Flacăra Iaşului, iunie 1967 (Anul 23, nr. 6444-6469)
1967-06-01 / nr. 6444
HACARA IAŞULUI PAGINA 2 Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUSESCU la adunarea activului de bază al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România (urmare din pag. 1) rare lovitura militară organizată cu sprijinul Statelor Unite ale Americii în Grecia, evenimentele care au loc în această ţară şi care creează o stare de nelinişte în Balcani. Poporul român îşi exprimă deplina solidaritate cu forţele democratice din Grecia care luptă pentru restabilirea libertăţilor democratice în patria lor. O situaţie deosebit de gravă, ce nelinişteşte profund toate popoarele, s-a creat în ultimul timp în Orientul Mijlociu. Poporul român sprijină lupta dreaptă a popoarelor arabe pentru apărarea Independenţei şi a cuceririlor lor democratice şi sociale, pentru realizarea aspiraţiilor lor de unitate naţională. Ne pronunţăm împotriva tuturor uneltirilor reacţiunii, ale cercurilor imperialiste, în frunte cu cele ale imperialismului american la adresa ţărilor din Orientul Mijlociu. După părerea noastră, un război sau un conflict armat între statele arabe şi Izrael nu ar servi nici unora nici altora, ci numai cercurilor reacţionare, imperialismului internaţional. De aceea, poporul nostru îşi exprimă speranţa că se va face totul pentru evitarea unui conflict armat, că problemele litigioase se vor rezolva pe calea înţelegerii între părţi, că se va ajunge la acorduri raţionale şi echitabile, care să ţină seama de drepturile legitime ale popoarelor interesate. Interesele popoarelor din Orientul Mijlociu, interesele generale ale păcii cer ca între ţările din această zonă să existe relaţii de colaborare, cer excluderea amestecului reacţiunii imperialiste în treburile lor interne, asigurarea progresului economic, naţional şi social al acestor ţări. România îşi manifestă solidaritateadeplină cu toate popoarele care luptă împotriva robiei coloniale, pentru cucerirea independenţei naţionale, pentru apărarea şi consolidarea ei. O problemă de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea vieţii internaţionale contemporane este înfăptuirea securităţii europene. In conformitate cu Declaraţia adoptată în iulie anul trecut la Bucureşti de către ţările socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, România desfăşoară o activitate intensă pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea legăturilor de colaborare cu toate popoarele europene, fără deosebire de sistem social. Considerăm că aşezarea relaţiilor dintre ţările europene pe baze noi, care să asigure progresul economic-sochu al fiecăreia şi să excludă amestecul în treburile interne ale vreuneia, recurgerea la forţă pentru rezolvarea problemelor litigioase, este în interesul tuturor popoarelor europene şi corespunde totodată cauzei generale a progresului şi păcii în întreaga lume. O analiză generală a raportului de forţe pe plan internaţional ne arată că forţele antiimperialiste sunt tot mai puternice. Acţionînd unit şi cu fermitate, ele pot dejuca manevrele şi acţiunile agresive ale imperialismului, pot asigura pacea în lume. Nu putem însă să nu remarcăm că atita timp cît există imperialism, există şi pericolul agresiunilor militare, — şi evenimentele din ultimii ani demonstrează acest lucru , inclusiv pericolul unui război mondial. Aceasta impune cu acuitate necesitatea de a se depune eforturi pentru întărirea unităţii tuturor forţelor antiimperialiste, şi în mod deosebit a unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, cărora le revine rolul hotărîtor în lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru apărarea păcii în lume. (Aplauze) Ținînd seama de cele arătate mai sus, partidul şi guvernul nostru consideră că, ducînd o politică activă de coexistenţă paşnică, de întărire a securităţii europene, a unităţii tuturor forţelor antiimperialiste, este necesar să acorde totodată toată atenţia întăririi continue a capacităţii de luptă şi de apărare a patriei noastre. După cum ştiţi, România, ca şi toate ţările socialiste, se pronunţă pentru lichidarea blocului agresiv N.A.T.O. şi, concomitent, a Pactului de la Varşovia, considerînd că desfiinţarea blocurilor militare este în folosul securităţii europene, va contribui la stabilirea unor relaţii de încredere între popoare. Desigur, însă, că atîta timp cît există blocul agresiv N.A.T.O. trebuie să existe şi Pactul de la Varşovia, şi ca membră a acestui pact România se preocupă permanent de întărirea ,capacităţii sale de luptă, de dezvoltarea colaborării şi cooperării cu armatele celorlalte ţări frăţeşti membre ale Pactului de la Varşovia. Noi considerăm că cooperarea între armatele ţărilor socialiste participante la Pactul de la Varşovia, ca, în general, între ţările socialiste, trebuie să se bazeze pe relaţii de deplină egalitate, de suveranitate deplină, dar, în acelaşi timp, pe o strinsă colaborare, pe pregătirea comună pentru a putea, în caz de necesitate, să acţioneze în comun. Este clar, tovarăşi, că fie că va exista sau nu Pactul de la Varşovia, dacă imperialismul va dezlănțui un război, România, ţară socialistă, va lupta alături de celelalte ţări socialiste pentru înfrîngerea agresorilor imperialişti. (Aplauze prelungite) Desigur, întreaga politică a partidului și guvernului nostru este îndreptată spre evitarea unui nou război şi avem convingerea că dacă ţările socialiste, mişcarea comunistă, forţele antiimperialiste vor acţiona cu toată fermitatea, strîns unite, se va putea împiedica un nou război mondial. Noi acţionăm astfel convinşi fiind că numai în condiţiuni de pace popoarele lumii vor putea să-şi asigure progresul economic şi social. Lupta pentru pace este preocuparea permanentă a partidului şi guvernului nostru. Vorbind despre politica externă a partidului şi guvernului nostru, subliniind faptul că armata reprezintă garanția realizării cu succes a politicii noastre externe, doresc să evidenţiez că partidul dă o înaltă apreciere activităţii armatei noastre, sprijinului deplin pe care eai îl acordă politicii de pace şi securitate a României. (Aplauze) Desigur, tovarăşi, lupta pentru pace nu este uşoară. De aceea considerăm că armatei noastre îi revin şi în viitor sarcini mari. Pentru a susţine cu fermitate politica internă şi externă a statului, armata trebuie să fie tot mai puternică. Aceasta înseamnă că trebuie să acordaţi şi mai multă atenţie ridicării continue a nivelului de pregătire de luptă şi politică a trupelor, perfecţionării măiestriei militare a cadrelor de ofiţeri şi subofiţeri, sporirii cunoştinţelor militarilor, întăririi disciplinei şi ordinii militare, trăsătură de bază a unei armate moderne, puternice. Totodată, este necesar să se acorde toată atenţia educării armatei noastre în spiritul glorioaselor tradiţii de luptă ale poporului român pentru libertate naţională şi socială, a dragostei pentru marile realizări pe care le înfăptuieşte poporul pe calea construirii vieţii noi, socialiste. Fiecare ostaş, însufleţit de sentimentul nobil al patriotismului socialist, să fie oricînd gata să-şi servească patria şi poporul. (Aplauze) Partidul şi guvernul sunt conştiente că pentru a, întări capacitatea de apărare a patriei noastre este nevoie să facem eforturi şi mai mari pentru înzestrarea armatei cu mijloacele de luptă necesare, cu toate că aceasta impune sarcini mari economiei noastre naţionale, îmbunătăţind dotarea unităţilor şi marilor unităţi cu tehnică de luptă, trebuie să acordăm totodată atenţie îngrijirii şi folosirii cît mai judicioase a acesteia. Totodată este necesar să acordăm mai multă atenţie îmbunătăţirii şi perfecţionării armamentului fabricat în ţară, precum şi producerii de noi tipuri de armament. Consider că este necesar să se studieze necesitatea de introducere a maşinilor de calcul electronice în conducerea şi comanda trupelor. Trebuie să se stabilească în acest scop un plan de măsuri care să prevadă dotarea trupelor noastre, începînd cu eşaloanele superioare, cu maşini de calcul electronice de comandă, care vor îmbunătăţi rapiditatea luării hotărîrilor şi măsurilor şi transmiterii ordinelor. In acest sens se gîndeşte partidul şi guvernul să acţioneze pentru perfecţionarea înzestrării tehnice şi ridicarea capacităţii de luptă a aripatei noastre, astfel încît ea să-şi poată îndeplini în cele mai bune condiţii îndatoririle ce-i revin. Comitetul Central al partidului, guvernul ţării, îşi exprimă convingerea că ofiţerii, subofiţerii, toţi militarii forţelor noastre armate vor munci şi în viitor fără preget, pentru a-şi perfecţiona continuu măiestria militară, pentru a ridica capacitatea de luptă a fiecărei unităţi şi subunităţi, pentru a fi gata în orice moment să-şi îndeplinească datoria sfintă de a apăra patria, cuceririle revoluţionare ale poporului român (Aplauze). Urez din toată inima tuturor militarilor Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România succese tot mai mari în activitatea lor închinată patriei socialiste. (Aplauze, urale prelungite). mm Masă oferită în cinstea participanţilor la adunarea activului de bază al forţelor Armate Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România au oferit miercuri seara o masă în saloanele Consiliului de Miniştri, in cinstea participanţilor la adunarea activului de bază al Forţelor Armate. Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri. Au participat, de asemenea, generali în rezervă. In timpul mesei, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a rostit un toast, în care a subliniat că activitatea armatei noastre se bucură de o înaltă apreciere din partea partidului şi statului, apreciere exprimată în cadrul adunării activului de bază al Forţelor Armate prin glasul cel mai autorizat al secretarului general al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu. Preşedintele Consiliului de Miniştri a relevat, în continuare, că armata română este astăzi mai solid şi mai conştient integrată ca oricînd în aspiraţiile poporului nostru. O importanţă deosebită pentru această unitate indestructibilă între popor şi armată o constituie faptul că fiecare ostaş al ţării este în acelaşi timp un soldat credincios al partidului. In toastul său, general-colonel Ion Ioniţă, ministrul forţelor armate, a exprimat recunoştinţa fierbinte a soldaţilor, subofiţerilor, ofiţerilor şi generalilor armatei noastre pentru grija deosebită manifestată de conducerea partidului şi statului faţă de forţele armate ale patriei noastre. Ministrul forţelor armate a dat glas angajamentului solemn al armatei de a munci cu pasiune şi perseverenţă pentru perfecţionarea continuă a măiestriei militare. Armata noastră, profund devotată cauzei partidului şi poporului, este oricînd gata să îndeplinească orice misiune încredinţată de partid şi guvern, să apere cuceririle revoluţionare ale poporului, libertatea şi suveranitatea sa naţională. A luat cuvîntul, de asemenea, amiralul în rezervă Petre Bărbuneanu, cel mai vîrstnic dintre participanţii la întîlnirea cu activul Forţelor Armate. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres) SPECTACOLE RADIO IAŞI pe 285 m. lungime de undă Programul de dimineaţă ; 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 „Cîntă-n cîntec viaţa nouă" - cîntece de viaţă nouă şi jocuri populare ; 6.00 Reluări la cererea ascultătorilor; 6.15 Piesa instrumentale; Solişti de muzică populară ; 6.45 Carnet de reporter; 6.50 „Un cîntec de dragoste" - muzică uşoară; 7.20 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Ediţie de prînz (12-13) ; Buletin de ştiri ; Varietăţi muzicale; Incursiune în lumea ştiinţei şi tehnicii; Continuarea programului de varietăţi muzicale; Revista presei regionale; Valsuri celebre. Programul de seaă: 16.00 Din joi în joi - emisiune de note şi reportaje din ţară; 16.20 „Cîntecul iubirii va trăi mereu" — muzică uşoară; 16.40 Teatru radiofonic; 18.10 Interpreţi de muzică populară; 18.30 Radiojurnal; 18.40 „Pagini din monografia muzicală a Moldovei", TELEVIZIUNE 18.00 La ordinea zilei. Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Normele de muncă, elementele sintetice ale organizării ştiinţifice . 18.20 Mult e dulce şi frumoasă ... Emisiune de limbă română contemporană. Prezintă prof. univ. Boris Cazacu. 18.30 Pentru copii. „Prima mea vacanţă mare". Emisiune muzical-distractivă; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Interpreţi de muzică populară; 20.25 Teleglob. Emisiune de călătorii geografice : Mozambic; 20.50 Studioul mic : „Năpasta" de I. L. Caragiale; 21.35 Întrebări la care s-a răspuns, întrebări la care nu s-a răspuns încă ; 22.00 Parada vedetelor ; 22.15 De la Giotto la Brâncuşi (Emisiunea a IV-a) ; 22.35 Seară de balet ; 23.00 Telejurnalul de noapte. TEATRUL DE PĂPUŞI (sala Casei sindicatelor), orele 10 şi 12 ; „Pui de om". CINEMATOGRAFE : VICTORIA (orele 9; 11; 15; 17; 19; 21): ,Omul fără pașaport"; REPUBLICA (orele 9; 12.45): „Spartacus", seria I și a ll-a; (orele 17; 19; 21): „Ultimul om", cinematecă; TINERETULUI (orele 9; 11): „Anicki merge la scoală"; (orele 15;15; 18; 20.45 „Falstaff"; ARTA tereie 9; 11 ; 14.30; 16.45; 19 ; 21.10 : „Juana Galio"; NICOLINA (orele 16; 18; 20): „Cei şapte din Teba". ÎN REGIUNE. La BIRLAD, cinema Victoria : „El Greco" ; cinema Birladul: „Telegrame"; VASLUI: „Giuseppe la Varşovia"; HUŞI: „Dragoste lungă de-o seară"; PAŞCANI : „Nu sunt demn de tine". TIMPUL PROBABIL Vremea uşor instabilă cu cerul variabil mai mult noros. Vor cădea ploi temporare însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pină la potrivit din sectorul sud-est. Temperatura uşor variabilă : minimele vor fi cuprinse între 7 şi 10 grade, iar maximele între 15 şi 18 grade. Dezlegarea jocului apărut în nr. 6443 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Călimani — Fa; 2. Apuseni — Mac; 3. Popa — Zănoagă ; 4. R — Iti — Strat; 5. Aa — Oac — Iar ; 6. Brădet — Mam ; 7. Arac — Păpușa; 8. Durău — Tor — C; 9. Ada — Carpeni; 10. S — Urlea — Sin. Cor de copii Vrăbii ciripind în pomul vieţii, Neastîmpăr de izvor curat, Stropi de rouă-n faptul dimineţii Sintem, intr-un cîmp înmiresmat Ne alintă ploile de vară, Ne sărută soarele mereu, Dragostea de mamă ne-mfăsoară-n Scutec mătăsos, de curcubeu. Priveghează basmele străbune Lingă frunte somnul nostru blind Cîntec vitejesc parcă ne spune Vîntul peste codrii lin trecînd Munţii-n braţe ne ridică-agale Unde şoimii-şi află adăpost. Zorile oraşelor natale Ne învaţă-al muncii trainic rost Creştem drepţi in bătătura ţării, Tînără livadă, numai Hori — Nesfîrșiți ca valurile mării Flacără nestinsă, de comori. CORNELIU STURZU r.Primăvara vieţii Instantanee Dialog cocoi mici Joaca şi risetul puiului de om e mugurele vieţii şi muncii. Copilul ride din toată fiinţa lui. Şi veselia lui iţi descreţeşte fruntea, ţie, om matur, işi dăruieşte putere şi-fi învăluie inima cu valuri de căldură. Te întorci acasă obosit sau poate necăjit, iar risetul copilului tău, risetul acesta total, şi mina aceea mică şi caldă te conving in faţa infinitelor ipostaze ale lumii că durabilitatea fericirii porneşte de la zimbetul linin copil. Şi chiar dacă trebuie să răspunzi la un milion de întrebări ale copilului tău, n-ai să oboseşti niciodată ! Copilăria a fost, de cind lumea, plină de mirări şi întrebări. E virstaacumulator. E virsta micilor probleme majore. In ajun de 1 iunie, ziua care pe tot globul e scrisă cu Z mare, am ţinut să sufli în ce constă durabilitatea fericirii . Vacanţa începe cu cireşele din grădina bunicii (B) Sala unde se rîde cel mai mult ■ Un băieţel caută o... păpuşă [■] Cine e cel mai mare filatelist din lume? prindem risetul copiilor în diferite locuri din Iaşi, pe stradă, in parcuri, in creşe, In băncile şcolare, in săli de spectacole, in magazinele cu articole pentru cei mici. Peste tot, risetul era acelaşi: plin de nevinovăţie, de gingăşie şi limpede ca apa riului de munte. # La ora 8, cei 80 de copii de la creşa Fabricii „Ţesătura“, repartizaţi pe grupe, erau in toiul ospăţului. Le rămâneau picături de lapte dulce pe bărbie sau gură şi rideau, chipurile, unii de alţii. Mai înainte cu puţină vreme li s-a luat la toţi temperatura. Discuţia Începe, cu mare greutate, cu Adrian Măgureanu, zis Puiuţu, in virstă de un an şi şapte luni. Mămica lul e la maternitate, l-a adus un frăţior. Şi Puiuţu ride şi strigă „am un răţio !“. Camelia Pană şi Coculeana Toma s-au certat „serios" adineaori şi acum rid amindouă, iar Mioara Calistru stă o clipă bosumflată că a scăpat felia de pline cu unt, şi cind i se întinde alta, uide. Dar şi la creşă mai sint... codaşi. Cu o oră întîrziere ii aduce bunica pe gemenii Sorin şi Marieta Rusu, el de trei ani şi cinci luni, ea de trei ani, cinci luni şi... patruzeci şi cinci de minute. Amindoi pling acum de necaz că n-au pornit la masă cu toată grupa. Dar cind ajung intre prietenii de joacă — rid. Rid amindoi gemenii şi pe urmă rîde toată grupa, încearcă de rezistă rîsetului lori » După o oră eram în clasa I A de la Liceul nr. 8 din cartierul Dimitrie Cantemir, clădire modernă, dată in funcţiune in urmă cu patru ani, unde învaţă nu mai puţin de 1.600 de elevi şi eleve. Era ultima zi de şcoală pentru primul an de şcoală. Cine spune că şcolarii din clasa I sînt timizi ? E de ajuns să începi o discuţie cu ei, şi n-o mai termini ! Livia Camelia Bejan iţi explică cum că de la 6 ani cîntă la pian, dar că de la 4 ani cîntă şi la vioară, iar pină nu se face arheolog nu se lasă ! Mihăiţă Bănceanu ţine ca mai intîi să afli că „tălicu e sudor la Uzina metalurgică“ şi că „in vacanţa asta tot la bunica mă duc la Unţeşti, să măninc cireşe şi caise din pom, culese de mina mea !“. Cristina Costandache are alte planuri pentru vacanţă : „tăticu şi mămica mi-au zis să mă pregătesc pentru litoral. Păi eu sunt pregătită Din pură curiozitate ii Întreb, pe tind, pe fiecare In parte, ce vor să se facă cind vor fi mari. Notez citeva convingeri: comic in Ulme (ca Stan şi Bran, văzuţi la televizor), patinatoare (bineînţeles iară să ştie încă să patineze), profesor de desen (dar încă n-a încercat să contureze nimic pe hirtie). Şi toată clasa rîde. Rid şi cei care fac mărturisirile. Şi nimeni nu se supără. Un popas la Teatrul de păpuşi, sala in care copiii rid cel mai mult. Rid deodată 200 de copii, clţi încap în sala micilor spectatori. De multe ori sint „necăjiţi". In „Duşmani neîmpăcaţi" cind apare Lupul, dar cei doi prieteni nu-l văd, pentru că de fapt e doar vorba că apare, micii spectatori dau avertismente din sală : „ Lupul I Lupul I ". Mai întotdeauna, cind se termină un spectacol, se reped să vadă păpuşile. Le văd şi nidi mulţumiţi.Facem cunoştinţă şi cu doi dintre cei mai aprigi spectatori: Tatiana Ciocănel şi Liliana Rozen. Cunosc stagiunea nu numai după numărul pieselor, dar şi a spectacolelor. Numai dacă pierd vreun spectacol au motive să fie supărate. In rest, rnd. O Iată-ne şi la etajul magazinului „Gulliver", la raionul de încălţăminte. Aici se vind în fiecare lună circa 1.500 de perechi de încălţăminte pentru copii. Nu trebuie să aşteptăm prea mult pină apare un pretenţios cumpărător dus de mină, în virstă de câţiva anişori: Viorel Apostol, stradela Trancu nr. 9. Vrea săndăluţe, îşiscoate singur ghetuţele şi aşteaptă pe scăunel. Probează o pereche, alta, pină i se aduc şi nişte săndăluţe gri. Şi atunci rîde: „Mi le iei ? îmi vin bine, ia-le". Şi pe urmă : „Vreau şi o păpuşă !“. Reporterul caută să explice că, in general, băieţii nu se joacă cu păpuşi. Replica merită notată : „Unde scrie aşa ceva Şi pe urmă, bineînţeles, mulţumit de răspuns, rîde. ... Undeva, pe o bancă din părculeţul din spatele blocurilor-turn din Piaţa Unirii, doi băieţi — Gigi Prisecaru şi Sandei Bîrduş — au o discuţie filatelică care se transformă într-o mică ceartă. Gigi are strinse 106 timbre, iar Săndel 70, „dar de valoare mai mare !“. Nedumerirea lor este următoarea : nu pot ajunge la concluzia care dintre ei este cel mai mare filatelist din lume. I-am împăcat cu răspunsul : „E clar, amindoi". Și, m-am așteptat, au început să rida atît de tare, de frumos, de molipsitor, incit nu-mi răminea decit să fac şi eu la fel ca ei... Da, durabilitatea fericirii in viaţa de familie porneşte de la risetul copiilor tăi ! TRAIAN CRAESCU (urmare din pag. 1) a generaţiilor, din trăinicia şi sănătatea morală a familiei. Ridicăm cartiere de locuinţe, clădim şcoli, creăm noi ramuri industriale, sporim numărul fabricilor şi uzinelor, al minelor şi sondelor, înmulţim numărul spicelor de griu şi al boabelor de porumb, desecăm, irigăm. Totul pentru viaţă, pentru noi, pentru copii, pentru nepoţi. Cineva ar putea spune: „Dar copiii noştri ce vor mai avea de făcut Să fie sănătoşi. Vor avea şi ei copii, nepoţi şi strănepoţi. Vor avea şi ei griji şi bucurii. Vor visa şi vor clădi asemeni nouă. Avem copii frumoşi, buni. Ca plinea cea dulce şi proaspătă de buni. Să-i învăţăm să-şi iubească şi să-şi respecte strămoşii, munţii, pădurile, apele şi şesurile. Să-i învăţăm de mici să-şi iubească patria. Să-ndrăgească tainele cărţilor! Să le amintim din cind în cind că peste aceste meleaguri au bătut şi vînturi aspre , pe atunci plinea, laptele şi celelalte bunuri ce cresc copiii mari şi sănătoşi, se cîştigau greu de tot, cu multă sudoare. Pe noi ne învaţă partidul să fim demni, să umblăm cu fruntea sus oriunde ne-am afla, în orice împrejurare. Ne dă acest drept istoria poporului nostru, hărnicia, destoinicia şi talentul său. Să transmitem copiilor noştri această preţioasă moştenire pe care ne-a lăsat-o strămoşii: mindria de popor liber. Şi copiii noştri o vor transmite mai departe. Copii! Comoară permanentă, inepuizabilă ce se dăruie celor din preajmă, fără zgîrcenie. Copiii emană in jurul lor lumină, bucurie, speranţă şi încredere. Cine nu zimbeşte cu căldură cind vede acei „moşneguţi" de 50 de centimetri precipitindu-se cu dezinvoltură printre picioarele trecătorilor ? Mie-mi plac grozav fetiţele soltice cu codiţe rebele împletite strins şi înnodate cu panglicuţe subţiri, şi băieţii cu ochelari, gravi, veşnic preocupaţi de a descoperi ceva nemaiîntilnit. Dacă nu v-aţi împiedicat în casă de zecile de tire şi cabluri întinse peste tot, dacă n-aţi descoperit sub divan bulgări de carbid, dacă n-aţi găsit ceasul de masă demontat pină la ultima piesă, atunci sînteţi in suferinţă, împrumutaţi de undeva un copil. Măcar pentru o lună. Ziua copilului, a tuturor copiilor, s-a nimerit să fie la începutul celei mai frumoase luni ale anului. Luna cind cireşele sunt coapte. Nu există îmbinare mai perfectă decit aceea dintre copii şi cireşe. Există cineva care nu şi-a pus la ureche cercei de cireşe ? E minunată luna iunie, minunaţi sunt şi copiii. Le vom dărui păpuşi, jucării mecanice, ciocolată, bomboane şi cea mai caldă afecţiune: cea părintească. Le vom ura mulţi ani şi, privindu-i in lumina ochilor, ne vom zări pentru o clipă şi noi, mici, mici, ca altă dată. Copiii noştri îşi trăiesc copilăria. Toţi copiii lumii ar trebui să şi-o trăiască. Dar foamea încă mai seceră vieţi, napalmul mai pîrjoleşte, copiii sunt încă vînduţi ca o marfă oarecare. Suntem alături de cei care asemeni părinţilor şi bunicilor noştri luptă să asigure copiilor, generaţiilor ce se ridică, o viaţă omenească. Copiii, oriunde s-ar alia şi oricare le-ar fi culoarea, au ochii mari şi limpezi. în lumina acestor ochi licăreşte mîndria părinţilor, a bunicilor şi a lumii Întregi. Copiii — mîndria noastră Cifre şi fapte IN ROMÂNIA, alocaţia de stat pentru copii se ridică, în cursul unui singur an, la sume de ordinul miliardelor. Sume tot atît de mari se cheltuiesc pentru sănătatea, instrucţiunea şi educaţia copiilor. In statistice mondiale, România ocupă un joc de frunte printre ţările cu un procent minim de mortalitate infantilă, printre ţările cu un învăţămînt dezvoltat. Prin aplicarea hotăririlor Congresului al IX-lea al P.C.R., s-a extins gratuitatea manualelor la toţi elevii din şcoala obligatorie de cultură generală şi licee. Valoarea acestei măsuri s-a ridicat în anul de învăţămînt 1965 — 1966 la suma de peste 130 milioane lei. IN UNIUNEA SOVIETICĂ funcţionează 3.409 palate şi case ale pionierilor şi elevilor, 397 de centre ale tinerilor tehnicieni, 288 de centre ale tinerilor naturalişti, 184 de centre pentru excursii. CONFORM statisticilor publicate de O.N.U., din o mie de copii născuţi vii, mor din cauza subnutriţiei 259 în Rhodesia, 250 în Africa neagră occidentală, 180 în Haiti, 104 în Ecuador, 116 în Chile, 125 in Indonezia.