Flacăra Iaşului, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 6626-6650)

1968-01-03 / nr. 6626

C m­vitana tovarâşului NICOIAE CEAUŞESCU, secretar general al C. al P. C. R., preşedintele Consilii de stat, rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anunul Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste Româna, încheiem încă un an de muncă rodnică, de ceaţie avîn­­tată pentru ridicarea edificiului luminos al lcialismului pe pămîntul României. Anul 1967 a fost pentru po­porul român un an de mari victorii în toate domeniile vieţii sociale : îndeplinindu-se cu succes prevederile pla­nului de stat, forţele de producţie ale ţării au continuat să sporească, economia naţională s-a dezvoltat în ritm susţinut, au fost obţinute noi realizări remarcabile în ştiinţă, cultură şi artă, în înflorirea multiliterală a so­­cietăţii noastre socialiste. Toate acestea au creat condiţii pentru adoptarea în cursul anului care a trecut a unor noi şi importante măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. . Sărbătorind două decenii de la instaurarea repu­licii — împlinirea uneia din cele mai arzătoare aspi­raţii ale forţelor progresiste din istoria modernă a Ro­mâniei , poporul a făcut bilanţul epocii glorioase a socialismului. Mîndru de ceea ce a înfăptuit cu minte, şi cu braţele sale, el priveşte înainte cu optimism, scru­tează cu încredere şi entuziasm ziua de miine, şi una măreaţă, a patriei noastre socialiste. Conferinţa Naţională a Partidului­­Comunist Romai -riya.'.i'ia,iarja'‘ vAtasW i&AirrtVzrfJârnuiltfr însemnătate pentru progresul orinduirii socialiste, a des­chis noi orizonturi operei de construcţie socială ce se înfăptuieşte în ţara noastră. Concretizînd unele din mă­surile preconizate de Conferinţă, Marea Adunare Naţio­nală — forul suprem al ţării — a adoptat o serie de legi a căror aplicare va exercita o influenţă deosebit de pozitivă asupra mersului înainte al economiei şi cul­turii ţării, va contribui la dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a democraţiei noastre socialiste. Sîntem con­vinşi că în anul care vine clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, îşi vor consacra energia şi forţa creatoare realizării sarcinilor măreţe trasate de Conferinţa Naţio­nală, cauzei socialismului în patria noastră, îmbunătă­ţirii continue a vieţii materiale şi spirituale a între­gului popor, asigurării prosperităţii ţării, viitorului fe­ricit al naţiunii noastre socialiste. Anul care a trecut a marcat, de asemenea, noi vic­torii în lupta forţelor înaintate ale omenirii contempo­rane pentru socialism, pentru progres social şi pace. In acelaşi timp, vina internaţională a cunoscut noi acte agresive ale imerialismului: continuarea şi intensifi­carea războiulu din Vietnam, conflictul militar din Orientul Apropiat, alte focare de încordare şi primejdie pentru pacea pnoarelor. Pătrunsă de spirit de răspun­dere faţă de ineresele majore ale omenirii, România a desfăşurat în ursul anului 1967 o intensă activitate politică internțională ; ea şi-a adus din plin contribu­ţia la lupta înpotriva politicii agresive a cercurilor im­perialiste, petru apărarea păcii, pentru promovarea principiilor d încredere şi colaborare între popoare, pentru egalitat­en drepturi şi respect faţă de indepen­denţa şi su­lvarea fiecărei ţări, faţă de dreptul fie­cărei naţiuni a urma nestînjenită calea de dezvoltare pe care o dorşte. Partidu­l ş­i guvernul, întregul popor român vor mi­lita şi în vifor, din toate puterile, pentru înfăptuirea obiectivelor fundamentate ale politicii noastre externe : întărirea priteniei şi colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste, divoltarea colaborării şi cooperării interna­ţionale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, consolidarea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţion­ae , de care depind forţa şi coeziunea în­tregului fro­t­an imperialist. In eforturile pe care le de­punem, sínt® animaţi de convingerea că forţele socia­­-4s.Viv.wt­ . Vitutii şi progresului social "vor obţine noi su­rse în lupta împotriva imperialismului, a reac­­ţiunii, pentru încetarea războiului din Vietnam, pentru restabilirea păcii în Orientul Apropiat, pentru apărarea păcii în luare. Ingădbu­iţi-mi, dragi tovarăşi, cu prilejul Anului Nou, să vă felicit călduros în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului şi să vă urez din toată inima, dumnea­voastră , muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România, noi succese în activitatea socială şi în viaţa personală, sănătate, satis­facţii şi bucurii depline, înfăptuirea tuturor năzuinţelor de mai bine. Să ridicăm paharul pentru prosperitatea patriei, pen­tru bunăstarea şi fericirea poporului român, pentru Parti­dul Comunist — conducătorul încercat al naţiunii noas­tre socialiste — pentru socialism, pentru pace şi prietenie între popoare ! La mulţi ani ! In interiorul darului: H Culegeri literare „Confesiuni“ şi „Pagini ieşene“ ■ Semnăturile de pe contracte nu obligă? ■ SPORT Vă prezentăm: Fabrica de pâine din Iaşi Vechiul cartier ieșean Ţu­­ţia,re cunoscut prin amploa­­ra construcţiilor ridicate în utimii ani, se va îmbogăţi­­ o nouă unitate industria- 5 - Fabrica de pîine din cadrul Complexului de moră­irit şi panificaţie Iaşi. Con­strucţia noii unităţi se înca­drează în mod armonios în arhitectura zonei industriale a oraşului. Atrage atenţia în mod deosebit o impunătoare clădire, situată pe o supra­faţă de peste 3.500 m.p. Este hala de fabricaţie, în reali­zarea căreia proiectanţii de la Institutul de proiectări al industriei alimentare Bucu­reşti şi constructorii de la I.C.M. nr. 4 şi Şantierul nr. 204 instalaţii Iaşi au adoptat soluţii dintre cele mai mo­derne. In construcţia ei pre­domină betonul precompri­­nat, tîmplăria metalică şi ticla. Spaţioasa hală, care a fi placată în faianţă, fundată de lumină şi aer andiţionat, va oferi munci­ţilor condiţii de lucru ex­­elente. Noua şi moderna fabrică 0 produce 70 tone de pro­­ase de panificaţie în nu­­meroase sortimente. Zilnic, va porni de aici către ju­rii cel mai exigent, consu­­mtorul, 40 tone piine nea­­gr, 20 tone pîine albă şi 1 tone specialităţi printre ere : împletituri, cozonaci, olăcei, cornuri etc. Cum se vor produce toate cestea la noua unitate a industriei alimentare ? între­gi proces tehnologic, de la trisformarea făinii în pro­­ase de panificație pînă la îcărcarea acestora în mij­­lacele de transport este me­­anizat. Unele operații, ca I. BANU [continuare în pag. a 3-a) Noua aara din Bîrlad 1 - 4­1 I • Două decenii de la adoptarea Declaraţiei Universale a drepturilor omului Mesajul preşedintelui Adunării Generale a O. N. U. • Declaraţiile şefului statului cambodgian Plecarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Ra­ma­da Iugoslavia Marţi, 2 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C. G. al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Socialiste România, şi Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al G.C. al P.C.R., a plecat în R. S. F. Iugoslavia, unde, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedinte al U­­niunii Comuniştilor din Iugo­slavia, va face o scurtă vizită de prietenie. La gara Băneasa erau pre­zenţi tovarăşii Gheorghe A­­postol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ilie Ver­­deţ, membri şi membri suple­anţi ai Comitetului Execu­tiv, secretari ai C.C. al P.G.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi Consiliului de Mi­niştri, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi or­ganizaţiilor obşteşti. (Agerpres) Revelion 1968 Cele 12 bătăi ale lui Cronos au însemnat, în noaptea Anului Nou, 12 e­­couri ale unei uriaşe şi unice inimi omeneşti. Ele pulsau optimism, generozi­tate, bucurie. In noaptea aceasta a bucuriei şi a nă­zuinţelor de mai bine, la­ An nou în casă nouă Familia turnătorului Ioan Scutaru, de la Uzina mecanică „Nicotină“, este alcătuită din şapte persoane. Anul ce a tre­cut i-a adus un dar cu ade­vărat de valoare : un aparta­ment cu patru camere în car­tierul Tataraşi. Alături de tovarăşii săi din secţia unde lucrează, ca şi toţi din întreaga uzină, Ioan Scutaru, muncitor priceput, a întîmpinat Anul Nou cu rezul­tate bune in mucă. Acum, cînd nu mai este mult pînă cînd vechiul an, bătrin cu experien­ţă şi cu un palmares de suc­cese, se grăbeşte să-i ofere tinărului an 1968 locul. Ioan Scutaru, împreună cu soţia şi cu copiii săi, stau în jurul mesei pline cu de toate şi aşteaptă clipa solemnă a ho­tarului dintre 1967 şi 1968. Pa­harele pline strălucesc la fel ca şi ochii fericiţi ai meseni­lor. Şi iată-l. A sosit ! 1968, marcat prin cele 12 bătăi so­lemne, unice, de miez al nop­ţii de Anul Nou. Se ciocnesc paharele. Pentru viaţă nouă, pentru fericire şi bunăstare. Ioan Scutaru şi-a cumpărat multe. II întrebăm despre pro­iectele personale pentru anul 1968.­­ Vreau ca şi in acest an copiii să-mi aducă note bune (fetele cele mari lucrează deja în producţie), să-mi iau maşi­nă de spălat rufe, încă o gar­nitură de mobilă. Şi la locul de muncă îmi doresc numai succese. Ca, atunci cind voi ieşi la pensie - şi nu mai am prea mult, nici trei ani - să pot spune că am fost util so­cietăţii. La Palatul Sănătăţii De la marginea Păcurarilor, pe acolo unde, pe vremuri, trecea un vechi drum de cară, al păcurarilor, ce ducea in­sul, la fei ca toate oraşele patriei, a primit anul 1968 cu alaiul cuvenit. Reporterii şi fotorepor­­terii noştri au surprins în această noapte oameni în clipa întîlnirii cu viitorul, cînd 1968 a preluat curajos ştafeta timpului. In clipe-„dulcele tirg al leşilor“, cum se consemnează în hrisoave, se vede acum strălucind o con­stelaţie de lumini. Cu ani în urmă, aici a apărut o unitate industrială ce face, an de an, tot mai mult, cinste Iaşului, ca şi întregii ţări. Este Fabrica de antibiotice. Fiecare An Nou îi găseşte pe muncitorii, inginerii şi teh­nicienii acestei fabrici în faţa modernelor instalaţii suprave­ghind procesul complex de pro­ducţie. Se lucrează cu spor şi cu multă atenţie şi în aceas­tă noapte. Ochii se îndreaptă, simultan, aproape, spre maşini şi instalaţii ca şi pe secunda­rele ceasurilor. Nu mai este mult şi Anul Nou va bate şi la poarta acestui Palat a! Sănă­tăţii, al cărui colectiv este ho­­tărît să-l intîmpine cu succese deosebite. Tehnicianul Vasile Popescu,­le acelea s-au închinat pa­harele şi toţi au spus ace­leaşi cuvinte : „LA MULŢI ANI!". Dar mai bine să vedem cîteva din secvenţele fil­mului făcut în urmă cu... un an, şef de schimb la secţia a ll-a fermentaţii streptomicină, ca şi c ologii de muncă, Mircen Cozma, Elisabeta Raţă şi Ni­colae Dumitraşcu, urmăresc res­pectarea parametrilor de lucru la fermentatorul de regim.­­ Deci revelionul îl petreceţi la locul de muncă ?­­ Este cit se poate de obiş­nuit Aici succese, acasă mar­­sa plină. Vinul il vom bea mai cu poftă. Şi în laboratorul de chimie al secţiei se apropie Anul Nou. Laboranta Claudia Ta­­bără urmăreşte îndeaproape recoltarea la timp a probei a­­duse in laborator de colegii ei, Gheorghe Dascălu şi An­­­gela Cocuz. Ceasul bate miezul nop­ţii. Oamenii în alb îşi string mîinile, îşi urează tradiţionalul : „La mulţi ani !“. Procesul de producţie con­tinuă. Bilanţul activităţii la 8:30 dimineaţa , şarja 307 de strep­tomicină (6.400 unităţi pe mili­­litru) a fost filtrată. Rezultatul? 217,620 miliarde U.I. de strep­tomicină faţă de 180 miliarde U. I. cît se planificase. Şarja 308 (6,800 unităţi pe mililitru) se anunţă şi mai bună. Ea în­că se filtrează. Secţia I peni­cilină lucrează la filtrarea şarjei 113 (regimul 6) penicilină G. Rezultatul ? S-au realizat 258 miliarde U.l. penicilină, faţă de 245 miliarde U.l. cît erau pla­nificate. S-au mai predat, pe întreaga fabrică, 107,5 kg. te­traciclină şi încă 32 kg. peni­cilină G. Oamenii din schimbul de noapte s-au îndreptat diminea­ TRAIAN CRAESCU PAUL VARGA (continuare în pag. a 2-a) La mulţi ani, în casa nouă ! (In familia lui loan Scutaru). .Urări reciproce între cei din schimbul de noapte de la Fabrica de antibiotice. Început de an în întreprinderi Ieri, 2 ianuarie, a reînceput lucrul în principalele secţii de producţie ale Uzinei metalur­gice din Iaşi. Tovarăşul ing. Const. Moraru ne informea­ză că cinstea de a da primul metru de ţeava sudată din acest an a revenit schimbului B, condus de maistrul prin­cipal Petru Neteş. In prime­le patru ore ale dimineţii, la linia de 4X21 sarcinile de plan sporite ale acestui an au fost depăşite cu doi la sută,­ evidenţiindu-se echipa condusă de Titus Bulgaru. Succesele obţinute din pri­mele ore de lucru au la bază buna pregătire a producţiei care s-a desfăşurat în ulti­mele zile ale anului trecut. ★ Un telefon la Fabrica de ulei „Unirea“ şi iată că intrăm în legătură cu inginerul şef, to­varăşul Nicolae Patraşcu, care ne acordă primul interviu al anului. „ Pentru ziua de astăzi (2 ianuarie), ne spune tovarăşul Patraşcu, au fost convocate cî­teva echipe de lăcătuşi şi elec­tricieni, împreună cu maiştrii în vederea pregătirii principa­lelor utilaje. In primul rînd am trecut la dezbenzinare, ca să putem interveni la banda extractorului — utilajul condu­cător. Mai avem în programul de lucru intervenţii la presele mecanice, la prăjitoarele de miez, la elevatoare. Lucrul merge foarte bine, încă n-au trecut patru ore, dar am rea­lizat jumătate din ce ne-am propus. — Cum apreciaţi planul de producţie pe 1968 ? — Este un plan sporit cu 20 la sută faţă de decembrie tre­cut, adică cu 40 la sută mai mare decit capacitatea proiec­tată a fabricii. Prin perfecţio­narea procesului de producţie, prin diferite inovaţii şi raţio­nalizări, colectivul nostru a sporit capacitatea de producţie a fabricii şi acum poate înde­plini sarcini mai mari, ca ace­lea ce ne revin pentru anul în curs. Tovarăşul Petru Muşat, se­cretarul comitetului de partid, ne vorbeşte despre hotărîrea colectivului de a obţine noi succese in producţie şi în a­­cest an. A. B. REPORTAJ Parisul monu­mentelor de artă(II) ION ISTRATI Firesc şi explicabil lucru, vizitarea şi, mai bine zis, cunoaşterea monumentelor pariziene şi descoperirea ar­tei din muzeele cu care, pe drept cuvint, se mindreşte capitala Franţei, nu e ab­solut de­loc o întreprindere uşoară, dacă ar fi şi numai pentru simplul fapt că e­­xistă, de-o parte şi de alta a Senei, cel puţin 30—40 foarte celebre monumente care trebuie obligatoriu vă­zute şi peste 60 de muzee. Asta ca să nu mai Înglo­băm în calcul cele peste 150 de teatre, galerii de artă şi săli de spectacole, edifici­­ile palaţiale, cele circa 30 de cabarete artistice, sălile de concerte, cele peste 250 de biserici şi capele care ţin de diferite culte sau ri­turi, numeroasele institute, facultăţi şi şcoli superioare, bibliotecile de faimă şi gră­dinile publice, cit şi cele­lalte atracţii cu toate con­stituind ,,rendes-vous“-uri fecunde cu o artă străve­che şi cu o istorie întotdea­una venerabilă, generatoare de valori emoţionate. Din pricini ca acestea, Parisul nu poate fi cutreie­rat doar în 2—3 zile spre a-i găsi, cit de cît, identi­tatea şi spre a-i gusta fru­museţea şi sensul care o caracterizează şi-i definesc ilustra personalitate, deşi nu lipsesc nici acele ghi­daje sau călăuze turistice care ifi propun, in extremis, variate posibilităţi pentru a face turul oraşului, cu auto­(continuare în pag. a 4-a)

Next