Flacăra Iaşului, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 6626-6650)
1968-01-03 / nr. 6626
C mvitana tovarâşului NICOIAE CEAUŞESCU, secretar general al C. al P. C. R., preşedintele Consilii de stat, rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anunul Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste Româna, încheiem încă un an de muncă rodnică, de ceaţie avîntată pentru ridicarea edificiului luminos al lcialismului pe pămîntul României. Anul 1967 a fost pentru poporul român un an de mari victorii în toate domeniile vieţii sociale : îndeplinindu-se cu succes prevederile planului de stat, forţele de producţie ale ţării au continuat să sporească, economia naţională s-a dezvoltat în ritm susţinut, au fost obţinute noi realizări remarcabile în ştiinţă, cultură şi artă, în înflorirea multiliterală a societăţii noastre socialiste. Toate acestea au creat condiţii pentru adoptarea în cursul anului care a trecut a unor noi şi importante măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. . Sărbătorind două decenii de la instaurarea repulicii — împlinirea uneia din cele mai arzătoare aspiraţii ale forţelor progresiste din istoria modernă a României , poporul a făcut bilanţul epocii glorioase a socialismului. Mîndru de ceea ce a înfăptuit cu minte, şi cu braţele sale, el priveşte înainte cu optimism, scrutează cu încredere şi entuziasm ziua de miine, şi una măreaţă, a patriei noastre socialiste. Conferinţa Naţională a PartiduluiComunist Romai -riya.'.i'ia,iarja'‘ vAtasW i&AirrtVzrfJârnuiltfr însemnătate pentru progresul orinduirii socialiste, a deschis noi orizonturi operei de construcţie socială ce se înfăptuieşte în ţara noastră. Concretizînd unele din măsurile preconizate de Conferinţă, Marea Adunare Naţională — forul suprem al ţării — a adoptat o serie de legi a căror aplicare va exercita o influenţă deosebit de pozitivă asupra mersului înainte al economiei şi culturii ţării, va contribui la dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a democraţiei noastre socialiste. Sîntem convinşi că în anul care vine clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, îşi vor consacra energia şi forţa creatoare realizării sarcinilor măreţe trasate de Conferinţa Naţională, cauzei socialismului în patria noastră, îmbunătăţirii continue a vieţii materiale şi spirituale a întregului popor, asigurării prosperităţii ţării, viitorului fericit al naţiunii noastre socialiste. Anul care a trecut a marcat, de asemenea, noi victorii în lupta forţelor înaintate ale omenirii contemporane pentru socialism, pentru progres social şi pace. In acelaşi timp, vina internaţională a cunoscut noi acte agresive ale imerialismului: continuarea şi intensificarea războiulu din Vietnam, conflictul militar din Orientul Apropiat, alte focare de încordare şi primejdie pentru pacea pnoarelor. Pătrunsă de spirit de răspundere faţă de ineresele majore ale omenirii, România a desfăşurat în ursul anului 1967 o intensă activitate politică internțională ; ea şi-a adus din plin contribuţia la lupta înpotriva politicii agresive a cercurilor imperialiste, petru apărarea păcii, pentru promovarea principiilor d încredere şi colaborare între popoare, pentru egalitaten drepturi şi respect faţă de independenţa şi sulvarea fiecărei ţări, faţă de dreptul fiecărei naţiuni a urma nestînjenită calea de dezvoltare pe care o dorşte. Partidul şi guvernul, întregul popor român vor milita şi în vifor, din toate puterile, pentru înfăptuirea obiectivelor fundamentate ale politicii noastre externe : întărirea priteniei şi colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste, divoltarea colaborării şi cooperării internaţionale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, consolidarea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionae , de care depind forţa şi coeziunea întregului frotan imperialist. In eforturile pe care le depunem, sínt® animaţi de convingerea că forţele socia-4s.Viv.wt . Vitutii şi progresului social "vor obţine noi surse în lupta împotriva imperialismului, a reacţiunii, pentru încetarea războiului din Vietnam, pentru restabilirea păcii în Orientul Apropiat, pentru apărarea păcii în luare. Ingădbuiţi-mi, dragi tovarăşi, cu prilejul Anului Nou, să vă felicit călduros în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului şi să vă urez din toată inima, dumneavoastră , muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România, noi succese în activitatea socială şi în viaţa personală, sănătate, satisfacţii şi bucurii depline, înfăptuirea tuturor năzuinţelor de mai bine. Să ridicăm paharul pentru prosperitatea patriei, pentru bunăstarea şi fericirea poporului român, pentru Partidul Comunist — conducătorul încercat al naţiunii noastre socialiste — pentru socialism, pentru pace şi prietenie între popoare ! La mulţi ani ! In interiorul darului: H Culegeri literare „Confesiuni“ şi „Pagini ieşene“ ■ Semnăturile de pe contracte nu obligă? ■ SPORT Vă prezentăm: Fabrica de pâine din Iaşi Vechiul cartier ieșean Ţuţia,re cunoscut prin amploara construcţiilor ridicate în utimii ani, se va îmbogăţi o nouă unitate industria- 5 - Fabrica de pîine din cadrul Complexului de morăirit şi panificaţie Iaşi. Construcţia noii unităţi se încadrează în mod armonios în arhitectura zonei industriale a oraşului. Atrage atenţia în mod deosebit o impunătoare clădire, situată pe o suprafaţă de peste 3.500 m.p. Este hala de fabricaţie, în realizarea căreia proiectanţii de la Institutul de proiectări al industriei alimentare Bucureşti şi constructorii de la I.C.M. nr. 4 şi Şantierul nr. 204 instalaţii Iaşi au adoptat soluţii dintre cele mai moderne. In construcţia ei predomină betonul precomprinat, tîmplăria metalică şi ticla. Spaţioasa hală, care a fi placată în faianţă, fundată de lumină şi aer andiţionat, va oferi munciţilor condiţii de lucru exelente. Noua şi moderna fabrică 0 produce 70 tone de proase de panificaţie în numeroase sortimente. Zilnic, va porni de aici către jurii cel mai exigent, consumtorul, 40 tone piine neagr, 20 tone pîine albă şi 1 tone specialităţi printre ere : împletituri, cozonaci, olăcei, cornuri etc. Cum se vor produce toate cestea la noua unitate a industriei alimentare ? întregi proces tehnologic, de la trisformarea făinii în proase de panificație pînă la îcărcarea acestora în mijlacele de transport este meanizat. Unele operații, ca I. BANU [continuare în pag. a 3-a) Noua aara din Bîrlad 1 - 41 I • Două decenii de la adoptarea Declaraţiei Universale a drepturilor omului Mesajul preşedintelui Adunării Generale a O. N. U. • Declaraţiile şefului statului cambodgian Plecarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Ramada Iugoslavia Marţi, 2 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C. G. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, şi Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al G.C. al P.C.R., a plecat în R. S. F. Iugoslavia, unde, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedinte al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, va face o scurtă vizită de prietenie. La gara Băneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretari ai C.C. al P.G.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti. (Agerpres) Revelion 1968 Cele 12 bătăi ale lui Cronos au însemnat, în noaptea Anului Nou, 12 ecouri ale unei uriaşe şi unice inimi omeneşti. Ele pulsau optimism, generozitate, bucurie. In noaptea aceasta a bucuriei şi a năzuinţelor de mai bine, la An nou în casă nouă Familia turnătorului Ioan Scutaru, de la Uzina mecanică „Nicotină“, este alcătuită din şapte persoane. Anul ce a trecut i-a adus un dar cu adevărat de valoare : un apartament cu patru camere în cartierul Tataraşi. Alături de tovarăşii săi din secţia unde lucrează, ca şi toţi din întreaga uzină, Ioan Scutaru, muncitor priceput, a întîmpinat Anul Nou cu rezultate bune in mucă. Acum, cînd nu mai este mult pînă cînd vechiul an, bătrin cu experienţă şi cu un palmares de succese, se grăbeşte să-i ofere tinărului an 1968 locul. Ioan Scutaru, împreună cu soţia şi cu copiii săi, stau în jurul mesei pline cu de toate şi aşteaptă clipa solemnă a hotarului dintre 1967 şi 1968. Paharele pline strălucesc la fel ca şi ochii fericiţi ai mesenilor. Şi iată-l. A sosit ! 1968, marcat prin cele 12 bătăi solemne, unice, de miez al nopţii de Anul Nou. Se ciocnesc paharele. Pentru viaţă nouă, pentru fericire şi bunăstare. Ioan Scutaru şi-a cumpărat multe. II întrebăm despre proiectele personale pentru anul 1968. Vreau ca şi in acest an copiii să-mi aducă note bune (fetele cele mari lucrează deja în producţie), să-mi iau maşină de spălat rufe, încă o garnitură de mobilă. Şi la locul de muncă îmi doresc numai succese. Ca, atunci cind voi ieşi la pensie - şi nu mai am prea mult, nici trei ani - să pot spune că am fost util societăţii. La Palatul Sănătăţii De la marginea Păcurarilor, pe acolo unde, pe vremuri, trecea un vechi drum de cară, al păcurarilor, ce ducea insul, la fei ca toate oraşele patriei, a primit anul 1968 cu alaiul cuvenit. Reporterii şi fotoreporterii noştri au surprins în această noapte oameni în clipa întîlnirii cu viitorul, cînd 1968 a preluat curajos ştafeta timpului. In clipe-„dulcele tirg al leşilor“, cum se consemnează în hrisoave, se vede acum strălucind o constelaţie de lumini. Cu ani în urmă, aici a apărut o unitate industrială ce face, an de an, tot mai mult, cinste Iaşului, ca şi întregii ţări. Este Fabrica de antibiotice. Fiecare An Nou îi găseşte pe muncitorii, inginerii şi tehnicienii acestei fabrici în faţa modernelor instalaţii supraveghind procesul complex de producţie. Se lucrează cu spor şi cu multă atenţie şi în această noapte. Ochii se îndreaptă, simultan, aproape, spre maşini şi instalaţii ca şi pe secundarele ceasurilor. Nu mai este mult şi Anul Nou va bate şi la poarta acestui Palat a! Sănătăţii, al cărui colectiv este hotărît să-l intîmpine cu succese deosebite. Tehnicianul Vasile Popescu,le acelea s-au închinat paharele şi toţi au spus aceleaşi cuvinte : „LA MULŢI ANI!". Dar mai bine să vedem cîteva din secvenţele filmului făcut în urmă cu... un an, şef de schimb la secţia a ll-a fermentaţii streptomicină, ca şi c ologii de muncă, Mircen Cozma, Elisabeta Raţă şi Nicolae Dumitraşcu, urmăresc respectarea parametrilor de lucru la fermentatorul de regim. Deci revelionul îl petreceţi la locul de muncă ? Este cit se poate de obişnuit Aici succese, acasă marsa plină. Vinul il vom bea mai cu poftă. Şi în laboratorul de chimie al secţiei se apropie Anul Nou. Laboranta Claudia Tabără urmăreşte îndeaproape recoltarea la timp a probei aduse in laborator de colegii ei, Gheorghe Dascălu şi Angela Cocuz. Ceasul bate miezul nopţii. Oamenii în alb îşi string mîinile, îşi urează tradiţionalul : „La mulţi ani !“. Procesul de producţie continuă. Bilanţul activităţii la 8:30 dimineaţa , şarja 307 de streptomicină (6.400 unităţi pe mililitru) a fost filtrată. Rezultatul? 217,620 miliarde U.I. de streptomicină faţă de 180 miliarde U. I. cît se planificase. Şarja 308 (6,800 unităţi pe mililitru) se anunţă şi mai bună. Ea încă se filtrează. Secţia I penicilină lucrează la filtrarea şarjei 113 (regimul 6) penicilină G. Rezultatul ? S-au realizat 258 miliarde U.l. penicilină, faţă de 245 miliarde U.l. cît erau planificate. S-au mai predat, pe întreaga fabrică, 107,5 kg. tetraciclină şi încă 32 kg. penicilină G. Oamenii din schimbul de noapte s-au îndreptat diminea TRAIAN CRAESCU PAUL VARGA (continuare în pag. a 2-a) La mulţi ani, în casa nouă ! (In familia lui loan Scutaru). .Urări reciproce între cei din schimbul de noapte de la Fabrica de antibiotice. Început de an în întreprinderi Ieri, 2 ianuarie, a reînceput lucrul în principalele secţii de producţie ale Uzinei metalurgice din Iaşi. Tovarăşul ing. Const. Moraru ne informează că cinstea de a da primul metru de ţeava sudată din acest an a revenit schimbului B, condus de maistrul principal Petru Neteş. In primele patru ore ale dimineţii, la linia de 4X21 sarcinile de plan sporite ale acestui an au fost depăşite cu doi la sută, evidenţiindu-se echipa condusă de Titus Bulgaru. Succesele obţinute din primele ore de lucru au la bază buna pregătire a producţiei care s-a desfăşurat în ultimele zile ale anului trecut. ★ Un telefon la Fabrica de ulei „Unirea“ şi iată că intrăm în legătură cu inginerul şef, tovarăşul Nicolae Patraşcu, care ne acordă primul interviu al anului. „ Pentru ziua de astăzi (2 ianuarie), ne spune tovarăşul Patraşcu, au fost convocate cîteva echipe de lăcătuşi şi electricieni, împreună cu maiştrii în vederea pregătirii principalelor utilaje. In primul rînd am trecut la dezbenzinare, ca să putem interveni la banda extractorului — utilajul conducător. Mai avem în programul de lucru intervenţii la presele mecanice, la prăjitoarele de miez, la elevatoare. Lucrul merge foarte bine, încă n-au trecut patru ore, dar am realizat jumătate din ce ne-am propus. — Cum apreciaţi planul de producţie pe 1968 ? — Este un plan sporit cu 20 la sută faţă de decembrie trecut, adică cu 40 la sută mai mare decit capacitatea proiectată a fabricii. Prin perfecţionarea procesului de producţie, prin diferite inovaţii şi raţionalizări, colectivul nostru a sporit capacitatea de producţie a fabricii şi acum poate îndeplini sarcini mai mari, ca acelea ce ne revin pentru anul în curs. Tovarăşul Petru Muşat, secretarul comitetului de partid, ne vorbeşte despre hotărîrea colectivului de a obţine noi succese in producţie şi în acest an. A. B. REPORTAJ Parisul monumentelor de artă(II) ION ISTRATI Firesc şi explicabil lucru, vizitarea şi, mai bine zis, cunoaşterea monumentelor pariziene şi descoperirea artei din muzeele cu care, pe drept cuvint, se mindreşte capitala Franţei, nu e absolut deloc o întreprindere uşoară, dacă ar fi şi numai pentru simplul fapt că există, de-o parte şi de alta a Senei, cel puţin 30—40 foarte celebre monumente care trebuie obligatoriu văzute şi peste 60 de muzee. Asta ca să nu mai Înglobăm în calcul cele peste 150 de teatre, galerii de artă şi săli de spectacole, edificiile palaţiale, cele circa 30 de cabarete artistice, sălile de concerte, cele peste 250 de biserici şi capele care ţin de diferite culte sau rituri, numeroasele institute, facultăţi şi şcoli superioare, bibliotecile de faimă şi grădinile publice, cit şi celelalte atracţii cu toate constituind ,,rendes-vous“-uri fecunde cu o artă străveche şi cu o istorie întotdeauna venerabilă, generatoare de valori emoţionate. Din pricini ca acestea, Parisul nu poate fi cutreierat doar în 2—3 zile spre a-i găsi, cit de cît, identitatea şi spre a-i gusta frumuseţea şi sensul care o caracterizează şi-i definesc ilustra personalitate, deşi nu lipsesc nici acele ghidaje sau călăuze turistice care ifi propun, in extremis, variate posibilităţi pentru a face turul oraşului, cu auto(continuare în pag. a 4-a)