Flacăra Iaşului, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 6599-6625)

1967-12-01 / nr. 6599

■­­I . V y ANUL XXIII. Nr. 6599 VINERI 1 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 BANI A Proletari din toate ţările, un­iţi-văl Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Dezbaterea documentelor Plenarei C. C. al P. C. R. Cointeresarea materială - mijloc de întărire a răspunderii personale şi a disciplinei în muncă Prof. univ. IOAN IAVORSCHI U­nul dintre aspectele esen­ţiale ale procesului de con­struire a socialismului îl con­stituie schimbarea caractere­lor muncii şi a poziţiei aces­teia în societate, precum şi organizarea muncii sociale pe temeiul unor principii noi, socialiste. In patria noastră, marea majoritate a cetăţenilor muncesc în mod organizat, cu rîvnă, simţ de răspundere şi în condiţiile unei discipline conştiente şi liber consimţite, pentru a spori şi îmbunătăţi neîncetat producţia socială, în vederea satisfacerii interese­lor generale ale societăţii şi a intereselor proprii fiecărui individ. Deşi în socialism munca şi-a schimbat radical caracterul pe care l-a avut în capitalism, totuşi, în această fază a dez­voltării sociale, încă nu se poate renunţa la controlul so­cietăţii asupra activităţii şi consumului membrilor săi. A­­cest control este o necesitate obiectivă. Aceeaşi realitate e­­conomico-socială impune cu necesitate şi asigurarea cointe­resării materiale a oamenilor muncii în rezultatele activi­tăţii lor. Cointeresarea materială se înfăptuieşte în variate forme individuale şi colective, întreg sistemul constituind un factor deosebit de important pentru dezvoltarea economiei socia­liste, deoarece stimulează ri­dicarea calificării şi folosirea raţională a forţei de muncă, îmbunătăţirea organizării mun­cii şi perfecţionarea tehnicii producţiei. Pe această bază se realizează creşterea producti­vităţii muncii şi sporirea pro­ducţiei, cu consecinţe favora­bile privind reproducţia socia­listă lărgită şi ridicarea con­tinuă a bunăstării poporului muncitor, îmbunătăţirea sistemului de cointeresare materială fiind o problemă indisolubil legată de crearea şi dezvoltarea econo­miei socialiste şi de ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, se află permanent în centrul preocupărilor majore ale partidului şi guvernului. De aceea, documentele Ple­narei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967 se ocupă cu atenţia cuvenită de laturile şi implicaţiile cointeresării ma­teriale, formulînd directive co­respunzătoare noii etape de dezvoltare socialistă a ţării noastre. Cointeresarea materială pre­zintă două laturi care nu pot fi separate: repartiţia după munca prestată şi răspunderea materială pentru daunele pri­cinuite unităţii respective prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau nerealizarea sar­cinilor de plan. Repartiţia după cantitatea şi calitatea muncii prestate con­stituie o puternică pîrghie a sistemului de cointeresare ma­terială a oamenilor muncii, stabilind, o legătură directă în­tre cîştigurile obţinute de a­­ceştia şi rezultatele activităţii lor. Fiind un stimulent foarte important atît pentru dezvol­tarea producţiei socialiste, cît şi pentru sporirea cîştigurilor individuale ale celor ce mun­cesc, repartiţia după muncă înfăptuieşte o îmbinare a in­tereselor generale ale socie­tăţii cu interesele personale ale oamenilor muncii. A doua latură a cointere­sării materiale — răspunderea materială — îndeplineşte nu numai o funcţiune reparatoa­re, dar şi o importantă func­ţie educativă. Funcţiunea reparatoare a răspunderii materiale poate fi realizată prin reglementarea corespunzătoare a salarizării (continuare în pag. a 2-a) Uzina metalurgică Iaşi. Se încarcă un nou transport de ţevi pentru export. Foto­­ V. Petrescu O însemnată descoperire arheologică PITEŞTI — In incinta Bi­sericii Domneşti din Curtea de Argeş au fost descoperite noi mărturii de mare impor­tanţă istorică şi arhitecturală. Printre acestea se află vechea poartă de intrare şi pavajul din bolovani de rîu care lega această poartă de Palatul Voievodal. Totodată, a fost găsit zidul original al palatu­lui, datînd din sec. XIV, cît și adăugirile şi prispa ridicate In secolele XV—XVI. (Agerpres) BIB. w i ­­J CENTRAKit CíM­Yc •M* Ea;ü...scU' •i­j­i în paginile 2-3 ■ Povestea... ■ Carnet povestitorilor juridic artistici ■ SPORT ■A G E N D A Turişti străini ne vizitează ţara Petrecerea concediului în timpul iernii în diferite sta­ţiuni din ţara noastră a deve­nit o tradiţie pentru nume­roşi turişti din diferite ţări ale lumii. In momentul de faţă, grupul de excursionişti din R. D. Germană petrec zile plă­cute la Hotelul Alpin de la Cota 1.400 din Sinaia. Sunt aşteptaţi să sosească numeroşi turişti, din Bulgaria, Danemar­ca, Franţa, R. F. a Germaniei, Italia, Olanda, Polonia, Sue­dia, Turcia şi alte ţări, care vor practica sporturi de iarnă şi vor sărbători noaptea de Anul Nou în diferite staţiuni pitoreşti. In cadrul unei croaziere aeriene, organiza­tă de o firmă turistică libane­ză, sunt aşteptaţi turişti din Liban ce vor fi găzduiţi la Braşov. Zilnic sosesc în Capitală cu autocarele firmei turistice iu­goslave „Putnik" grupuri de turişti din această ţară. In programul lor de şapte zile figurează vizitarea a nume­roase obiective turistice din ţară. (Agerpres) „0 singura recomandare“ Intr-o zi, prea aspră chiar şi pentru a doua ju­mătate a lunii noiembrie, urcam cu o căruţă dealul ce desparte satul Toto­­ieşti de gara Erbiceni. Fi­resc, am intrat in vorbă cu vizitiul care afila şi aştepta. Am conversat des­pre satul lor şi, in evolu­ţia discuţiei, a venit vor­ba despre inginerul coo­perativei, Gheorghe Dumi­trescu. „Mare specialist­­iie spune vizitiul. Vedeţi dumneavoastră, de as­ta şi fine lumea la el. Să tot fie al patrulea an de cind a venit la noi. De atunci, ziua-muncă a crescut­­ şi la bani peşin şi la produc­ţie , recolta a sporit şi ea. Şi-apoi a mai fost tă­răşenia cu via, conflictul a­­cela de amu trei ani cu preşedintele şi cu consi­liul. O avut curaj ingi­nerul de l-a înfruntat pe preşedinte... Avem aici vreo 30 de hectare de vie plantate greşit de prin '63. Pe astea le-a aranjat el, tovarăşul inginer, cu toa­te că a fost tare greu. A mai completat golurile, a făcut tăieri speciale, a mai pus azotoase şi, in­sist­an, via a dat peste 5.000 la hectar. S-a incontrat al dracului inginerul nostru cu plantatul celeilalte vii, din capătul de sus al sa­tului. Se înfuriase şi pre ■ şedinţele, dar plnă la ur­mă o izbîndit inginerul; o lucrat la plantări numai brigada pomi-viticolă, să-i poată controla pe oameni dacă fac treabă de calita­te. La­­ anu' via-i planifica­tă pe rod. Şi are nişte stru­guri tare buni. Luaţi şi dumneavoastră". Scoase dintr-o traistă şi ne întinse cite uin strugure alb, bine păstrat pentru luna in care ne aflăm, dulce și aro­mat. — Da’ parcă ziceai că la anu' intră pe rod ? — Ei, la anu' e planif­­­cată, in mod normal. Dar a făcut și ami' ista, așa, de probă, vreo 1.300 kg. la hectar. Cam atît am aflat plnă a ajunge la sediul cooperati­vei agricole despre ingine­rul Gheorghe Dumitrescu. Aici am discutat cu oameni de prin sat şi, cu ceea ce ştiam de la raion, de la Sta­ţiunea experimentală hord­­­viticolă din Iaşi, unde a lu­crat timp de patru ani, ne-am­ format o părere despre activitatea in producţie a fostului student al Institu­tului agronomic din Iaşi. in carnetul acestuia, la cele peste 40 de­­ rubrici ale e­­xamenelor şi colocviilor susţinute, găseşti doar patru de ,,bine". In rest, califica­­tive maxime. Despre activi­tatea sa de cercetător s-ar putea spune multe. Cei ce doresc amănunte le pot a­­fla constituind revistele de specialitate, iar pentru a fi cu curiozitatea pe deplin sa­tisfăcută, pot răsfoi Analele Academiei R.D.G., care in­serează o comunicare a In­ginerului român Gheorghe Dumitrescu, realizată "îm­preună cu un colectiv de cercetători ieșeni, şi pre­zentată la Congresul inter­naţional de biologie a plan­telor de la Dresda. Mulţi ar putea crede că, o dată cu trecerea în activitatea di­rect productivă, mai inuit ca inginer la C A.P. Pogo­­neşti, raionul Birlad, apoi, la Totoieşti — Hârlău, ac­tivitatea ştiinţifică a fost a­­bandonată. Iată, însă, că o nouă lucrare, „înfiinţarea plantaţiilor de vii şi pomi şi întreţinerea lor în primii ani de după plantare" (1960), bazată pe observaţiile acti­vităţii practice, de zi cu zi, din unităţile agricole în care a lucrat, şi difuzată in toate cooperativele agricole din regiunile Iaşi, Suceava şi Bacău, infirmă supoziţia. BENEDICT JELESCU (continuare în pag. a 3-a) PROFILURI PE MERIDIANELE GLOBULUI O. N. U. Dezbaterile din Adunarea Generală Cuvintarea şefului delegaţiei române­­ Evoluţia crizei cipriote Situaţia din Bengalul de vest Cutremure în Albania şi Iugoslavia Utilaj românesc pentru încărcat buşteni » BRAŞOV — La întreprinde­rea de reparaţii utilaje şi me­canisme din Sibiu a fost re­alizat şi introdus în fabricaţie un ingenios utilaj pentru în­cărcatul buştenilor în autove­hicule. In cîteva secunde, el poa­te ridica o încărcătură de două tone, la înălţimea de 3,5 metri. Există şi posibilita­tea de a echipa utilajul cu greifere speciale, cupe cu braţe de macara şi alte agre­gate, care îl fac adaptabil u­­nei largi game de lucrări. In timpul experimentării, încărcătorul a dovedit calităţi care îl ridică la nivelul celor mai bune, agregate de acest fel realizate de firme străine. Prin grija Centrului de do­cumentare forestieră a fost realizat un film care prezintă specialiştilor modul de folosi­re a noului utilaj şi avanta­jele sale. (Agerpres) Un nou ax de înaltă tensiune Recent, muncito- strucţii-montaje al vor racorda reţe­­rid şi cadrele teri- i.R.H. Iaşi au ter- lele de joasă ter­­nice de la Şantie- _. . . saune din satele lul Iaşi al Intre- Golăieşti, Podul Ji­. , . . un nou ax de înaltă . _ „ prinderii electro- . jiei, Grădinari, montaj Bacău, îm- ^La'^'noul ax Frăsuleni, Luceni preună cu cea de a cărui lungime Rădeni, Lucuşeni, la șantierul de cont este de 60 km., se Roșcani etc. Fonduri sporite pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a activităţii cultural-educative Uniunea Generală a Sindi­catelor alocă an de an impor­tante fonduri pentru dezvol­tarea continuă a bazei tehni­­co-materiale a activităţii cul­tural-educative de masă. Nu­mai pentru construirea unor noi case de cultură au fost cheltuiţi în anul 1967, din bugetele sindicatelor, peste 25 milioane lei. La cele 11 case de cultură ale sindicatelor e­­xistente în unele centre mun­citoreşti, se va mai adăuga în acest an una în oraşul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej. Se află, de asemenea, în construcţie noi case de cultură în oraşe­le Galaţi, Baia Mare, Piteşti şi Suceava, şi un club în o­­raşul Mediaş, cu termen de dare în folosinţă în anul vii­tor. Aceste obiective culturale cînt m­oiroznto­r în cSlî Ho cnpr­------------------ -- -I­tacole, biblioteci spaţioase, săli de lectură şi alte încă­peri pentru diferite activităţi cultural-artistice. A crescut în acest an şi reţeaua cluburilor şi a biblio­tecilor din întreprinderi şi in­stituţii prin diferite amenajări. Numărul cărţilor cu care sunt dotate bibliotecile sindicale se ridică în prezent la peste 11 milioane de volume. Valoa­rea materialelor cultural-artis­tice — aparate de proiecţie, de luat vederi, televizoare, magnetofoane, costume şi In­strumente pentru formaţiile artistice de amatori — cu ca­re au fost dotate casele de cultură şi cluburile în acest an totalizează circa 23 milioa­ne lei. Cheltuieli însemnate din bu­getele sindicatelor au fost prevăzute pentru lărgirea ba­zei materiale în staţiunile balneo-climaterice. De pildă, în staţiunea Amara, regiunea Bucureşti, a început constru­irea unui modern complex sanatorial cu o capacitate de 1.000 de locuri, iar la băile Felix, regiunea Crişana, s-a trecut la organizarea şantie­rului noului complex sanato­rial care la terminare va a­­vea o capacitate de 950 de locuri. La Năvodari se află în construcţie o tabără care va găzdui în final 6.000 de ti­neri. Valoarea tuturor acestor nbîartî-ne se ridică te­rteste 200 milioane lei. Alte 40 de milioane lei sunt alocate anual din fondurile de asigurări so­ciale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de odihnă şi tra­tament ale oamenilor muncii. Tot în anul 1967 sindicatele au participat la construirea unor stadioane şi săli de sport, bazine de înot, extinderea şi modernizarea celor existente, dotarea asociaţiilor cu mate-­­rial sportiv etc., cheltuind în acest scop 75 milioane lei; pentru trimiterea şcolarilor în tabere şi colonii au fost a­­locaţi peste 40 milioane lei. (Agerpres) " Pentru prima dată în ţară DEVA — Specialiştii oţelă­­riei vechi de la Combinatul siderurgic Hunedoara au a­­similat o marcă nouă de o­­ţel cu caracteristici superioa­re, care se produce aici pen­tru prima dată în ţară. Teh­nologia de elaborare este complexă şi necesită din par­tea topitorilor o specializare profesională deosebită. De pildă, după ce se efectuează aliajul cu mangan se mai fa­ce o dezoxidare suplimentară cu aluminiu şi vanadiu, rea­­lizîndu-se un oţel sudabil de înaltă rezistenţă. El este des­tinat îndeosebi construcţiilor industriale de pe marile şan­tiere hidroenergetice. (Agerpres) Este în firea omului să­ as­pire către atingerea unui ţel , — în fond, către propria să , realizare. Tot atît de firesc este­­ ca el să lupte pentru­­ împli­nirea aspiraţiilor sale. „Socia­­­­lismul, — ■ a răspuns lector LA­­URENITU STOICA la ancheta­­ de faţă­­ prin chiar finalita­tea educativă pe care şi-o propune - formarea omului dezvoltat multilateral şi armo­nios - deschide căi vaste şi multiple spre realizarea celor mai valoroase aspiraţii“. Iar CONST. BALTEANU, cercetător la Institutul de cercetări medi­cale Iaşi, a considerat că ,,,este o lege a firii ,ca, în pe­rioada de elaborare a proprie personalităţi să-ţi propui să se­meni cu un om pe care ima­ginaţia ta ÎL alege ca model, din■ viaţa de toate zilele sau din cărţile pe care le citeşti, din filmele pe care le vizio­nezi sau din toate cite puţin. In pragul trecerii de la ado­lescenţă la maturitate, cind in­tervine propria noastră putere de analiză-sinteza, adică vedem lumea cu propriii noştri ochi, aspiraţiile se maturizează şi ele. Apoi te căsătoreşti şi as­piraţiile tale se împletesc cu ale tovarăşului tău de viaţă. E de fapt ceea ce-mi doresc şi anume ca împreună cu cea care-mi va fi tovarăşă de via­ţă, să realizez o deplină co­muniune de vederi şi aspiraţii, pentru ca familia să constituie un mediu optim şi un stimu­lent pentru împlinirea pe linie profesională, intelectuală etc. a fiecăruia dintre noi“. Aspiraţie pe care am întil­­nit-o realizată, sau în curs de realizare, în familia tehnicia­nului RADU LUNGU, de la U­­zina mecanică „Nicolina“. Ra­du Lungu este student în anul al VI-lea (seral) al Facultăţii de electrotehnică a Institutului politehnic Iaşi. Are 28 de ani şi e căsătorit din 1959.­­ Cum se împacă aspiraţia de a termina Politehnica cu o­­bligaţiile familiare ? — Excelent ! Eu am urmat mai întîi cursurile Şcolii pro­fesionale metalurgice din Bo­toşani, unde am învăţat me­seria de turnător. Am lucrat ca turnător — aici, la Nicolina­­ pînă ’ în 1963 cind am fost promovat în funcţia de tehni­cian. Intre timp, căsătorit fi­ind, am terminat liceul — curs seral — şi am intrat la Facul­tatea de electrotehnică, tot curs seral. De atunci, lucrez ca tehnician, iar seara merg la cursurile acestei facultăţi. în ianuarie 1968 voi da ultimul examen de an. Am luat şi te­ma pentru examenul de stat. Să precizez însă că, încă îna­inte de a termina facultatea, am preluat şi parte din pro­blemele gospodăreşti, pentru ca şi soţia să poată urma li­ceul. în timp ce am urmat cursurile facultăţii, grijile gos­podăriei erau numai ale ei. Avem o fetiţă de doi ani şi nouă luni, Manuela. De cu­­rind, ne-am mutat în casă nouă. Vreau să muncim îm­preună, să facem casa şi căs­nicia tot mai frumoase, din toate punctele de vedere, să dăm o educaţie corespunză­toare copilului pe care-l avem şi celor care, poate, vor veni mai tîrziu. Plecînd, am discutat cu vii­torul inginer despre „centrala de beton", a cărei punere în funcţie îi fusese încredinţa­tă, treabă care, pe bună drep­tate, il umplea de mîndrie. A­­cest obiectiv planificat a se înfăptui la întreprindere, e o lucrare total automatizată, pro­dusele vor fi livrate unor în­treprinderi din diferite părţi ale ţării... Radu Lungu are în faţă exa­menul de diplomă, soţia sa e în clasa a IX-a, salariul lui e, deocamdată, de stagiar, — dar nici o cută nu umbreşte fruntea sa, toate gîndurile îi sînt luminoase şi sufletul ii e plin de entuziasmul realizării aspiraţiilor sale şi ale soţiei sale. — Aspiraţiile fiecăruia dintre noi, ne-a spus el, nu sînt nici­odată singure ; ele se împle­tesc cu ale celorlalţi şi, în primul rînd, cu ale celor apro­piaţi nouă. O concluzie la care este greu să nu subscrii. Dar pen­tru unii, din păcate, nu e chiar atît de uşor ca vorbelor să le alăture şi faptele. Şi te cuprinde un sentiment de a­­mărăciune cind diferenţa din­tre vorbe şi fapte ia amploa­re. Ca, de pildă, în cazul lui L. T., tehnician intr-un labo­rator al unui institut de învă­­ţămînt superior din Iaşi, care se află în stadiul realizării (cu menţionabilă stăruinţă­ a aspiraţiei sale de a fi ingi­ner. E de-abia în anul I, dar faptul că şi-a terminat liceul, fiind în producţie, folosind cli­pele de răgaz pentru a în­văţa, arată că are sorţi de izbindă. Ce i s-ar putea repro­şa ? A fost căsătorit, soţia l-a părăsit, refăcîndu-şi viaţa la Arad. La rîndul lui, a cunos­cut o absolventă a unei şcoli profesionale, cu care pare să se înţeleagă. Ar mai fi de fă­cut formele legale de despărţi­re (de prima soţie), şi de a­­mintit tînărului (încă) L.T. că undeva, la marginea oraşului, o femeie în vîrstă, neajutora­tă, îi creşte cu generozitate şi abnegaţie copilul — o fetiţă care are aproape zece ani şi - după cum ne spunea învă­ţătoarea ei, care ne-a sesizat acest caz - are numai note de nouă şi zece. N-are în schimb... părinţi !­­ Nu vă gîndiţi că aveţi o­­bligaţii faţă de acest copil ?­­ l-am întrebat. — Ba da.­ Creşte sub supra­vegherea mea. Ii duc în fie­care lună suta de lei. E drep­tul ei. AL. COMAN (continuare In pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂ Aspiraţii si obligaţii Călătorie pe glob. Foto ii V. Botoşani

Next