Flacăra Iaşului, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 6599-6625)
1967-12-01 / nr. 6599
■I . V y ANUL XXIII. Nr. 6599 VINERI 1 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 BANI A Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Dezbaterea documentelor Plenarei C. C. al P. C. R. Cointeresarea materială - mijloc de întărire a răspunderii personale şi a disciplinei în muncă Prof. univ. IOAN IAVORSCHI Unul dintre aspectele esenţiale ale procesului de construire a socialismului îl constituie schimbarea caracterelor muncii şi a poziţiei acesteia în societate, precum şi organizarea muncii sociale pe temeiul unor principii noi, socialiste. In patria noastră, marea majoritate a cetăţenilor muncesc în mod organizat, cu rîvnă, simţ de răspundere şi în condiţiile unei discipline conştiente şi liber consimţite, pentru a spori şi îmbunătăţi neîncetat producţia socială, în vederea satisfacerii intereselor generale ale societăţii şi a intereselor proprii fiecărui individ. Deşi în socialism munca şi-a schimbat radical caracterul pe care l-a avut în capitalism, totuşi, în această fază a dezvoltării sociale, încă nu se poate renunţa la controlul societăţii asupra activităţii şi consumului membrilor săi. Acest control este o necesitate obiectivă. Aceeaşi realitate economico-socială impune cu necesitate şi asigurarea cointeresării materiale a oamenilor muncii în rezultatele activităţii lor. Cointeresarea materială se înfăptuieşte în variate forme individuale şi colective, întreg sistemul constituind un factor deosebit de important pentru dezvoltarea economiei socialiste, deoarece stimulează ridicarea calificării şi folosirea raţională a forţei de muncă, îmbunătăţirea organizării muncii şi perfecţionarea tehnicii producţiei. Pe această bază se realizează creşterea productivităţii muncii şi sporirea producţiei, cu consecinţe favorabile privind reproducţia socialistă lărgită şi ridicarea continuă a bunăstării poporului muncitor, îmbunătăţirea sistemului de cointeresare materială fiind o problemă indisolubil legată de crearea şi dezvoltarea economiei socialiste şi de ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, se află permanent în centrul preocupărilor majore ale partidului şi guvernului. De aceea, documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967 se ocupă cu atenţia cuvenită de laturile şi implicaţiile cointeresării materiale, formulînd directive corespunzătoare noii etape de dezvoltare socialistă a ţării noastre. Cointeresarea materială prezintă două laturi care nu pot fi separate: repartiţia după munca prestată şi răspunderea materială pentru daunele pricinuite unităţii respective prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau nerealizarea sarcinilor de plan. Repartiţia după cantitatea şi calitatea muncii prestate constituie o puternică pîrghie a sistemului de cointeresare materială a oamenilor muncii, stabilind, o legătură directă între cîştigurile obţinute de aceştia şi rezultatele activităţii lor. Fiind un stimulent foarte important atît pentru dezvoltarea producţiei socialiste, cît şi pentru sporirea cîştigurilor individuale ale celor ce muncesc, repartiţia după muncă înfăptuieşte o îmbinare a intereselor generale ale societăţii cu interesele personale ale oamenilor muncii. A doua latură a cointeresării materiale — răspunderea materială — îndeplineşte nu numai o funcţiune reparatoare, dar şi o importantă funcţie educativă. Funcţiunea reparatoare a răspunderii materiale poate fi realizată prin reglementarea corespunzătoare a salarizării (continuare în pag. a 2-a) Uzina metalurgică Iaşi. Se încarcă un nou transport de ţevi pentru export. Foto V. Petrescu O însemnată descoperire arheologică PITEŞTI — In incinta Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş au fost descoperite noi mărturii de mare importanţă istorică şi arhitecturală. Printre acestea se află vechea poartă de intrare şi pavajul din bolovani de rîu care lega această poartă de Palatul Voievodal. Totodată, a fost găsit zidul original al palatului, datînd din sec. XIV, cît și adăugirile şi prispa ridicate In secolele XV—XVI. (Agerpres) BIB. w i J CENTRAKit CíMYc •M* Ea;ü...scU' •iji în paginile 2-3 ■ Povestea... ■ Carnet povestitorilor juridic artistici ■ SPORT ■A G E N D A Turişti străini ne vizitează ţara Petrecerea concediului în timpul iernii în diferite staţiuni din ţara noastră a devenit o tradiţie pentru numeroşi turişti din diferite ţări ale lumii. In momentul de faţă, grupul de excursionişti din R. D. Germană petrec zile plăcute la Hotelul Alpin de la Cota 1.400 din Sinaia. Sunt aşteptaţi să sosească numeroşi turişti, din Bulgaria, Danemarca, Franţa, R. F. a Germaniei, Italia, Olanda, Polonia, Suedia, Turcia şi alte ţări, care vor practica sporturi de iarnă şi vor sărbători noaptea de Anul Nou în diferite staţiuni pitoreşti. In cadrul unei croaziere aeriene, organizată de o firmă turistică libaneză, sunt aşteptaţi turişti din Liban ce vor fi găzduiţi la Braşov. Zilnic sosesc în Capitală cu autocarele firmei turistice iugoslave „Putnik" grupuri de turişti din această ţară. In programul lor de şapte zile figurează vizitarea a numeroase obiective turistice din ţară. (Agerpres) „0 singura recomandare“ Intr-o zi, prea aspră chiar şi pentru a doua jumătate a lunii noiembrie, urcam cu o căruţă dealul ce desparte satul Totoieşti de gara Erbiceni. Firesc, am intrat in vorbă cu vizitiul care afila şi aştepta. Am conversat despre satul lor şi, in evoluţia discuţiei, a venit vorba despre inginerul cooperativei, Gheorghe Dumitrescu. „Mare specialistiie spune vizitiul. Vedeţi dumneavoastră, de asta şi fine lumea la el. Să tot fie al patrulea an de cind a venit la noi. De atunci, ziua-muncă a crescut şi la bani peşin şi la producţie , recolta a sporit şi ea. Şi-apoi a mai fost tărăşenia cu via, conflictul acela de amu trei ani cu preşedintele şi cu consiliul. O avut curaj inginerul de l-a înfruntat pe preşedinte... Avem aici vreo 30 de hectare de vie plantate greşit de prin '63. Pe astea le-a aranjat el, tovarăşul inginer, cu toate că a fost tare greu. A mai completat golurile, a făcut tăieri speciale, a mai pus azotoase şi, insistan, via a dat peste 5.000 la hectar. S-a incontrat al dracului inginerul nostru cu plantatul celeilalte vii, din capătul de sus al satului. Se înfuriase şi pre ■ şedinţele, dar plnă la urmă o izbîndit inginerul; o lucrat la plantări numai brigada pomi-viticolă, să-i poată controla pe oameni dacă fac treabă de calitate. La anu' via-i planificată pe rod. Şi are nişte struguri tare buni. Luaţi şi dumneavoastră". Scoase dintr-o traistă şi ne întinse cite uin strugure alb, bine păstrat pentru luna in care ne aflăm, dulce și aromat. — Da’ parcă ziceai că la anu' intră pe rod ? — Ei, la anu' e planifcată, in mod normal. Dar a făcut și ami' ista, așa, de probă, vreo 1.300 kg. la hectar. Cam atît am aflat plnă a ajunge la sediul cooperativei agricole despre inginerul Gheorghe Dumitrescu. Aici am discutat cu oameni de prin sat şi, cu ceea ce ştiam de la raion, de la Staţiunea experimentală hordviticolă din Iaşi, unde a lucrat timp de patru ani, ne-am format o părere despre activitatea in producţie a fostului student al Institutului agronomic din Iaşi. in carnetul acestuia, la cele peste 40 de rubrici ale examenelor şi colocviilor susţinute, găseşti doar patru de ,,bine". In rest, calificative maxime. Despre activitatea sa de cercetător s-ar putea spune multe. Cei ce doresc amănunte le pot afla constituind revistele de specialitate, iar pentru a fi cu curiozitatea pe deplin satisfăcută, pot răsfoi Analele Academiei R.D.G., care inserează o comunicare a Inginerului român Gheorghe Dumitrescu, realizată "împreună cu un colectiv de cercetători ieșeni, şi prezentată la Congresul internaţional de biologie a plantelor de la Dresda. Mulţi ar putea crede că, o dată cu trecerea în activitatea direct productivă, mai inuit ca inginer la C A.P. Pogoneşti, raionul Birlad, apoi, la Totoieşti — Hârlău, activitatea ştiinţifică a fost abandonată. Iată, însă, că o nouă lucrare, „înfiinţarea plantaţiilor de vii şi pomi şi întreţinerea lor în primii ani de după plantare" (1960), bazată pe observaţiile activităţii practice, de zi cu zi, din unităţile agricole în care a lucrat, şi difuzată in toate cooperativele agricole din regiunile Iaşi, Suceava şi Bacău, infirmă supoziţia. BENEDICT JELESCU (continuare în pag. a 3-a) PROFILURI PE MERIDIANELE GLOBULUI O. N. U. Dezbaterile din Adunarea Generală Cuvintarea şefului delegaţiei române Evoluţia crizei cipriote Situaţia din Bengalul de vest Cutremure în Albania şi Iugoslavia Utilaj românesc pentru încărcat buşteni » BRAŞOV — La întreprinderea de reparaţii utilaje şi mecanisme din Sibiu a fost realizat şi introdus în fabricaţie un ingenios utilaj pentru încărcatul buştenilor în autovehicule. In cîteva secunde, el poate ridica o încărcătură de două tone, la înălţimea de 3,5 metri. Există şi posibilitatea de a echipa utilajul cu greifere speciale, cupe cu braţe de macara şi alte agregate, care îl fac adaptabil unei largi game de lucrări. In timpul experimentării, încărcătorul a dovedit calităţi care îl ridică la nivelul celor mai bune, agregate de acest fel realizate de firme străine. Prin grija Centrului de documentare forestieră a fost realizat un film care prezintă specialiştilor modul de folosire a noului utilaj şi avantajele sale. (Agerpres) Un nou ax de înaltă tensiune Recent, muncito- strucţii-montaje al vor racorda reţerid şi cadrele teri- i.R.H. Iaşi au ter- lele de joasă ternice de la Şantie- _. . . saune din satele lul Iaşi al Intre- Golăieşti, Podul Ji. , . . un nou ax de înaltă . _ „ prinderii electro- . jiei, Grădinari, montaj Bacău, îm- ^La'^'noul ax Frăsuleni, Luceni preună cu cea de a cărui lungime Rădeni, Lucuşeni, la șantierul de cont este de 60 km., se Roșcani etc. Fonduri sporite pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a activităţii cultural-educative Uniunea Generală a Sindicatelor alocă an de an importante fonduri pentru dezvoltarea continuă a bazei tehnico-materiale a activităţii cultural-educative de masă. Numai pentru construirea unor noi case de cultură au fost cheltuiţi în anul 1967, din bugetele sindicatelor, peste 25 milioane lei. La cele 11 case de cultură ale sindicatelor existente în unele centre muncitoreşti, se va mai adăuga în acest an una în oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Se află, de asemenea, în construcţie noi case de cultură în oraşele Galaţi, Baia Mare, Piteşti şi Suceava, şi un club în oraşul Mediaş, cu termen de dare în folosinţă în anul viitor. Aceste obiective culturale cînt moirozntor în cSlî Ho cnpr------------------ -- -Itacole, biblioteci spaţioase, săli de lectură şi alte încăperi pentru diferite activităţi cultural-artistice. A crescut în acest an şi reţeaua cluburilor şi a bibliotecilor din întreprinderi şi instituţii prin diferite amenajări. Numărul cărţilor cu care sunt dotate bibliotecile sindicale se ridică în prezent la peste 11 milioane de volume. Valoarea materialelor cultural-artistice — aparate de proiecţie, de luat vederi, televizoare, magnetofoane, costume şi Instrumente pentru formaţiile artistice de amatori — cu care au fost dotate casele de cultură şi cluburile în acest an totalizează circa 23 milioane lei. Cheltuieli însemnate din bugetele sindicatelor au fost prevăzute pentru lărgirea bazei materiale în staţiunile balneo-climaterice. De pildă, în staţiunea Amara, regiunea Bucureşti, a început construirea unui modern complex sanatorial cu o capacitate de 1.000 de locuri, iar la băile Felix, regiunea Crişana, s-a trecut la organizarea şantierului noului complex sanatorial care la terminare va avea o capacitate de 950 de locuri. La Năvodari se află în construcţie o tabără care va găzdui în final 6.000 de tineri. Valoarea tuturor acestor nbîartî-ne se ridică terteste 200 milioane lei. Alte 40 de milioane lei sunt alocate anual din fondurile de asigurări sociale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de odihnă şi tratament ale oamenilor muncii. Tot în anul 1967 sindicatele au participat la construirea unor stadioane şi săli de sport, bazine de înot, extinderea şi modernizarea celor existente, dotarea asociaţiilor cu mate-rial sportiv etc., cheltuind în acest scop 75 milioane lei; pentru trimiterea şcolarilor în tabere şi colonii au fost alocaţi peste 40 milioane lei. (Agerpres) " Pentru prima dată în ţară DEVA — Specialiştii oţelăriei vechi de la Combinatul siderurgic Hunedoara au asimilat o marcă nouă de oţel cu caracteristici superioare, care se produce aici pentru prima dată în ţară. Tehnologia de elaborare este complexă şi necesită din partea topitorilor o specializare profesională deosebită. De pildă, după ce se efectuează aliajul cu mangan se mai face o dezoxidare suplimentară cu aluminiu şi vanadiu, realizîndu-se un oţel sudabil de înaltă rezistenţă. El este destinat îndeosebi construcţiilor industriale de pe marile şantiere hidroenergetice. (Agerpres) Este în firea omului să aspire către atingerea unui ţel , — în fond, către propria să , realizare. Tot atît de firesc este ca el să lupte pentru împlinirea aspiraţiilor sale. „Socialismul, — ■ a răspuns lector LAURENITU STOICA la ancheta de faţă prin chiar finalitatea educativă pe care şi-o propune - formarea omului dezvoltat multilateral şi armonios - deschide căi vaste şi multiple spre realizarea celor mai valoroase aspiraţii“. Iar CONST. BALTEANU, cercetător la Institutul de cercetări medicale Iaşi, a considerat că ,,,este o lege a firii ,ca, în perioada de elaborare a proprie personalităţi să-ţi propui să semeni cu un om pe care imaginaţia ta ÎL alege ca model, din■ viaţa de toate zilele sau din cărţile pe care le citeşti, din filmele pe care le vizionezi sau din toate cite puţin. In pragul trecerii de la adolescenţă la maturitate, cind intervine propria noastră putere de analiză-sinteza, adică vedem lumea cu propriii noştri ochi, aspiraţiile se maturizează şi ele. Apoi te căsătoreşti şi aspiraţiile tale se împletesc cu ale tovarăşului tău de viaţă. E de fapt ceea ce-mi doresc şi anume ca împreună cu cea care-mi va fi tovarăşă de viaţă, să realizez o deplină comuniune de vederi şi aspiraţii, pentru ca familia să constituie un mediu optim şi un stimulent pentru împlinirea pe linie profesională, intelectuală etc. a fiecăruia dintre noi“. Aspiraţie pe care am întilnit-o realizată, sau în curs de realizare, în familia tehnicianului RADU LUNGU, de la Uzina mecanică „Nicolina“. Radu Lungu este student în anul al VI-lea (seral) al Facultăţii de electrotehnică a Institutului politehnic Iaşi. Are 28 de ani şi e căsătorit din 1959. Cum se împacă aspiraţia de a termina Politehnica cu obligaţiile familiare ? — Excelent ! Eu am urmat mai întîi cursurile Şcolii profesionale metalurgice din Botoşani, unde am învăţat meseria de turnător. Am lucrat ca turnător — aici, la Nicolina pînă ’ în 1963 cind am fost promovat în funcţia de tehnician. Intre timp, căsătorit fiind, am terminat liceul — curs seral — şi am intrat la Facultatea de electrotehnică, tot curs seral. De atunci, lucrez ca tehnician, iar seara merg la cursurile acestei facultăţi. în ianuarie 1968 voi da ultimul examen de an. Am luat şi tema pentru examenul de stat. Să precizez însă că, încă înainte de a termina facultatea, am preluat şi parte din problemele gospodăreşti, pentru ca şi soţia să poată urma liceul. în timp ce am urmat cursurile facultăţii, grijile gospodăriei erau numai ale ei. Avem o fetiţă de doi ani şi nouă luni, Manuela. De curind, ne-am mutat în casă nouă. Vreau să muncim împreună, să facem casa şi căsnicia tot mai frumoase, din toate punctele de vedere, să dăm o educaţie corespunzătoare copilului pe care-l avem şi celor care, poate, vor veni mai tîrziu. Plecînd, am discutat cu viitorul inginer despre „centrala de beton", a cărei punere în funcţie îi fusese încredinţată, treabă care, pe bună dreptate, il umplea de mîndrie. Acest obiectiv planificat a se înfăptui la întreprindere, e o lucrare total automatizată, produsele vor fi livrate unor întreprinderi din diferite părţi ale ţării... Radu Lungu are în faţă examenul de diplomă, soţia sa e în clasa a IX-a, salariul lui e, deocamdată, de stagiar, — dar nici o cută nu umbreşte fruntea sa, toate gîndurile îi sînt luminoase şi sufletul ii e plin de entuziasmul realizării aspiraţiilor sale şi ale soţiei sale. — Aspiraţiile fiecăruia dintre noi, ne-a spus el, nu sînt niciodată singure ; ele se împletesc cu ale celorlalţi şi, în primul rînd, cu ale celor apropiaţi nouă. O concluzie la care este greu să nu subscrii. Dar pentru unii, din păcate, nu e chiar atît de uşor ca vorbelor să le alăture şi faptele. Şi te cuprinde un sentiment de amărăciune cind diferenţa dintre vorbe şi fapte ia amploare. Ca, de pildă, în cazul lui L. T., tehnician intr-un laborator al unui institut de învăţămînt superior din Iaşi, care se află în stadiul realizării (cu menţionabilă stăruinţă a aspiraţiei sale de a fi inginer. E de-abia în anul I, dar faptul că şi-a terminat liceul, fiind în producţie, folosind clipele de răgaz pentru a învăţa, arată că are sorţi de izbindă. Ce i s-ar putea reproşa ? A fost căsătorit, soţia l-a părăsit, refăcîndu-şi viaţa la Arad. La rîndul lui, a cunoscut o absolventă a unei şcoli profesionale, cu care pare să se înţeleagă. Ar mai fi de făcut formele legale de despărţire (de prima soţie), şi de amintit tînărului (încă) L.T. că undeva, la marginea oraşului, o femeie în vîrstă, neajutorată, îi creşte cu generozitate şi abnegaţie copilul — o fetiţă care are aproape zece ani şi - după cum ne spunea învăţătoarea ei, care ne-a sesizat acest caz - are numai note de nouă şi zece. N-are în schimb... părinţi ! Nu vă gîndiţi că aveţi obligaţii faţă de acest copil ? l-am întrebat. — Ba da. Creşte sub supravegherea mea. Ii duc în fiecare lună suta de lei. E dreptul ei. AL. COMAN (continuare In pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂ Aspiraţii si obligaţii Călătorie pe glob. Foto ii V. Botoşani