Flacăra Iaşului, iunie 1967 (Anul 23, nr. 6444-6469)

1967-06-01 / nr. 6444

HAC­ARA IAŞULUI PAGINA 2 Cuvî­ntarea tovarăşului NICOLAE CEAUSESCU la adunarea activului de bază al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România (urmare din pag. 1) rare lovitura militară organizată cu sprijinul Statelor Unite ale Americii în Grecia, evenimentele care au loc în această ţară şi care creează o stare de nelinişte în Balcani. Poporul român îşi exprimă deplina solidaritate cu for­ţele democratice din Grecia care luptă pentru restabilirea libertăţilor demo­cratice în patria lor. O situaţie deosebit de gravă, ce nelinişteşte profund toate popoarele, s-a creat în ultimul timp în Orientul Mijlociu. Poporul român sprijină lupta dreaptă a popoarelor arabe pentru a­­părarea Independenţei şi a cuceriri­lor lor democratice şi sociale, pentru realizarea aspiraţiilor lor de unitate naţională. Ne pronunţăm împotriva tu­turor uneltirilor reacţiunii, ale cercu­rilor imperialiste, în frunte cu cele ale imperialismului american la adre­sa ţărilor din Orientul Mijlociu. După părerea noastră, un război sau un conflict armat între statele arabe şi Izrael nu ar servi nici unora nici al­tora, ci numai cercurilor reacţionare, imperialismului internaţional. De aceea, poporul nostru îşi exprimă speranţa că se va face totul pentru evitarea unui conflict armat, că problemele litigioa­se se vor rezolva pe calea înţelegerii între părţi, că se va ajunge la acor­duri raţionale şi echitabile, care să ţină seama de drepturile legitime ale popoarelor interesate. Interesele popoarelor din Orientul Mijlociu, interesele generale ale păcii cer ca între ţările din această zonă să existe relaţii de colaborare, cer excluderea amestecului reacţiunii im­perialiste în treburile lor interne, asi­gurarea progresului economic, naţio­nal şi social al acestor ţări. România îşi manifestă solidaritatea­­deplină cu toate popoarele care luptă împotriva robiei coloniale, pentru cu­cerirea independenţei naţionale, pen­tru apărarea şi consolidarea ei. O problemă de o deosebită impor­tanţă pentru dezvoltarea vieţii inter­naţionale contemporane este înfăptui­rea securităţii europene. In conformi­tate cu Declaraţia adoptată în iulie anul trecut la Bucureşti de către ţă­rile socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, România desfăşoară o activitate intensă pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea legăturilor de colaborare cu toate popoarele europene, fără de­osebire de sistem social. Considerăm că aşezarea relaţiilor dintre ţările eu­ropene pe baze noi, care să asigure progresul economic-soch­u al fiecăreia şi să excludă amestecul în treburile interne ale vreuneia, recurgerea la for­­­­ţă pentru rezolvarea problemelor liti­gioase, este în interesul tuturor popoa­­­­relor europene şi corespunde totodată­­ cauzei generale a progresului şi păcii în întreaga lume. O analiză generală a raportului de forţe pe plan internaţional ne arată că forţele antiimperialiste sunt tot mai puternice. Acţionînd unit şi cu fermi­tate, ele pot dejuca manevrele şi ac­ţiunile agresive ale imperialismului, pot asigura pacea în lume. Nu putem însă să nu remarcăm că atita timp cît exis­tă imperialism, există şi pericolul agre­siunilor militare, — şi evenimentele din ultimii ani demonstrează acest lu­cru , inclusiv pericolul unui război mondial. Aceasta impune cu acuita­te necesitatea de a se depune efor­turi pentru întărirea unităţii tuturor forţelor antiimperialiste, şi în mod de­osebit a unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale, cărora le revine rolul ho­­tărîtor în lupta împotriva politicii a­­gresive a imperialismului, pentru apă­rarea păcii în lume. (Aplauze) Ținînd seama de cele arătate mai sus, partidul şi guvernul nostru consi­deră că, ducînd o politică activă de coexistenţă paşnică, de întărire a secu­rităţii europene, a unităţii tuturor forţelor antiimperialiste, este necesar să acorde totodată toată atenţia întări­rii continue a capacităţii de luptă şi de apărare a patriei noastre. După cum ştiţi, România, ca şi toate ţările socialiste, se pronunţă pentru li­chidarea blocului agresiv N.A.T.O. şi, concomitent, a Pactului de la Varşovia, considerînd că desfiinţarea blocurilor militare este în folosul securităţii eu­ropene, va contribui la stabilirea unor relaţii de încredere între popoare. De­sigur, însă, că atîta timp cît există blocul agresiv N.A.T.O. trebuie să exis­te şi Pactul de la Varşovia, şi ca membră a acestui pact România se preocupă permanent de întărirea ,ca­­­­pacităţii sale de luptă, de dezvoltarea­­ colaborării şi cooperării cu armatele celorlalte ţări frăţeşti membre ale Pactului de la Varşovia. Noi conside­răm că cooperarea între armatele ţări­lor socialiste participante la Pactul de la Varşovia, ca, în general, între ţările socialiste, trebuie să se bazeze pe relaţii de deplină egalitate, de su­veranitate deplină, dar, în acelaşi timp, pe o strinsă colaborare, pe pregătirea comună pentru a putea, în caz de ne­cesitate, să acţioneze în comun. Este clar, tovarăşi, că fie că va exista sau nu Pactul de la Varşovia, dacă imperia­lismul va dez­lănțui un război, România, ţară socialistă, va lupta alături de celelalte ţări socialiste pentru înfrîn­­gerea agresorilor imperialişti. (Aplauze prelungite) Desigur, întreaga politică a partidu­lui și guvernului nostru este îndrep­tată spre evitarea unui nou război şi avem convingerea că dacă ţările so­cialiste, mişcarea comunistă, forţele antiimperialiste vor acţiona cu toată fermitatea, strîns unite, se va putea împiedica un nou război mondial. Noi acţionăm astfel convinşi fiind că numai în condiţiuni de pace popoarele lumii vor putea să-şi asigure progresul e­­conomic şi social. Lupta pentru pace este preocuparea permanentă a parti­dului şi guvernului nostru. Vorbind despre politica externă a par­tidului şi guvernului nostru, subliniind faptul că armata reprezintă garanția rea­lizării cu succes a politicii noastre exter­ne, doresc să evidenţiez că partidul dă o înaltă apreciere activităţii armatei noastre, sprijinului deplin pe care eai îl acordă politicii de pace şi securitate a­ României. (Apla­uze) Desigur, tovarăşi, lupta pentru pace nu este uşoară. De aceea considerăm că armatei noastre îi revin şi în viitor sar­cini mari. Pentru a susţine cu fermitate politica internă şi externă a statului, armata trebuie să fie tot mai puternică. Aceasta înseamnă că trebuie să acordaţi şi mai multă atenţie ridicării continue a nivelului de pregătire de luptă şi poli­tică a trupelor, perfecţionării măiestriei militare a cadrelor de ofiţeri şi subofi­ţeri, sporirii cunoştinţelor militarilor, în­tăririi disciplinei şi ordinii militare, tră­sătură de bază a unei armate moderne, puternice. Totodată, este necesar să se acorde toată atenţia educării armatei noastre în spiritul glorioaselor tradiţii de luptă ale poporului român pentru li­bertate naţională şi socială, a dragostei pentru marile realizări pe care le înfăp­tuieşte poporul pe calea construirii vieţii noi, socialiste. Fiecare ostaş, însufleţit de sentimentul nobil al patriotismului socialist, să fie oricînd gata să-şi ser­vească patria şi poporul. (Aplauze) Partidul şi guvernul sunt conştiente că pentru a, întări capacitatea de apărare a patriei noastre este nevoie să facem eforturi şi mai mari pentru înzestrarea armatei cu mijloacele de luptă necesare, cu toate că aceasta impune sarcini mari economiei noastre naţionale, îmbunătă­ţind dotarea unităţilor şi marilor unităţi cu tehnică de luptă, trebuie să acordăm totodată atenţie îngrijirii şi folosirii cît mai judicioase a acesteia. Totodată este necesar să acordăm mai multă atenţie îmbunătăţirii şi perfecţionării armamen­tului fabricat în ţară, precum şi pro­ducerii de noi tipuri de armament. Consider că este necesar să se stu­dieze necesitatea de introducere a maşi­nilor de calcul electronice în conducerea şi comanda trupelor. Trebuie să se sta­­bilească în acest scop un plan de mă­suri care să prevadă dotarea trupelor noastre, începînd cu eşaloanele superioa­re, cu maşini de calcul electronice de comandă, care vor îmbunătăţi rapiditatea luării hotărîrilor şi măsurilor şi transmi­terii ordinelor. In acest sens se gîndeşte partidul şi guvernul să acţioneze pen­tru perfecţionarea înzestrării tehnice şi ridicarea capacităţii de luptă a aripatei noastre, astfel încît ea să-şi poată înde­plini în cele mai bune condiţii înda­toririle ce-i revin. Comitetul Central­ al partidului, gu­vernul ţării, îşi exprimă convingerea că ofiţerii, subofiţerii, toţi militarii forţelor noastre armate vor munci şi în viitor fără preget, pentru a-şi perfecţiona con­tinuu măiestria militară, pentru a ridica capacitatea de luptă a fiecărei unităţi şi subunităţi, pentru a fi gata în orice mo­ment să-şi îndeplinească datoria sfintă de a apăra patria, cuceririle revoluţiona­re ale poporului român (Aplauze). Urez din toată inima tuturor militarilor For­ţelor Armate ale Republicii Socialiste România succese tot mai mari în activi­tatea lor închinată patriei socialiste. (Aplauze, urale prelungite). mm Masă oferită în cinstea participanţilor la adunarea activului de bază al forţelor Armate Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Mi­niştri ale Republicii Socialiste România au oferit miercuri seara o masă în saloanele Consiliului de Miniştri, in cinstea participanţilor la adu­narea activului de bază al Forţelor Armate. Au participat tovarăşii Ni­­colae Ceauşescu, Chivu Stoi­ca, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Paul Ni­­culescu-Mizil, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Con­siliului de Stat şi ai Consiliu­lui de Miniştri. Au participat, de asemenea, generali în rezervă. In timpul mesei, preşedinte­le Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a rostit un toast, în care a subliniat că activitatea armatei noastre se bucură de o înaltă apreciere din partea partidului şi sta­tului, apreciere exprimată în cadrul adunării activului de bază al Forţelor Armate prin glasul cel mai autorizat­­ al secretarului general al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu. Preşedintele Consiliului de Miniştri a relevat, în conti­nuare, că armata română este astăzi mai solid şi mai con­ştient integrată ca oricînd în aspiraţiile poporului nostru. O importanţă deosebită pentru a­­­ceastă unitate indestructibilă între popor şi armată o con­stituie faptul că fiecare ostaş al ţării este în acelaşi timp un soldat credincios al partidului. In toastul său, general-colo­nel Ion Ioniţă, ministrul forţe­lor armate, a exprimat recu­noştinţa fierbinte a soldaţilor, subofiţerilor, ofiţerilor şi gene­ralilor armatei noastre pentru grija deosebită manifestată de conducerea partidului şi statu­lui faţă de forţele armate ale patriei noastre. Ministrul for­ţelor armate a dat glas anga­jamentului solemn al armatei de a munci cu pasiune şi per­severenţă pentru perfecţionarea continuă a măiestriei militare. Armata noastră, profund devo­tată cauzei partidului şi po­porului, este oricînd gata să îndeplinească orice misiune în­credinţată de partid şi guvern, să apere cuceririle revoluţio­nare ale poporului, libertatea şi suveranitatea sa naţională. A luat cuvîntul, de aseme­nea, amiralul în rezervă Petre Bărbuneanu, cel mai vîrstnic dintre participanţii la întîlni­­rea cu activul Forţelor Armate. Intîlnirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă caldă, tovără­şească. (Agerpres) SPECTACOLE RADIO IAŞI pe 285 m. lungime de undă Programul de dimineaţă ; 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 „Cîntă-n cîntec viaţa nouă" - cîntece de viaţă nouă şi jocuri populare ; 6.00 Reluări la cererea ascultă­torilor; 6.15 Piesa instrumenta­le; Solişti de muzică populară ; 6.45 Carnet de reporter; 6.50 „Un cîntec de dragoste" - mu­zică uşoară; 7.20 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Ediţie de prînz (12-13) ; Bu­letin de ştiri ; Varietăţi muzicale; Incursiune în lumea ştiinţei şi tehnicii; Continuarea programu­lui de varietăţi muzicale; Re­vista presei regionale; Valsuri celebre. Programul de sea­ă: 16.00 Din joi în joi - emisiune de no­te şi reportaje din ţară; 16.20 „Cîntecul iubirii va trăi mereu" — muzică uşoară; 16.40 Teatru radiofonic; 18.10 Interpreţi de muzică populară; 18.30 Radio­jurnal; 18.40 „Pagini din mo­nografia muzicală a Moldovei", TELEVIZIUNE 18.00 La ordinea zilei. Orga­nizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Normele de muncă, elementele sintetice ale organi­zării ştiinţifice . 18.20 Mult e dulce şi frumoasă ... Emisiune de limbă română contempora­nă. Prezintă prof. univ. Boris Cazacu. 18.30 Pentru copii. „Pri­ma mea vacanţă mare". Emi­siune muzical-distractivă; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Interpreţi de muzică populară; 20.25 Teleglob. Emisiune de călătorii geografice : Mozambic; 20.50 Studioul mic : „Năpasta" de I. L. Caragiale; 21.35 Între­bări la care s-a răspuns, între­bări la care nu s-a răspuns în­că ; 22.00 Parada vedetelor ; 22.15 De la Giotto la Brâncuşi (Emisiunea a IV-a) ; 22.35 Sea­ră de balet ; 23.00 Telejurnalul de noapte. TEATRUL DE PĂPUŞI (sala Casei sindicatelor), orele 10 şi 12 ; „Pui de om". CINEMATOGRAFE : VICTORIA (orele 9; 11; 15; 17; 19; 21): ,Omul fără pașa­port"; REPUBLICA (orele 9; 12.45): „Spartacus", seria I și a ll-a; (orele 17; 19; 21): „Ulti­mul om", cinematecă; TINERE­TULUI (orele 9; 11): „Anicki merge la scoală"; (orele 15;15; 18; 20.45 „Falstaff"; ARTA te­reie 9; 11 ; 14.30; 16.45; 19 ; 21.10 : „Juana Galio"; NICOLI­­NA (orele 16; 18; 20): „Cei şapte din Teba". ÎN REGIUNE. La BIRLAD, ci­nema Victoria : „El Greco" ; cinema Birladul: „Telegrame"; VASLUI: „Giuseppe la Varşo­via"; HUŞI: „Dragoste lungă de-o seară"; PAŞCANI : „Nu sunt demn de tine". TIMPUL PROBABIL Vremea uşor instabilă cu cerul variabil mai mult noros. Vor cădea ploi temporare în­soţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pină la potrivit din sectorul sud-est. Temperatura uşor variabilă : minimele vor fi cuprinse în­tre 7 şi 10 grade, iar maxi­mele între 15 şi 18 grade. Dezlegarea jocului apărut în nr. 6443 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Călimani — Fa; 2. Apuseni — Mac; 3. Popa — Zănoagă ; 4. R — Iti — Strat; 5. Aa — Oac — Iar ; 6. Brădet — Mam ; 7. Arac — Păpușa; 8. Durău — Tor — C; 9. Ada — Carpeni; 10. S — Urlea — Sin. Cor de copii Vrăbii ciripind în pomul vieţii, Neastîmpăr de izvor cur­at, Stropi de rouă-n faptul dimineţii Sintem­, intr-un cîmp înmiresmat­ Ne alintă ploile de vară, Ne sărută soarele mereu, Dragostea de mamă ne-mfăsoară-n Scutec mătăsos, de curcubeu. Priveghează basmele străbune Lingă frunte somnul nostru blind Cîntec vitejesc parcă ne spune Vîntul peste codrii lin trecînd Munţii-n braţe ne ridică-agale Unde şoimii-şi află adăpost. Zorile oraşelor natale Ne învaţă-al muncii trainic rost Creştem drepţi in bătătura ţării, Tînără livadă, numai Hori — Nesfîrșiți ca valurile mării Flacără nestinsă, de comori. CORNELIU STURZU r.Primăvara vieţii Instantanee Dialog cocoi mici Joaca şi risetul puiului de om e mugurele vieţii şi muncii. Copilul ride din toată fiinţa lui. Şi veselia lui iţi descreţeşte fruntea, ţie, om matur, işi dăruieşte putere şi-fi învăluie inima cu valuri de căldură. Te întorci acasă obosit sau poate necăjit, iar risetul copilului tău, risetul acesta total, şi mina aceea mică şi caldă te conving in faţa infinitelor ipostaze ale lu­mii că durabilitatea fericirii porneşte de la zimbetul li­nin­ copil. Şi chiar dacă tre­buie să răspunzi la un mi­lion de întrebări ale copi­lului tău, n-ai să oboseşti niciodată ! Copilăria a fost, de cind lumea, plină de mirări şi întrebări. E virsta­­acumulator. E virsta micilor probleme majore. In ajun de 1 iunie, ziua care pe tot globul e scrisă cu Z mare, am ţinut să suf­li­ în ce constă du­rabilitatea fericirii . Vacanţa începe cu cireşele din gră­dina bunicii (B) Sala unde se rîde cel mai mult ■ Un băieţel caută o... păpuşă [■] Cine e cel mai mare fila­­telist din lume? prindem risetul copiilor în diferite locuri din Iaşi, pe stradă, in parcuri, in creşe, In băncile şcolare, in săli de spectacole, in magazi­nele cu articole pentru cei mici. Peste tot, risetul era acelaşi: plin de nevinovă­ţie, de gingăşie şi limpede ca apa riului de munte. # La­ ora 8, cei 80 de copii de la creşa Fabricii „Ţesă­tura“, repartizaţi pe grupe, erau in toiul ospăţului. Le rămâneau picături de lapte dulce pe bărbie sau gură şi rideau, chipurile, unii de alţii. Mai înainte cu puţină vreme li s-a luat la toţi temperatura. Discuţia Începe, cu mare greutate, cu A­­drian Măgureanu, zis Puiuţu, in virstă de un an şi şapte luni. Mămica lul e la ma­ternitate, l-a adus un fră­ţior. Şi Puiuţu ride şi strigă „am un răţio !“. Camelia Pană şi Coculeana Toma s-au certat „serios" adinea­ori şi acum rid amindouă, iar Mioara Calistru stă o clipă bosumflată că a scă­pat felia de pline cu unt, şi cind i se întinde alta, uide. Dar şi la creşă mai sint... codaşi. Cu o oră întîrziere ii aduce bunica pe gemenii Sorin şi Marieta Rusu, el de trei ani şi cinci luni, ea de trei ani, cinci luni şi... patruzeci şi cinci de minute. Amindoi pling acum de ne­caz că n-au pornit la masă cu toată grupa. Dar cind ajung intre prietenii de joacă — rid. Rid amindoi gemenii şi pe urmă rîde toată grupa, încearcă de rezistă rîsetului lori » După o oră eram în cla­sa I A de la Liceul nr. 8 din cartierul Dimitrie Can­­temir, clădire modernă, da­tă in funcţiune in urmă cu patru ani, unde învaţă nu mai puţin de 1.600 de elevi şi eleve. Era ultima zi de şcoală pentru primul an de şcoală. Cine spune că şco­larii din clasa I sînt timizi ? E de ajuns să începi o dis­cuţie cu ei, şi n-o mai ter­mini ! Livia Camelia Be­jan iţi explică cum că de la 6 ani cîntă la pian, dar că de la 4 ani cîntă şi la vi­oară, iar pină nu se face arheolog nu se lasă ! Mi­­hăiţă Bănceanu ţine ca mai intîi să afli că „tălicu e sudor la Uzina metalurgică“ şi că „in vacanţa asta tot la bunica mă duc la Un­­ţeşti, să măninc cireşe şi caise din pom, culese de mina mea !“. Cristina Cos­­tandache are alte planuri pentru vacanţă : „tăticu şi mămica mi-au zis să mă pregătesc pentru litoral. Păi eu sunt pregătită Din pură curiozitate ii În­treb, pe tind, pe fiecare In parte, ce vor să se facă cind vor fi mari. Notez ci­­teva convingeri: comic in Ulme (ca Stan şi Bran, vă­zuţi la televizor), patina­toare (bineînţeles iară să ştie încă să patineze), pro­fesor de desen (dar încă n-a încercat să contureze nimic pe hirtie). Şi toată clasa rîde. Rid şi cei care fac mărtu­risirile. Şi nimeni nu se su­pără. Un popas la Teatrul de păpuşi, sala in care copiii rid cel mai mult. Rid deo­dată 200 de copii, clţi în­cap în sala micilor specta­tori. De multe ori sint „ne­căjiţi". In „Duşmani neîm­păcaţi" cind apare Lupul, dar cei doi prieteni nu-l văd, pentru că de fapt e doar vorba că apare, micii spec­tatori dau avertismente din sală : „ Lupul I Lupul I ". Mai întotdeauna, cind se termină un spectacol, se re­ped să vadă păpuşile. Le văd şi nidi mulţumiţi.­­Facem cunoştinţă şi cu doi dintre cei mai aprigi spectatori: Tatiana Ciocă­nel şi Liliana Rozen. Cu­nosc stagiunea nu numai după numărul pieselor, dar şi a spectacolelor. Numai dacă pierd vreun spectacol au motive să fie supărate. In rest, rnd. O Iată-ne şi la etajul maga­zinului „Gulliver", la raionul de încălţăminte. Aici se vind în fiecare lună circa 1.500 de perechi de încălţă­minte pentru copii. Nu tre­buie să aşteptăm prea mult pină apare un pretenţios cumpărător dus de mină, în virstă de câţiva anişori: Viorel Apostol, stradela Trancu nr. 9. Vrea săndă­­luţe, îşi­­scoate singur ghe­­tuţele şi aşteaptă pe scău­nel. Probează o pereche, alta, pină i se aduc şi nişte săndăluţe gri. Şi atunci rî­de: „Mi le iei ? îmi vin bine, ia-le­­". Şi pe urmă : „Vreau şi o păpuşă !“. Re­porterul caută să explice că, in general, băieţii nu se joacă cu păpuşi. Replica merită notată : „Unde scrie aşa ceva Şi pe urmă, bineînţeles, mulţumit de răspuns, rîde.­ ­ ... Undeva, pe o bancă din părculeţul din spatele blocurilor-turn din Piaţa U­­nirii, doi băieţi — Gigi Pri­­secaru şi Sandei Bîrduş — au o discuţie filatelică care se transformă într-o mică ceartă. Gigi are strinse 106 timbre, iar Săndel 70, „dar de valoare mai mare !“. Ne­dumerirea lor este următoa­rea : nu pot ajunge la con­cluzia care dintre ei este cel mai mare filatelist din lume. I-am împăcat cu răs­punsul : „E clar, amindoi­­". Și, m-am așteptat, au în­ceput să rida atît de tare, de frumos, de molipsitor, incit nu-mi răminea decit să fac şi eu la fel ca ei... Da, durabilitatea fericirii in viaţa de familie porneşte de la risetul copiilor tăi ! TRAIAN CRAESCU (urmare din pag. 1) a generaţiilor, din trăinicia şi sănătatea morală a familiei. Ridicăm cartiere de locuinţe, clădim şcoli, creăm noi ra­muri industriale, sporim numă­rul fabricilor şi uzinelor, al minelor şi sondelor­, înmulţim numărul spicelor de griu şi al boabelor de porumb, desecăm, irigăm. Totul pentru viaţă, pen­tru noi, pentru copii, pentru nepoţi. Cineva ar putea spu­ne: „Dar copiii noştri ce vor mai avea de făcut Să fie sănătoşi. Vor avea şi ei co­pii, nepoţi şi strănepoţi. Vor avea şi ei griji şi bucurii. Vor visa şi vor clădi asemeni nouă. Avem copii frumoşi, buni. Ca plinea cea dulce şi proas­pătă de buni. Să-i învăţăm să-şi iubească şi să-şi respecte stră­moşii, munţii, pădurile, apele şi şesurile. Să-i învăţăm de mici să-şi iubească patria. Să-ndrăgească tainele cărţilor! Să le­ amintim din cind în cind că peste aceste meleaguri au bătut şi vînturi aspre , pe a­­tunci plinea, laptele şi cele­lalte bunuri ce cresc copiii mari şi sănătoşi, se cîştigau greu de tot, cu multă sudoare. Pe noi ne învaţă partidul să fim demni, să umblăm cu fruntea sus oriunde ne-am a­­fla, în orice împrejurare. Ne dă acest drept istoria popo­rului nostru, hărnicia, destoi­nicia şi talentul său. Să trans­mitem copiilor noştri această preţioasă moştenire pe care ne-a lăsat-o strămoşii: min­­dria de popor liber. Şi copiii noştri o vor transmite mai de­parte. Copii! Comoară permanentă, inepuizabilă ce se dăruie ce­lor din preajmă, fără zgîrce­­nie. Copiii emană in jurul lor lumină, bucurie, speranţă şi încredere. Cine nu zimbeşte cu căldură cind vede acei „moşneguţi" de 50 de centi­metri precipitindu-se cu dezin­voltură printre picioarele tre­cătorilor ? Mie-mi plac grozav fetiţele soltice cu codiţe rebele împletite strins şi înnodate cu panglicuţe subţiri, şi băieţii cu ochelari, gravi, veşnic pre­ocupaţi de a descoperi ceva nemaiîntilnit. Dacă nu v-aţi împiedicat în casă de zecile de tire şi cabluri întinse peste tot, dacă n-aţi descoperit sub divan bulgări de carbid, dacă n-aţi găsit ceasul de masă de­montat pină la ultima piesă, atunci sînteţi in suferinţă, îm­prumutaţi de undeva un copil. Măcar pentru o lună. Ziua copilului, a tuturor co­piilor, s-a nimerit să fie la în­ceputul celei mai frumoase luni ale anului. Luna cind ci­reşele sunt coapte. Nu există îmbinare mai perfectă decit a­­ceea dintre copii şi cireşe. E­­xistă cineva care nu şi-a pus la ureche cercei de cireşe ? E minunată luna iunie, minunaţi sunt şi copiii. Le vom dărui păpuşi, jucării mecanice, cio­colată, bomboane şi cea mai caldă afecţiune: cea părin­tească. Le vom ura mulţi ani şi, privindu-i in lumina ochi­lor, ne vom zări pentru o cli­pă şi noi, mici, mici, ca altă dată. Copiii noştri îşi trăiesc co­pilăria. Toţi copiii lumii ar trebui să şi-o trăiască. Dar foamea încă mai seceră vieţi, napalmul mai pîrjoleşte, copiii sunt încă vînduţi ca o marfă oarecare. Suntem­ alături de cei care asemeni părinţilor şi bunicilor noştri luptă să asi­gure copiilor, generaţiilor ce se ridică, o viaţă omenească. Copiii, oriunde s-ar alia şi oricare le-ar fi culoarea, au o­­chii mari şi limpezi. în lumina acestor ochi licăreşte mîndria părinţilor, a bunicilor şi a lu­mii Întregi. Copiii — mîndria noastră Cifre şi fapte IN ROMÂNIA, alocaţia de stat pentru copii se ri­dică, în cursul u­­nui singur an, la sume de ordinul miliardelor. Sume tot atît de mari se cheltuiesc pentru sănătatea, instrucţi­unea şi educaţia co­piilor. In statistice mon­diale, România ocu­pă un joc de frunte printre ţările cu un procent minim de mortalitate infantilă, printre ţările cu un învăţămînt dezvol­tat.­­ Prin aplicarea ho­­tăririlor Congresu­lui al IX-lea al P.C.R., s-a extins gratuitatea manuale­lor la toţi elevii din şcoala obligatorie de cultură genera­lă şi licee. Valoarea acestei măsuri s-a ridicat în anul de învăţămînt 1965 — 1966 la suma de peste 130 milioane lei. IN UNIUNEA SO­VIETICĂ funcţio­nează 3.409 palate şi case ale pionieri­lor şi elevilor, 397 de centre ale tine­rilor tehnicieni, 288 de centre ale ti­nerilor naturalişti, 184 de centre pen­tru excursii. CONFORM sta­tisticilor publicate de O.N.U., din o mie de copii năs­cuţi vii, mor din cauza subnutriţiei 259 în Rhodesia, 250 în Africa nea­gră occidentală, 180 în Haiti, 104 în E­­cuador, 116 în Chi­le, 125 in Indone­zia.

Next