerţului exterior şi altele. Toate aceste măsuri e au drept scop să aşeze pe baze ştiinţifice întreaga activitate economică şi socială, să asigure folosirea cit mai judicioasă a mijloacelor materiale, financiare şi a forţei de muncă în vederea îndeplinirii ,în cele maibune condiţiuni a Directivelor, trasate de Congresul al IX-lea al partidului, a accelerării progresului multilateral al României socialiste. In mod deosebit ne preocupăm de ridicarea nivelului de viată al oamenilor muncii. Anul trecut, veniturile oamenilor muncii au fost mai mari cu 10 la sută decit în 1965, cele ale salariaţilor crescînd cu 11 la sută. De la începutul acestui an se aplică noul sistem de pensionare care prevede îmbunătăţirea regimului general de acordare a pensiei, precum şi mărirea pensiilor actuale , măsură de care, după cum ştiţi, au beneficiat şi ofiţerii şi subofiţerii pensionari. Au fost mărite salariile la unele categorii de salariaţi, s-au redus preţurile la o serie de produse industriale. Comitetul Central şi guvernul au în vedere ca în lunile următoare să adopte măsuri de ridicare a salariilor oamenilor muncii cu salarii mai mici, astfel ca încă în acest an să realizăm sarcina pusă de Congresul al IX-lea al partidului de a ridica plafonul minim al salariilor la 700 lei. Realizarea acestei măsuri în 1967, în loc de 1968—1969 cum era prevăzut în Directivele Congresului al IX-lea, se datoreşte rezultatelor bune obţinute în dezvoltarea economiei, posibilităţilor create prin creșterea productivității muncii și ridicarea eficienței economice. Pe această cale s-au putut crea mijloacele necesare realizării încă din acest an a acestei sarcini pe care noi o considerăm deosebit de importantă. (Aplauze) Punînd în centrul activității sale preocuparea pentru dezvoltarea continuă a tuturor ramurilor economiei, partidul se îngrijeşte totodată de dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului, culturii, de perfecţionarea continuă a întregii activităţi sociale. Este cunoscut că construirea socialismului, a comunismului este strîns legată de folosirea a tot ceea ce a creat mai bun societatea omenească. A construi socialismul, comunismul, înseamnă a organiza întreaga activitate socială pe baza celei mai înalte ştiinţe şi culturi naţionale şi universale. Numai astfel noua societate îşi va dovedi superioritatea, va asigura bunăstarea oamenilor muncii, va demonstra că este societatea cea mai avansată din lume. (Aplauze) Preocupându-ne continuu de dezvoltarea patriei noastre, suntem conştienţi că ne îndeplinim atît o îndatorire naţională, cît şi o îndatorire internaţională, deoarece cu cit este mai puternică fiecare ţară socialistă în parte, cu cît condiţiunile de viaţă ale poporului sînt mai bune, cu biti este mai puternic sistemul mondial socialist, cu atît forţa de atracţie, influenţa socialismului în lume e mai puternică. Totodată avem în vedere că întărirea forţei economice a ţării creează condiţii şi pentru înzestrarea armatei cu mijloace de luptă necesare, sporeşte capacitatea de apărare a patriei noastre. Aş dori, tovarăşi, să mă refer la cîteva probleme ale situaţiei internaţionale. După cum vă este cunoscut, în centrul politicii externe a României stă dezvoltarea şi întărirea continuă a relaţiilor de colaborare şi prietenie cu toate ţările socialiste. In acelaşi timp, acordăm o atenţie deosebită dezvoltării relaţiilor cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Principiile de bază ale politicii externe ale partidului şi statului nostru sunt respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne, egalitatea în drepturi şi avantajul reciproc. Aceste principii găsesc o adeziune din ce în ce mai largă în rîndul popoarelor, a cercurilor largi ale opiniei publice mondiale, ceea ce dovedeşte că ele corespund în mod obiectiv dezvoltării sociale, relaţiilor de viitor dintre ţări şi popoare. In ultima vreme, situaţia internaţională a fost tulburată de o serie de acţiuni agresive ale imperialismului, şi îndeosebi ale imperialismului american, care, prin actele lor, pun în pericol securitatea şi pacea lumii. Intensificarea acţiunilor agresive ale Statelor Unite ale America în Vietnam, bombardarea marilor centre şi oraşe ale Republicii Democrate Vietnam de către aviaţia americană creează o situaţie gravă pentru pacea din această regiune şi din întreaga lume. România a acordat şi acordă sprijinul său deplin atît material, cît şi politic şi diplomatic Republicii Democrate Vietnam. Noi considerăm necesară intensificarea acţiunilor politico-diplomatice ale forţelor antiimperialiste în sprijinul Republicii Democrate Vietnam, pentru a determina pe agresori să oprească bombardamentele, să înceteze agresiunea, să lase poporul vietnamez să-şi hotărască senur soarta, fără amestec din afară. (Aplauze). Ne provoacă o deosebită îngrije(continuare In pag a 2-a) In zilele de 30 şi 31 mai, în Aula Academiei Militare Generale din Capitală a avut loc adunarea activului de bază al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, care a făcut bilanţul activităţii de pregătire profesională şi politică a militarilor, desfăşurată în cadrul unui ciclu de instrucţie. Au luat parte generali şi, ofiţeri din comandamente de armată şi de armă, din direcţiile centrale ale Ministerului Forţelor Armate, comandanţi de mari unităţi şi unităţi, secretari ai consiliilor politice şi ai comitetelor de partid. La lucrările adunării au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Vasile Patilineţ. La discuţii au luat cuvîntul generali şi ofiţeri, comandanţi şi activişti de partid din armată. Exprimând mândria patriotică a militarilor pentru marile realizări obţinute de oamenii muncii din patria noastră în construirea socialismului, adeziunea lor deplină la întreaga politică, internă şi externă, a Partidului Comunist Român, vorbitorii au relevat hotărîrea tuturor ofiţerilor şi ostaşilor Forţelor Armate de a nu precupeţi nici un efort pentru transpunerea în viaţa a politicii partidului, pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a nobilei misiuni încredinţate de popor. In acest spirit ei au analizat activitatea desfăşurată pînă acum în unităţi şi mari unităţi, au subliniat căile şi metodele pentru continua perfecţionare a pregătirii profesionale şi politice a militarilor patriei noastre. In cuvîntul său, generalulcolonel Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a subliniat rezultatele obţinute de militari in pregătirea de luptă şi politică în ciclul de instrucţie care s-a încheiat şi a înfăţişat sarcinile care stau în faţa Forţelor Armate în perioada următoare. Primit cu vii şi puternice aplauze, a luat cuvîntul, în încheierea lucrărilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. ________ PE MERIDIANELE GLOBULUI • Criza din Orientul Apropiat şi Mijlociu • Nesiguranţă şi nelinişte în Nigeria • NOTĂ EXTERNĂ Conferinţă sau festivitate ? In pag. a 2-a Rubrica: Primăvara ■ ■ E vieții Copiii-maria iffi DJMITRU IONEA Copiii, de cînd lumea, au ochii mari. Mari şi limpezi. Poate de aceea in adincul acestor fîntîni cu apă vie, in oglinda lor curată descoperim de fiecare dată nostalgia unui trecut mai mult sau mai puţin îndepărtat, adevărul şi temeinicia prezentului şi ca o încununare, perspectivele certe ale viitorului. Tofi copiii au ochii mari. Mari şi limpezi pentru a putea cuprinde in lumina lor toată mîndria părinţilor şi a bunicilor, toată mîndria ţării. Copiii sint frumoşi. Tofi copiii de pe lume sint frumoşi. Odraslele noastre dezvăluie universului ceva din esenţa acestui binecuvintat pămînt : de la brazi ei împrumută înălţimea , galbenul griului şi reflexele întunecate ale petrolului dăruiesc părului străluciri de neuitat ■, ochii fură verdele frunzei şi al ierbii, smeala Horii de cicoare, noaptea cărbunelui, catifeaua blănii gingaşelor căprioare. Mlădierea alunului, roşul şi frăgezimea fragilor, scînteierile de metal ale murelor, albul omătului, vin să întregească perfecţiunea. Bogat pămînt. Frumoşi copii. Ne iubim copiii. Ca lumina ochilor, cum se spune. Ei sunt bucuria şi nădejdea noastră. Prin ei ne vedem duse mai departe visele, năzuinţele. Un vechi proverb românesc spune: ,,Ai copii fl Ai griji mii, I Iar cel ce nu are ! De dorul lor moare". Cine poate nega grijile cele mari, cînd pină şi somnul liniştit al copilului in leagăn te inspăimîntă! Cine n-a văzut, în puterea nopţii, o mamă adormită pe marginea patului, cu copilul la sin ? ! Tresări la fiecare pas ce-l face în gol, neştiutor; ne doare fiecare zgirietură ce o capătă. Cu griji mai mari ori mai mărunte, trece un an şi încă unul. Şi-ntr-o zi, 11 priveşti cum joacă şotron şi sare coarda. Apoi, prima poezie învăţată pe de rost, prima discuţie intimă cu păpuşa , prima zi de şcoală, primul zece! Nici nu ştim cînd li înfloreşte la gît cravata roşie. Bucurii. O suită nesfirşită de bucurii. Şi ochii. Ochii aceia mari, adinei, limpezi, nevinovaţi, sinceri şi luminoşi, atît de scumpi cînd se umplu de lacrimi la necazuri ca şi la bucurii. Peste tot, acei ochi mari, albaştri, negri, verzi, căprui in care zărim succesiunea generaţiilor viitoare. Ne iubim copiii şi-i dorim mulţi, veseli, îndrăzneţi şi sănătoşi. Vigoarea unei naţiuni, sănătatea ei morală şi spirituală, izvorăşte din succesiunea permanentă şi nealterată (continuare în pag . 2-a) Elorî. NOI METODE ÎN DIAGNOSTICUL UNOR BOLI INTERNE Deoarece hipertensiunea arterială, boală cu largă răspîndire, constituie unul din obiectivele de cercetare ale clinicii la medicală de la Spitalul nr. 1 adulţi Iaşi, introducerea tehnicilor şi procedeelor diagnostice cele mai moderne a devenit o preocupare de ordin permanent. Între acestea, menţionăm îmbogăţirea gamei de investigaţii radiologice renale — urografia venoasă minutată, cistografia retrogradă şi arteriografia renală. Pusă la punct în colaborare cu colectivul clinicii radiologice a Spitalului nr. I adulţi (prof. dr. Gh. Chişleag), arteriografia renală este o metodă deosebit de valoroasă în diagnosticul hipertensiunii arteriale (astuparea arterei renale). O altă metodă care oferă informaţii valoroase asupra structurii rinichiului şi este introdusă în serviciul clinicii l-a medicală a Spitalului nr. 1 adulţi Iaşi este punct la biopsie renală. Efectuată în condiţii judicios alese şi sub atentă supraveghere medicală, puncţia biopsie renală e un mijloc util de precizare a diagnosticului, acolo unde alte metode, de diagnostic aplicate nu au reuşit să aducă lumină. In afară de aceasta, ea constituie etapa premergătoare şi indispensabilă recomandării unor medicaţii în cadrul unor afecţiuni cum ar fi : sindromul nefrotic, phetonefrita cronică etc. La cooperativa agricolă din Dumeşti - Negreşti se confecţionează spalierii necesari pentru susţinerea viei. Ridicarea calificării muncitorilor în întreprinderi Cursuri bine organizate... In majoritatea întreprinderilor din regiunea noastră cadrele de conducere acordă o deosebită atenţie problemei ridicării nivelului de cunoştinţe profesionale al muncitorilor, convinşi fiind că de nivelul de calificare al muncitorilor depinde realizarea ritmică a planului de producţie, calitatea acesteia. Discuţia avută cu inginera Stela Iosif, şefa serviciului tehnic de la Uzina de reparaţii, ne-a prilejuit posibilitatea de a consemna în cele ce urmează preocuparea conducerii întreprinderii, ca şi a întregului colectiv de altfel, de a acorda tot sprijinul muncitorilor pentru continua îmbunătăţire a nivelului de cunoştinţe profesionale. „ Înainte de a organiza cursurile de ridicare a calificării, ne-a spus şefa serviciului tehnic, am studiat, folosindu-ne în acest scop de întregul colectiv de ingineri şi tehnicieni din uzină, nivelul de cunoştinţe al fiecărui muncitor în parte. Acest lucru ne-a permis să stabilim atît tematica cursurilor cît şi care sunt muncitorii care posedă un bagaj de cunoştinţe profesionale mai redus pentru a-i înscrie printre primii la cursurile de ridicare a calificării. Răsfoim tematica şi constatăm că cele 12 teme privesc cele mai importante probleme ale tehnologiei de reparaţii la tractoare. Bazîndu-ne pe experienţa anilor trecuţi, a continuat să ne spună inginera Stela Iosif, am început să facem în acest an concomitent cu lecţiile teoretice şi aplicaţii practice direct la locul de muncă. Acest sistem îi face pe cursanţi să înţeleagă mai bine cunoştinţele teoretice predate pe care apoi cu uşurinţă să le poată aplica în practică. Rezultatele bunei organizări a cursurilor de ridicare a calificării sunt oglindite în realizările obţinute de la o zi la alta în producţie, în creşterea calităţii lucrărilor. E un lucru bun. ...altele care abia respiră a prima vedere despre cursurile de ridicare a calificării la întreprinderea poligrafică s-ar putea spune că ele au fost organizate sub directa îndrumare a conducerii, că sunt cuprinşi marea majoritate a muncitorilor, că lectorii au fost recrutaţi după pregătirea profesională, ingineri, tehnicieni cu bogate cunoştinţe tehnice şi că aceste cursuri îşi desfăşoară activitatea după o tematică stabilită în funcţie de nivelul actual de cunoştinţe al muncitorilor şi de necesităţile producţiei. Poate că am fi rămas cu această impresie dacă nu am fi răsfoit cîteva cataloage de la aceste cursuri. Atenţia ne-a fost atrasă de cursul de ridicare a calificării în care sunt incluşi muncitorii de la culegere manuală şi mecanică şi cei de la montaj ofset. Constatăm că orele de curs se ţin cu regularitate. Reţinem, însă, că din totalul cursanţilor aproape jumătate absentează. Majoritatea celor care absentează sunt muncitori cu o bună calificare. Notăm cîteva nume : Constantin Totoi, Vasile Coroamă, Neculai Forăscu şi alţii. Cum justifică Constantin Totoi această situaţie ? „Nu lipsesc de la cursuri din motivul că n-aş vrea să-mi ridic nivelul de cunoştinţe profesionale. Lipsesc fiindcă, practic, problemele care se discută, pentru mine sunt cunoscute. Dacă m-aş duce la cursuri, n-ar fi altceva decit o pierdere de timp“. Cum justifică Neculai Forăş- P.AGACHI (continuare in pag. a 3-a) .