Flacăra Iaşului, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 6599-6625)

1967-12-01 / nr. 6599

FLACĂRA IASULUI PAGINA 2 Dezbaterea documentelor Plenarei C. C. al P. C. R. Cointeresarea materială (urmare din pag. 1.) în cazul neîndeplinirii sarcinilor de serviciu respective sau a indicatorilor de plan, precum şi prin stabilirea obligaţiei salariaţilor de a despăgubi unitatea în care lucrează in alte cazuri de prejudicii cauzate din vina lor și în legătură cu muncile pe care le prestează. Ocupindu-se de raportul care trebuie să existe între cuantumul cîștigului salariatului și gradul de îndeplinire a indicatorilor de plan sau a sarcinilor de serviciu, proiectul de Directive ale Plenarei C.C. al P.C.R. stabileşte principiul potrivit căruia acordarea salariului tarifar integral trebuie să fie condiţionată de îndeplinirea în întregime a obligaţiilor care revin fiecărui angajat. In cazul neîndeplinirii acestor obligaţii, cuantumul cîştigului urmează a fi stabilit în funcţie de vinovăţia angajatului. Astfel, dacă neîndeplinirea sarcinilor s-a produs din vina angajatului, salariul va fi redus într-o anumită proporţie, iar dacă neîndeplinirea nu-i este imputabilă, i se va asigura un salariu minim, în conformitate cu prevederile legale. In modul acesta, avutul obştesc si interesele generale sunt apărate de consecinţele păgubitoare ale inactivităţii, dezorganizării, indisciplinei şi ale altor manifestări ale rămăşiţelor vechii atitudini faţă de muncă. Rolul educativ al cointeresării materiale este îndeplinit prin acţiunea ambelor laturi ale sale. Repartiţia după muncă, stabilind o legătură directă între cîştigurile salariaţilor şi rezultatele activităţii lor, contribuie la educarea oamenilor în spiritul disciplinei socialiste a muncii, ii stimulează pentru a munci mai mult şi mai bine, pentru a obţine rezultate superioare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, putind astfel primi de la societate o parte mai mare din ceea ce este repartizat consumului individual. In modul acesta, repartiţia după muncă contribuie la înfăptuirea obligaţiei de a munci, care revine fiecărui cetăţean capabil de muncă şi la ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. La rîndul ei, răspunderea materială pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau a indicatorilor de plan are o contribuţie importantă in educarea oamenilor muncii. Stabilindu-se posibilitatea reducerii salariului în cazurile arătate, se constituie un instrument eficace cu ajutorul căruia pot fi combătute indisciplina, dezorganizarea, incompetenta, lipsa spiritului colectiv şi al intr-ajutorării, absenţa iniţiativei şi a simţului de răspundere, precum şi alte manifestări care caracterizează vechea atitudine faţă de muncă. Dar pentru a putea fi angajată răspunderea salariaţilor — oricare ar fi forma acestei răspunderi — trebuie ca obligaţiile lor de serviciu să fie bine precizate, deoarece caracterul faptelor acestora este stabilit în raport cu dispoziţiile legale care reglementează obligaţiile generale şi speciale de serviciu. Iată de ce documentele Plenarei C.C. al P.C.R. stabilesc directive privind elaborarea unui nou cod al muncii, precum şi revizuirea regulamentelor de organizare şi funcţionare a întreprinderilor. Aceste regulamente urmează să stabilească cu mai mare precizie obligaţiile de serviciu ale angajaţilor, în scopul întăririi răspunderii personale şi a disciplinei în muncă. Intr-adevăr, îndreptarul pentru întocmirea regulamentelor de ordine interioară, întocmit de Consiliul Central al Sindicatelor în 1953, este depăşit în conţinut şi formulări, fiind necesară adaptarea lui condiţiilor noii etape a dezvoltării ţării noastre. De asemenea, ar putea fi părăsită împărţirea între regulamentele de ordine interioară şi statutele disciplinare, ambele categorii de acte cuprinzind dispoziţii referitoare la organizarea şi disciplina muncii din cadrul organizaţiilor socialiste. Constatînd neajunsurile existente în aplicarea principiului cointeresării materiale, Plenara C. C. al P.C.R. a subliniat necesitatea ca noua reglementare a acestui principiu să acorde importanța cuvenită ambelor laturi ale cointeresării materiale. Va trebui să se elaboreze un sistem care să satisfacă atit exigenţele repartiţiei după muncă, cit şi necesitatea de a se întări răspunderea personală şi disciplina in muncă a angajaţilor. Numai un astfel de sistem al cointeresării materiale poate avea o influenţă pozitivă în etapa actuală, contribuind la dezvoltarea economiei noastre, apărarea avutului obştesc, creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii şi ridicarea conştiinţei lor socialiste. îmbunătăţirea sistemului informaţional impune raţionalizarea şi simplificarea aparatului tehnico - administrativ In contextul măsurilor stabilite de conducerea partidului pentru realizarea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea, se încadrează şi acţiunea de organizare ştiinţifică a muncii şi a producţiei. In cadrul acestei acţiuni, la Direcţia regională C.F. Iaşi, o atenţie deosebită s-a acordat raţionalizării şi simplificării aparatului tehnico-administrativ. In acest scop s-au analizat structura organizatorică existentă, treptele ierarhice şi delimitarea competenţelor şi răspunderilor fiecărui salariat. S-a căutat să se identifice aspectele privind fărîmiţarea compartimentelor şi paralelismul în lucrări, precum şi gradul de ocupare şi folosire ale întregului personal tehnicoadministrativ. Din analiza organigramelor întocmite în urma unui studiu minuţios s-au desprins unele probleme privind necesitatea îmbunătăţirii sistemului informaţional, sistem care să asigure condiţiile necesare luării unor decizii operative. Din acest punct de vedere trebuie să subliniem faptul că in domeniul transporturilor decizia trebuie fundamentată pe o informaţie amplă, sigură, cit mai recentă şi cu eficienţă maximă. Concluziile rezultate din analizele întreprinse recent, au fost concretizate într-un complex de măsuri, prevăzute a fi rezolvate în etape şi care urmăresc eliminarea unor verigi intermediare din fluxul informaţional şi, respectiv, apropierea conducerii de activitatea de bază. In acest scop, preconizăm să menţinem in circuitul informaţional numai indicatorii de sinteză, strins legaţi de luarea deciziilor. Este vorba, în esenţă, de reducerea ■ indicilor cese comunică zilnic către Direcţie, de la 16 la 8 în unităţile de tracţiune şi de la 12 la 9 in unităţile de mişcare. Această acţiune va conduce atit la degrevarea circuitelor telefonice proprii, cit şi la creşterea operativităţii în transmiterea informaţiei. Totodată, se va renunţa la sistemul dublei informări, iar documentaţia de bază va fi tratată integral la nivelul unei singure verigi. In prezent, foile de parcurs, aceste documente primare în care se consemnează activitatea materialului rulant (vagoane 4- locomotivă) şi a personalului respectiv — au un circuit sinuos, iar tratarea este fracţionată la diverse nivele. Pre- Ing. LUDOVIC JEHAC director tehnic — Direcţia regională C.F. Iaşi lucrarea integrală la un singur nivel va însemna economie de timp şi mai ales economie de forţă de muncă. Iată, aşadar, posibilităţi pentru îmbunătăţirea sistemului informaţional, pentru operativitate şi o folosire cit mai raţională a personalului tehnico-administrativ. Desigur ca acţiunea aceasta cuprinde şi alte laturi. Reorganizarea conducerii circulaţiei prin crearea unui singur organ central competent, bunăoară, va permite ca cele 12 formaţii actuale de operatori de circulaţie, dispersate în diverse puncte ale regionalei, să fie concentrate într-un singur organism, dotat cu mijloace moderne de telecomunicaţii şi de mecanizare a calculului. Pe lingă economia de timp şi forţă de muncă, măsura preconizată va conduce la o informare rapidă, la lichidarea surselor de erori şi la îmbunătăţirea deciziilor. Evident, că prin îmbunătăţirea sistemului de informaţii şi reorganizarea conducerii circulaţiei apare ca o necesitate obiectivă şi problema revizuirii întregii formularistici şi respectiv menţinerea numai a aceleia care serveşte direct luării deciziei. Redistribuirea sarcinilor la nivelul Direcţiei regionale intre formaţiile tehnico-adminis- trative, astfel ca ■— pe de o parte să se asigure o conducere optimă, iar pe de altă parte săse asigure unităţilor de bază cadre cu experienţă, cu pregătire profesională şi competentă de înalt nivel — va contribui, de asemenea, la apropierea conducerii de producţie şi totodată la raţionalizarea şi simplificarea aparatului tehnico-administrativ. In acest scop se preconizează centralizarea lucrărilor privind activitatea de planificare, de organizare a muncii, de salarizare personală prin renunţarea la aparatele intermediare aflate la serviciile de specialitate, asigurînd astfel degrevarea acestor organe de specialitate de problemele adiţionale nespecifice activităţii. Pe lîngă crearea unor condiţii de lucru mai bune, serviciilor de specialitate (tracţiune, mişcare, întreţinerea căii etc.), această măsură va conduce la o utilizare mai eficientă a cadrelor tehnico-inginereşti, asigurindu-se cu precădere necesarul de astfel de cadre în unităţile de bază — problemă subliniată în mod deosebit în documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie. Prin regruparea unităţilor şi formaţiilor exterioare Direcţiei, potrivit noilor condiţii din exploatare şi potrivit nivelului actual de dotare tehnicomaterială (astăzi, peste 50 la sută din transporturi se remorcă cu locomotive Diesel electrice, circa 300 km. de care sunt cu joantele sudate; un număr important de staţii au introdusă centralizarea electrodinamică şi blocul de linie automat etc.), se vor realiza noi delimitări ale unităţilor de bază şi, respectiv, reprofilări ale acestora. Se va ajunge astfel atit la raţionalizarea proceselor tehnologice, cît şi la o mai judicioasă utilizare a forţei de muncă. În cadrul Direcţiei, refl gruparea unor servicii în lumina condiţiilor noi de lucru, a îmbunătăţirii disciplinei, a întăririi legalităţii socialiste, a creşterii competenţei organelor tehnice în rezolvarea problemelor cu eficienţă economică ridicată, va permite aducerea statelor de funcţiuni la nivelul real de solicitare şi calificare şi, deci, la îndreptarea cadrelor respective către activitatea de bază, productivă, aşa după cum se subliniază şi în documentele recentei plenare a C.C. al P.C.R. Trebuie să subliniem şi faptul că păstrarea unui raport just intre activitatea tehnico-administrativă şi activitatea de producţie constituie o preocupare mai veche pentru conducerea Direcţiei regionale C. F. Iaşi. In acest sens este elocvent de arătat că, în timp ce în anul 1965 ponderea personalului tehnico-administrativ reprezenta 11,3 la sută din totalul salariaților, în anul 196? această pondere reprezintă doar 9,8? la sută. De asemenea, în timp ce în anul 1965 , din totalul inginerilor, numai 37 la sută lucrau nemijlocit in exploatare, în anul 1967 ponderea acestora a crescut la 52 le sută, urmînd ca în anul 1968 ponderea să crească la peste 65 la sută. Suntem convinşi că măsurile luate de colectivul nostru de muncă pînă în prezent, precum şi cele preconizate în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. privind perfecţionarea conducerii şi organizării producţiei vor crea cadrul potrivit asigurării unor transporturi la nivelul cerinţelor. Laboratoarele uzinale Din proiectul de Directive ale C. C. al P. C. R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, reiese importanţa intensificării cercetării ştiinţifice pentru ridicarea continuă a economiei noastre, a nivelului de civilizaţie şi cultură a poporului. In această etapă, activitatea de cercetare ştiinţifică şi practica din producţie trebuie să aibă legături cit mai strînse, iar măsurile preconizate în Directive, prin concentrarea activităţii de cercetare, corespund necesităţilor actuale. Aş vrea să mă opresc asupra formei de cercetare în cadrul laboratoarelor uzinale, formă care cred că ar da cele mai bune rezultate în întreprinderi. Activitatea de cercetare la Fabrica „Ţesătura", s-a efectuat, de mai mulţi ani, în mod organizat, potrivit planului unic de cercetare ce cuprinde studii şi cercetări propuse a se realiza prin colaborarea cu alte Instituţii, sau exclusiv de către colective de ingineri şi tehnicieni din întreprinderea noastră. Ing. M. BURLACU Fabrica „Ţesătura" Pentru îmbunătăţirea acestei munci, au fost luate în ultimii ani măsuri ca: finanţarea unor cercetări din fondul de tehnică nouă, încheierea de convenţii şi contracte de colaborare etc. Datorită însă faptului că nu s-a reuşit să se coreleze organic munca unităţilor de cercetare cu munca unităţilor de producţie, aplicarea rezultatelor cercetărilor a întîrziat de foarte multe ori. Astfel, la aplicarea unor cercetări ne-am lovit de lipsa unui fond pentru experimentare sau de lipsa unor aparate pentru executarea prototipului, ori chiar de lipsa unor specialiști de nivel mediu pentru executarea prototipului. Putem cita „Studiul depistării şi semnalizării corpurilor străine metalice ţesute sau aderente pe ţesătură", în colaborare cu Academia Republicii Socialiste România, filiala Iaşi, a cărei experimentare a întîrziat mai mult, de 6 luni, datorită dificultăţilor arătate mai sus. In întreprinderea noastră există destule cadre bine pregătite, care pînă In prezent au realizat o serie de studii ce, prin aplicarea în producţie, au adus o eficienţă economică importantă, dar, uneori, ne loveam de problema spaţiului necesar acestor studii, de lipsa unor aparate sau utilaje necesare executării unor probe şi analizării rezultatelor. Pentru a crea condiţii corespunzătoare în întreprindere, în vederea creşterii nivelului de cercetare, în cadrul secţiei noi de filatură de fire, pieptănate s-a construit o staţie pilot în care şi în acest an s-au realizat o serie de studii, s-au experimentat diferite reţete de amestec în vederea obţinerii unor fire cu calităţi superioare şi care în condiţiile înfiinţării laboratorului uzinal va fi mai bine utilizată. In cadrul dezvoltării şi sistematizării secţiei de finisaj de ţesături, s-a reproiectat laboratorul chimic, reducîndu-se spaţiile neproductive şi creîndu-se spaţiu pentru un laborator uzinal pentru analize chimice. De asemenea, s-a înfiinţat un laborator fizico-mecanic pentru analizarea procesului tehnologic din secţia ţesătorie. In vederea utilării acestor laboratoare cu aparate cit mai moderne, s-au făcut intervenţii la forurile tutelare, obţinîndu-se majoritatea din ele. Pentru anul 1968, în întreprinderea noastră sunt create premise pentru înfiinţarea laboratorului uzinal, care va duce la valorificarea rezultatelor obţinute prin activitatea de cercetare, contribuind astfel la îndeplinirea într-un timp mai scurt a tuturor sarcinilor ce ne stau în faţă. Pe marginea acestor măsuri aş mai propune : In planul de cercetare ai institutelor sau laboratoarelor de cercetare ale centralei industriale să fie incluse majoritatea din problemele ce frămîntă întreprinderea. Periodic, prin simpozioane, sesiuni ştiinţifice, să fie informaţi cei interesaţi de cercetările realizate şi aplicate. Cadrele care se deplasează în schimb de experienţă în alte ţări să informeze întreprinderile şi instituţiile interesate despre cele văzute şi despre temele care pot fi experimentate şi aplicate. Recital de cîntec şi poezie De curînd, la Şcoala generală nr. 4 Iaşi, a avut loc un recital de cîntec şi poezie dedicat zilei de 30 Decembrie. Cu acest prilej, pionieri şi şcolari au recitat poezii despre patrie şi partid, iar corul a interpretat cîntece patriotice. Şedinţă de comunicări Astăzi, la orele 18, la sediul Filialei Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România, are loc şedinţa de comunicări a Institutului de istorie şi arheologie. Cu acest prilej, vor fi prezentate următoarele comunicări : „Instanţele de judecată din satele moldoveneşti şi competenţa lor (secolele XIV—XVIII)" — cercetător principal N. Grigoraş ; „Unele probleme privind fortificaţiile din secolele IX—XIV de pe teritoriul R. S. Cehoslovace"— cercetător principal Al. Andronic. Miercuri seara, cercul de teatru de la Casa tineretului din Iaşi a prezentat o nouă premieră, cu piesa „Goana după fluturi" de Bogdan Amaru. In clișeu, scenă din actul I. Povestea... povestitorilor artistici Poporul nostru este prin excelenţă un mare şi vechi creator şi consumator de tolclor. Istoria basmului — de pildă — se confundă cu aceea a neamului şi este o reflectare la smite culmi artistice a rea- Muţilor acesteia. Istoria literaturii consemnează capodopere folclorice care au fost, totdeauna, modele supreme pentru literatura cultă. Datorită celuilalt mare dar cu care este înzestrat poporul român — al povestirii — aceste giuvaeruri şi-au sporit strălucirea prin şlefuirea pe care le-au dat-o generaţiile, transmiţindu-Ie, din gură în gură, urmaşilor. De aici pornind, expresia cu putere de zicală nhai să mai stăm la poveşti" (excluzând caracterul ei peiorativ atribuit uneori) reflectă o realitate vie, care poate fi numită dragoste pentru acest gen al creaţiei folclorice. Alături de alte numeroasă bune traditi, există la noi in tară una pe care unităţile culturale de diferite nivele ar putea s-o folosească cu bune rezultate. De fapt, experienţe in acest sens s-au făcut şi ele au reuşit foarte bine. Dar, să precizăm despre ce este vorba. In satul Dancu, comuna Holboca (oraş Iaşi), exista cindva obiceiul ca flăcăii şi chiar băieţandrii să se intilnească seara şi să spună poveşti. Se năşteau, nedeclarate, adevărate întreceri în arta povestitului. Se spuneau poveşti citite prin cărţulii vechi, poveşti învăţate la şcoală, de multe ori se născoceau intimplari fantastice care, chipurile, s-au petrecut cu povestitorul. Erau seri pe care nimeni nu le organiza, dar care incintau, acolo, pe marginea şanţului, ori in casa cutărui sau cutăruia. In acelaşi sat, şcoala avea şi ea un bun obicei. In anumite ore, la diferite intervale de timp, învăţătorii organizau întreceri intre elevi pentru titlul de „Cel mai bun povestitor" sau „Cine ştie cea mai frumoasă poveste". Răsplata — sub forma unei cărţi, a unor caiete sau a citorva creioane. Marele rezultat, Insă, altul, undeva, in sufletele copiilor, se întreţinea vreo flacără. Evident, exemplul nu-i unic. Asemenea tradiţii pot anlimite şi in prezent. Dar iatănd cu 5—6 ani in urmă, in raionul Huşi, la Bazga — Răducăneni, a apărut o iniţiativă care s-a extins cu iuţeală pe tot cuprinsul raionului. Ba, a trecut chiar şi in alte raioane (Birlad). Acolo, la Bazga, a apărut, in regiunea noastră, prin elevul Nicolae Dimie, povestitorul artistic pa gen de artă amatoare. Cazuri similare vor mai fi fost ele și mai înainte, dar, de data aceasta, se părea că ne aflăm in fata unei noi epoci în soarta artei povestitorului. Şi, o bună bucată de vreme, aşa a fost. Căci Nicolae Irimie s-a făcut cunoscut repede in regiune şi in tară, obfinind inimoase distincţii la concursuri republicane. Ba, a devenit şi actor de cinema („Amintiri din copilărie"). Iată, deci, nişte prime efecte demne de luat în seamă ale unei Iiuţiative: aceea de a urca pe talentaţii povestitori pe scenele căminelor culturale. Ce s-a petrecut mai apoi ? N. Irimie adăuga gloriei sale noi valente, in vreme ce in alte colturi de raion se năs-, teau „rivalii". Aşa a apărut Dumitru Tabără şi încă alţi citiva. Şi aşa a apărut neîntrecuta Casandra Pandichi — „Iedul cel mic" — din Văleni. Se părea că ne aflăm în faţa unui fenomen unic in istoria culturii de masă de la noi. Şi peste tot se năşteau aplauzele, care, de fapt, erau adresate, în aceeaşi măsură, iniţiatorilor acestui fenomen. Iar Radioteleviziunea şi presa s-au angajat să răspîndească experienţa la scară naţională. Şi au tăcut-o. Dar... Dar, iată că, in ultima vreme, povestitorii artistici din regiunea noastră au intrat in ... recreaţia mare. Motivele ? — Creangă (adică opera lui, de unde se alimentau povestitorii) s-a epuizat... — Şi alte texte nu prea se pretează ... Ne îndoim că aşa stau lucrurile. Mai intii, opera lui Creangă cuprinde încă destule bucăţi care n-au intrat în repertoriile povestitorilor. Căci, se ştie, opera lui nu-i alcătuita doar din „Amintiri" şi din „Capra cu trei iezi". Mai apoi, literatura noastră — populară şi cultă, clasică şi contemporană — dispune de numeroase bucăţi excelente. Atunci, care sunt, totuşi, cauzele acestei recreaţii mult prea mari care a intervenit in activitatea extrem de apreciată a talentaţilor povestitori artistici ? Noi socotim că e una singură: lipsa de grijă a organelor de resort de la diferite nivele, incepind cu comuna şi terminind cu centrul. Şi ce lucruri inimoase s-ar putea organiza cu ajutorul acestor povestitori. Ne gîndim, de pildă, la un spectacol comun dat de ei (o șezătoare, poate), pe baza unor texte clasice inteligent sudate intre ele sau a unora anume create de autori cu prestigiu. Insă, vorba ceea : de ce să mă leg la cap, dacă nu mă doare. Adică, nu foc să mă ocup de un povestitor, îmi planific o manifestare mititică, care să nu presupună nici un efort. Povestitorii ... descurce-se cum pot. Iată o optică care ar trebui înlocuită, tot aşa de urgent. Cum ar trebui înlocuite manifestările mititele cu acţiuni de mare valoare, chiar dacă acestea cer nişte eforturi. Socotim, deci, că un clopoţel, poate de la vreun raion, poate de la regiune, ar trebui să sune sfirşitul recreaţiei mari in activitatea cu excelentă priză in rindul spectatorilor, a povestitorilor artistici din regiunea noastră. V. FILIP CONSTANTIN POPOVICI, strada Sărăriei nr. 13, Iaşi, şi NATALIA IOVIŢĂ, strada Trei ierarhi nr. 3, Iaşi. Ne semnalaţi anumite defecţiuni ale reţelei de curent electric. Tovarăşii din conducerea I.R.E. Iaşi ne anunţă că o echipă de electricieni, deplasîndu-se la faţa locului, a constatat că totul este normal. Ei nu exclud totuşi, posibilitatea că unele defecţiuni au fost, dar... MIHAI VRABIE, strada Canta nr. 33, Iaşi: Nu sînteţi nici pe departe primul care ne sesizaţi faptele ce se petrec la unitatea „Alimentara" de la Valea Lupului, unitate ce deserveşte, în primul rind, pe cei ce lucrează la Fabrica de antibiotice. Gestionarul de acolo înşeală la cîntar, nu dă corect restul şi bruschează cumpărătorii. Tov. Constantin Popovici, şeful serviciului comercial din cadrul O.C.L. „Alimentara", ne-a promis că se va deplasa personal acolo pentru a vedea care este situaţia de fapt. Noi, ca şi dv., aşteptăm ca această deplasare să dea roade. GRIGORE ŞTEFAN, strada G. Coşbuc nr. 14, Iaşi. In primăvara anului 1966 s-a surpat în dreptul casei cu nr. 4 o porţiune de stradă. A fost refăcută, dar aproximativ 3 m.p. în porţiunea surpată, au rămas, în continuare aşa. Ca să aflăm care e situaţia, am stat de vorbă cu tov. Mihai Zaverseniuc, inginer şef la întreprinderea construcţii şi reparaţii străzi. Sub strada unde locuiţi se află nişte hrube. De aici surparea, care, în mare a fost remediată. Porţiunea care a rămas neacoperită, după deplasările la faţa locului, ca să se ştie precis despre ce este vorba, va fi remediată. Aşa am fost asiguraţi. DUMITRU COSTACHE, Şoseaua Naţională nr. 88, Iaşi: Ne spuneţi că faceţi parte din comitetul de părinţi al Şcolii generale nr. 12 şi nici pînă acum lemnele şcolii nu au fost tăiate. Tov. Mihai Grigoraş, directorul întreprinderii „Proletarul" din Iaşi, ne spune că in cursul acestei săptămîni problema va fi rezolvată. ALEXANDRU DRAGOMIR, strada Decebal nr. 22, Iaşi: La blocul în care locuiţi (B 4) s-a făcut, mai de mult canalizarea termică, dar pămintul a rămas neridicat. Tovarăşii din conducerea Grupului 5 instalaţii ne anunţă că o echipă de lucrători va verifica urgent situaţia, urmînd ca, apoi, această stare de lucruri să fie remediată! OLGA CUCU, Şcoala generală nr. 4, Iaşi: Cele patru guri de canale neacoperite din jurul şcolii pot duce oricînd la accidente, elevii puţind să cadă unde. Nu e exclus. Adresîndu-ne tov. inginer şef al I.C.A.C.C.R Ion Manciu, vă comunicăm că se vor deplasa la faţa locului lucrători pentru ca aceste guri de canale să fie astupate. NECHITA BURA, strada Republicii nr. 1, IaşiUn telefon public nu mai este, în anii noştri o curiozitate sau un lux. O urgenţă, plus lipsa unui telefon, poate avea urmări grave. Spuneţi că în cartierul unde locuiţi (şi nu sînteţi singurul care sesizaţi acest lucru) nu există nici un fel de telefon public. Cînd va fi instalat măcar unul? Ne răspunde tov. Cornel Agapescu, şeful Oficiului orăşenesc de exploatare T.T., cel mult în două săptămîni. Noi aşteptăm, din partea dv., telefonul de... confirmare. GEORGETA CAZACU, bloc P 2, apartament 4, parter, Tătăraşi, Iaşi .V-aţi mutat, nu de mult, în locuinţa dv. personală, dar, de la bun început, instalaţia tehnico-sanitară a fost defectă. Tovarăşii din conducerea Oficiului pentru construirea de locuinţe proprietate personală ne-au comunicat că cel mult într-o săptămînă instalaţiile defecte vor fi remediate. Redactor: de serviciul PAULVARGA) Radio Iaşi Programul de dimineaţă ; 5.30 Buletin de ştiri ; 5.35 Muzică pentru fanfară ; Melodii de estradă ; 6.00 Emisiune pentru sate ; 6.10 „Hai la horă, măi flăcăi“ ; Arii şi duete din operete ; 6.45 Pe teme medicale ; 6.55 Melodii distractive ; 7.20 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Ediţia de prinz (12 — 13) ; Buletin de ştiri ; Album muzical ; Din fonoteca de aur ; Revista presei regionale ; Muzică din filme. Programul de seară : 16.00 Itinerar cultural-artistic; 16.15 Mozaic pe portativ ; 17.00 Emisiune economică ; 17.15 Voci care au cucerit lumea — muzică de operă ; 17.30 Odă limbii române ; 18.00 Solişti şi formaţii artistice de amatori ; 18.15 Muzică uşoară românească ; 18.30 Radiojurnal ; 18.40 Estrada muzicală ; 19.00 Emisiune pentru femei; 19.15 Muzică populară la cererea ascultătorilor ; 19.40 Muzică uşoară de pretutindeni ; 20.00 Seară pentru iubitorii muzicii simfonice — Transmisie în direct din sala Filarmonicii „Moldova“ din Iaşi. In pauză . Pagini de antologie literară ; 22.15 Melodii de estradă ; Cîntece şi jocuri populare. Muzică uşoară. Televiziune 18.00 Drumuri şi popasuri ! Emisiune turistică ; 18.20 Buletinul circulaţiei rutiere ; 18.30 Pentru copil A.B.C. — De ce ; 19.00 Antologie şcolară : Camil Petrescu ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 19.45 Agenda dv. ; 19.50 Buletinul meteorologic; 20 Studioul muzical: Valsul (II); 20.40 Tainele profesiunilor; 21.00 Reflector ; 21.15 Filmul artistic Scott în Antarctica — Producţie a studiourilor engleze; 23.05 Telejurnalul de noapte. Teatrul Naţional La ora 20, va avea loc spectacolul cu piesa „Stan Păţitul“, comedie de G. Vasilescu, după povestirea cu acelaşi titlu de I. Creangă. Filarmonica „Moldova“ Orchestra simfonică prezintă, la ora 20, un concert dirijat de Erich Bergel din Cluj. Solist : violoncelistul Cătălin Ilea. In program : „Mică suită“ de T. Olah, „Variaţiuni pe o temă Rococo pentru violoncel şi orchestră“, solist Cătălin Ilea, şi „Simfonia a VIII-a“ de A. Dvorak. Casa tineretului In sala de spectacole, Teatrul evreiesc de stat din Bucureşti, aflat în turneu, prezintă, la ora 20.30, drama „Zece fraţi am fost“ de H. Sloves , în sala clubului la ora 20 — „Artă şi poezie“ — colocviu între tinerii creatori de la Facultăţile de arte plastice şi filologie ale institutului pedagogic. Casa sindicatelor In sala de spectacole, la ora 17.30 va avea loc simpozionul „Ocrotirea mamei şi a copilului în Republica Socialistă România“. Vor vorbi : dr. Gh. Tansanu şi avocat Octavia Teodorescu. In continuare va rula un ciclu de filme documentare. Cinematografe Victoria (orele 9; 11; 15; 17; 19. 21) : „Zece negri mititei“ ; Republica (orele 8.45 ; 11.40; 14.45; 17.40; 20.30) : „Pasărea Phoenix“ ; Tineretului (orele 9; 11.15 ; 14.30) : „Singur pe lume"; Arta (orele 9; îl; 15; 17; 19. 21) : „Fantomas contra Scotland Yard“ ; Nicotină (orele 16; 18; 20) : „Să-mi faceţi una ca asta !“. IN REGIUNE. La BIRLAD: cinema Victoria : „Şeful sectorului suflete“; cinema Birladul : „îndrăgostiţii din Marona" ; HUŞI: „Juana Gallo“; PAŞCANI: „Faraonul" — ambele serii. Cinematecă In sala cinematografului „Tineretului“, la orele 17 : 19: 21, rulează filmul „Pygmalion“, producţie, din 1938, a studiourilor engleze. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul noros pînă la acoperit. Local se vor semnala precipitaţii sub formă de ploaie şi burniţă. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul Sudvestic. Temperatura uşor variabilă, minimele vor oscila între minus 2 grade şi plus 4 grade, iar maximele între plus 4 şi 9 grade. Ceaţă dimineaţa şi seara.