Flacăra Iaşului, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 6626-6650)

1968-01-03 / nr. 6626

FLACARA IAȘULUI PAGINA 2 * In cinstea aniver­sării a 20 de ani de la proclamarea Repu­blicii, zilele trecute a avut loc la Teatrul Naţional „Vasile Ale­­csandri" din Iaşi un spectacol festiv la care şi-au dat concursul şi formaţii artistice pio­niereşti. Un clişeu: corul de copii al Liceului nr. 1 din Iaşi. Dirijor, Ma­ria Zaibert. Fotó: V. Botoşanu Culegeri literare „Confesiuni“ şi „Pagini ieşene Sunt titlurile a două cu­legeri literare închinate ce­lei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii. Pri­ma, „Confesiuni“, editată de Casa regională a creaţiei populare, adună în paginile sale poezii, proză şi teatru — apar­inînd lui Andi An­­drieş, Ştefan Oprea, Traian Crăescu, Corneliu Huţanu, C. Slavic, Ion Puha, Dan Rotaru, Dumitru Grigoraş, Ovidiu Hotinceanu, Gloria Lăcătuşu, Steliana Delia Beiu, Ana Mişlea, Ion Hur­­jui, Mihai Ducan, Silviu Rusu, Bogdan Siriteanu, E­­ugenia Popa şi alii. Avind un caracter festiv, majorita­tea lucrărilor inmănunchiate in acest volum converg că­tre un confinut comun și a­­nume acela cu referire­ di­rectă la realizările, ce, au avut loc în patria noastră, timp de douăzeci de ani. Volumul se prezintă cu lucrări bine închegate, reu­șind să reflecte din interior realitatea, transfigurind-o și fabulind artistic evenimente de ordin etic, social etc. Actul principal all ,,Con­fesiunilor" despre care vor­bim stă în aceea că lucră­rile cuprinse aici sunt stră­bătute de un tior sincer și, în mare măsură, capabil să oglindească evenimentul in cinstea căruia s-au tipărit. Versurile se succed armonic şi impresionează prin trăiri adinei, legate organic de motivele ciitate („Inima mea prin tine vibrează" — C. Scripcă­­, „Ciudat mingîie trandafirul alb" — I. D. Zamfirescu ■, „Diana cu ciu­ta" — C. Măruţă , „împli­nire" — G. Mocanu; „E­­logiu" — Georgeta Eftimie ; „Fîntîni" — Ion Roşu ; „Ma­lul meu şi marea" — Silviu Rusu ; „Aproape o epistolă" — N. Turtureanu ; „Ziua" şi „Noaptea" — Steliana Delia Beiu etc.), demonstrînd prin calităţile lor estetice, potentele creatoare ale ce­lor mai mulţi dintre cei ci­taţi, Andi Andrieş, semnea­ză piesa de teatru „Oaspe­tele fără nume" şi momen­tul intitulat „Revedere în staţie", iar lui Ştefan Oprea ii aparţine lucrarea drama­tică „Am iubit doi ochi albaştri". Apărută intr-o foarte fru­moasă prezentare grafică, alegerea intitulată „Pagini ■şene", scoasă de Consiliul regional Iaşi al U.G.S.R., cuprinde un număr însem­nat de poezii, lucrări in proză şi teatru semnate de iubitori ai condeiului , toţi fiind membri ai cercurilor literare ale sindicatelor din regiunea Iaşi. Dedicat aceluiaşi impor­tant eveniment, conţinutul „Paginilor ieşene" se pre­zintă cititorilor intr-o finală sobră şi delicat sugestivă, împlinind, intr-o realizare artistică promiţătoare, do­rinţele celor mai mulţi din­tre semnatari de a-şi măr­turisi ginduri şi idei legate de iureşul nou al vieţii noastre de astăzi. Volumul se deschide cu poemul in­titulat ,,30 Decembrie" (Ion Apetroaie) şi continuă cu o suită de poezii („Aleasa­­w" — Alex. Dimitriu ; „Patriei" — George Iravoi; „Cîntecul miinilor" — Elena Podol­ea­­nu; „Chemare" — P. Bal­­muş ; „An Nou" — Dumitru Angheluş etc.), ale căror motive sunt determinate de un entuziasm cuprinzător şi sincer, tinzind parcă­ să se manifeste numai la nivelul hiperbolei: „Cinstesc pămintul tău brăzdat de glorii Şi zborurile mele-ţi dăruiesc. Sint fulgere trecute prin istorii, Născute prin avîntul strămoşesc"1. („Patriei" de G. Ilava). Privită în ansamblu, cu­legerea „Pagini ieşene" re­uşeşte să prezinte publicu­lui unele poezii şi lucrări în proză capabile nu nu­mai să-şi recomande cu căl­dură autorii, dar să şi con­stituie un argument artistic serios pentru modul in care scriitorii amatori îşi pot mărturisi cu talent glodu­rile şi crezul lor patriotic. Capitolul teatru în a­­ceastă culegere este repre­zentat de Iosif Vişin cu pie­sa intr-un act, intitulată „Panoul de onoare". Bucă­ţile în proză cele mai reu­şite dezbat probleme legate de etica omului nou, socia­list (schiţa „Vasilică" de Alfons Dulman). Remarcăm lucrările de ar­tă plastică incluse in „Pa­­ginele ieşene" semnate de : Florin Marlă, Simona Cos­­fin, Laurenţiu Gheorghiu, Dumitru Brădăţeanu şi alţii. VIRGIL NOUR­ I 1967 A apărut nr. 12 al revistei „Probleme economice“ cu următorul cuprins: Numărul pe luna decembrie 1967 este consacrat aniversării a XX de ani de la proclamarea Repu­blicii, cu care prilej revista pu­blică următoarele studii : EDITORIAL : Hotărîrile Conferin­ţei Naţionale a P.C.R. — pro­gram ştiinţific de dezvoltare multilaterală a societăţii ro­mâneşti. * * * Jubileul glorios al Repu­blicii. Dr. ILIE RADULESCU : Statul socialist şi dezvoltarea econo­miei naţionale. Dr. E. HUTIRA şi FL. BALAURE: Caracteristici ale apariţiei şi evoluţiei relaţiilor de produc­ţie socialiste. GRIGORE COMARTIN : Pregăti­rea premiselor economice pen­tru trecerea la construirea so­cialismului (1944—1947). I. ŞERBANESCU: Perspectivele economiei româneşti în lupta de idei din anii 1945—1947. Dr. I. RAVAR­­ Cu privire la crearea şi utilizarea produ­sului social şi a venitului na­ţional. Dr. CONSTANTIN IONESCU : Industria — ramură determi­nantă a economiei naţionale. Dr. C. M. ENACHE : Industriali­zarea socialistă — baza utili­zării eficiente a forţei de muncă. Dr. N. BELLI : Rolul hotărî­tor al agriculturii pentru progre­sul economiei. Dr. V. AXENCIUC : Schimbarea locului României în diviziu­nea mondială a muncii. Dr. GHEORGHE SURPAT şi NI­­COLAE IONEL : Relaţiile eco­nomice externe ale României în perioada construirii socia­lismului. LA IAŞI Expoziţia comemorativă a pictoriţei Nutzi Acontz Expoziţia retrospectivă Nu­tzi Acontz — organizată de Muzeul de artă din Iaşi cu prilejul comemorării a 10 ani de la moartea artistei — este o revelaţie. Cele 120 de lu­crări — uleiuri, acuarele, gu­aşe etc. — aduc în faţa pu­blicului mărturia unui mare talent, a unei fine sensibilităţi şi a unui ascuţit spirit de ob­servaţie. Caracterizate printr-un li­rism profund, pînzele Nutzei Acontz degajă o anumită po­ezie a lucrurilor şi a priveliş­tilor naturale pe care artista le-a înţeles, le-a îndrăgit şi le-a transfigurat plastic cu o mare forţă de sugestie. Sub penelul Nutzei Acontz, culorile se transformă într-un fluid di­­fuz care învăluie cald peisa­jele şi naturile statice, lăsînd impresia unei contopiri Cro­matice sub acţiunea incandes­centă a sentimentelor. Deşi în expoziţie nu figurează nici un autoportret, prezenţa artistei se face simţită în fiecare din lucrările sale, care sunt, de fapt, confesiuni ale unui su­flet delicat, înfiorat de poe­zia lucrurilor, de măreţia na­turii, de freamătul vieţii. Sub raport tematic, expozi­ţia este dominată de peisaj şi de natura statică, dar acestea sunt astfel organizate, incit între elementele naturii şi, respectiv, între obiectele din naturile statice se stabilesc relaţii, corespondenţe, dialo­guri ca între personajele u­­nor compoziţii. In lucrări ca „Peisaj de coastă", „Peisaj grec", „Port cu bărci" ș.a. imaginile se compun arhitectural, casele se integrează în arhitectura na­turii, iar ritmul acoperișurilor este acompaniat de ritmul co­linelor. Alteori, în lucrări ca „Peisaj din Balcic", „Peisaj dobrogean“, „Tulcea — cari­eră de piatră", peisajul ne a­­pare ca un rezultat al unui clocot interior al pămîntului. Și într-un caz și, în celălalt viziunile sînt ample, spațiile vaste, iar perspectiva năval­nică — realizată prin succe­siunea planurilor — ne ab­soarbe privirile pînă dincolo de marginile zării. Există în pînzele Nutzei Acontz o po­ezie a depărtărilor, a spaţiilor nelimitate, care traduce de fapt nostalgia călătoriilor pa care le-a întreprins artista în Asia Mică, Grecia, Franţa, Bulgaria. Mînuind cu virtuozitate cu­lorile, Nutzi Acontz a creat armonii cromatice de un ma­re rafinament, mergînd de la transparenţa strălucitoare din „Fructieră", „Trandafiri în pa­har", „Fructieră cu pere" etc la densitatea coloristică din „Valea Nandrei“, „Potcovitul cailor", „In vie la Iaşi", „Pei­saj din Bucium" ş.a. Variaţiile de griuri şi vio­­laceuri, de alburi şi albastruri din naturile statice cîntă cu o sonoritate discretă, subtilă, ra­finată, care emană din inte­riorul imaginilor în atmosfera ambiantă. Subliniem, de asemenea, di­namismul multora dintre ima­ginile plastice create de Nutzi Acontz şi variaţiile rit­mice care le animă. In „Pei­saj cu case şi bărci" — de pildă — ritmul dealurilor este ondulatoriu şi mai potolit fa­ţă de ritmul sacadat, mai alert al caselor; în „Bărci de pes­car" curbele suple ale bărci­lor sunt angajate intr-un ritm de balansoar, iar în „Grădină de restaurant" ritmul este pen­­dulant şi deosebit de viu. De la andante la alegre, pe ver­ticală, pe orizontală sau în perspectivă, variaţiile ritmice se acordă, într-o unitate per­fectă, cu cromatismul simfo­nic al pînzelor create de a­­ceastă mare artistă. Mai trebuie să subliniem în mod deosebit prospeţimea şi spontaneitatea acuarelelor şi a desenelor colorate, care o­­cupă un loc important în ex­poziţie, cromatismul lor solar şi ascuţimea observaţiilor pe care le face artista in aceste lucrări. In ciclul de ilustraţii „Daphnis şi Chloe" — de pil­dă — desenul aparent naiv traduce admirabil naivitatea personajelor create de Longos și caracterul pastoral al ro­manului său, iar în desenel" ..Tătăroaică". ..Turc". .„Turci odihnindu-se“ ș.a. trăsăturile etnice ale modelelor sunt sur­prinse cu o precizie indubi­tabilă. Născută la Focșani, la 16 noiembrie 1894, dar formali în ambianţa artistică a Iaşu­lui, Nutzi Acontz se înscrie prin opera sa în tradiţiile ce­le mai valoroase ale artei moldoveneşti, unindu-şi efor­turile cu marii săi contempo­răni — Pallady, Tonitza, Ca­­targi, Dărăscu, Ghiaţă ş.a. — pentru dobîndirea unor po­ziţii noi, moderne, vi ar­ta ro­mânească. Receptivă şi față de înnoirile artei străine, pe care le-a cunoscut chiar la sursă (în Franţa, de pildă), Nutzi Acontz le-a asimilat în spiritul artei noastre, lăsînd în urma sa o operă de o înal­tă probitate artistică, specific românească şi care fructifică şi sintetizează în primul rînd experienţa artei româneşti la nivelul ei dintre cele două războaie mondiale. Retrospectiva organizată de Muzeul de artă din Iaşi este un eveniment artistic de sea­mă, care ar trebui să fie cu­noscut şi în celelalte centre mari ale ţării. CLAUDIU PARADAIS ,0CUIil IDILA ORIZONTAL: .1 A scris minuna­tele „Balade şi idile" — Loc pen­tru discuţii şi idi­le; 2. Precede o­­pera muzicală sau o poveste de dra­goste — Volum;­ 8. Plantă păguboasă — Vorbă de ris — Fluviu italian ; 4. Iubită perfectă! — Dare ; 5. Ea! — Bani (înv.); 6. Produse galinacee — Tele I — Val; 7. In orice idilă— se naşte în inimă ! şi piere in plă­­mîni! — Posesiv ; 8. Urmarea firească a unor idile (pl.); 9. Fluviu bivocalic—Par­tener în idilă ; 10. îmbrăţişea­ză copacii I — Idealul frumu­seţii bărbăteşti; 11. Elena E­­nescu —­ Nea — Joc de cărţi; 12. Arcaşul poznaş în timpul idilelor — Autorul volumului de schiţe „Inimi fierbinţi". VERTICAL: 1. Alt nume dat lui Eros, zeul de totdea­una al dragostei — Calea în­drăgostiţilor ; 2. Poet latin care în tinereţe s-a dedicat poeziei de dragoste (ex. cule­gerea „Amoruri") scriind pî­nă şi un tratat intitulat „Ar­ta de a iubi" — Inul din fur­că ; 3. Cîntec sub baleilul iu­bitei ; 4. In umbră —Primul intre primii — Auterea ci­clului de poezii „Cîntara mun­ţilor“ ; 5. Bine echific din punct de vedere tehni­­oul primei idile­­ oltenească Joc de b­oc Ustensil casnic; 7. Marele nostru ! — Săpată î adine pentru extragerea pealului; 8. El ! — Radă în consicţie!; 9. Frumoşi între frumo (fig.); 10. Nota traducătorului— Pe­trecere cu dans — Di inutiv bărbătesc; 11. Intri­gi­pare nevinovată a lui Cupon 4- Cuvînt care sună la el cu altul ; 12. Indrăgoslit - Rînd M. IORACHE — E­Casă ( REVELION 1968 (urmare din pag. 1) Dă spre „ celălalt" revelion, cu cei dragi, de acasă. Şi încă o dată ne răsuna, ca un dul­ce clinchet de clo­poţei al iernii unui tînăr an : „Mulţi ani, tovarăşi ! Şi fericiţi, şi buni Clinchet de cupe la studenţi Dealul Copouluî. Cantinele studen­ţeşti au devenit a­­devărate săli de carnaval. Studen­tul nu mai intră aici cu cartela de masă, ci scoate ultima invitaţie a anului. Peste 10.000 de studenţi ai Ia­şului au petrecut revelionul în zece clădiri din dealul Copoului. Ne-am oprit la cantina nr. 2 a Universităţii „Al. I. Cuza“. Aici îşi petrec revelionul stu­denţi ai facultăţilor de filolo­gie, istorie-filozofie, biologie, studii eco..or­ice, în total 600 de tinere şi tineri. Fiecare fa­cultate şi-a pregătit pluguşo­­rul ei. E o adevărată întrecere între pluguşoare. Zăbovim la masa celor care acum cîteva luni erau ... bo­boci. Este primul lor revelion între studenţi. Adriana Vereş, anul I, biologie, arădeancă su­tă la sută : - Rochia asta am făcut-o special pentru revelion ! M-am coafat în mod special. Cite pregătiri ! - A fost numai revelionul la mijloc ? - Nu, şi el. L-am cunoscut la balul bobocilor. Ne simţim atît de bine aici, la revelionul studenţilor ! Staţi puţin, a în­ceput „Periniţa" ! De aici încolo şi-a făcut me­seria fotoreporterul. Stăm de vorbă cu alţi stu-ainc...aceeaşi.întrebare („Ce doi foşti sciţi gclu.ift anul 1968?“) ş! ■yildsbiitiî loanl Nedelea,din inu­ alim-lea filologie. Ti •u!,*tă gînduri. Apoi : am zal||!|-|ea filologie. Tînă­­ul.iftâ j. gînduri. Apo - Nu tcu ce să încep... si it așa jg muite ! - ince, cu ceva. - Știu ' eu ... De pildă, eu aș vrea ,-.u mbătrînesc nici o dată - Te cid, și eu aș vrea ! Se pan-­ ijă că nu se poate ... - Ba sstapate ! Dacă o să fiu mereu mînuit de ceea ce fac, maref bucuros de ceea ce văd i jurul meu, mereu fericit că pt contribui la în­florirea p .iei, mai îmbătrî­­nesc ? -In cazi, ista, nu ! Rîdem tc in clinchetul cu­pelor. u m^pjiie cîntată acum de orchestra de chitare elec­trice e acobrită de „Gaudea­mus igitur“.­. Miezul nopţii la Palat^ Culturi Ceasul din Palatului Culturii a fa dus după ra­dio. Da, priu, iată în tot trecut , anul care a venit. — Ani care a trecut, pentru ce? - Penu că e primul an de căsnicie pentru că e anul în care a apărut şi primul co­pil, Dori — Şi aul care a venit ? - Pentr că în anul acesta voi pune a punct nişte inovaţii pe care i-am început în anul trecut. Orchesta condusă de Ion Bă­­luţă şi-a eluat programul. Se pregăteşte un concurs de epi­grame şi răvaşe. Pînă atunci, balerini di la Opera de stat din Iaşi înm­pină noul an în. .. poante şi graţii. Faţă de alţi ani, revelieul de la Palat a fost mai legat în surprize plă­cute. Bineînțeles că acesta este meritul orgnizatorilor. Dar să nu-i uităm aici pe cei 40 de ospătari ai­­A.P.L.-ului, în frun­te cu responsabilii lor, care şi­­au arătat mşteşugul în servitul celor 250 de pui la frigare, a unui cotigar încărcat cu peşte proaspăt, a celor 25 de kilo­grame de ide, ca să nu mai punem­ la socoteală toate ce­lelalte bună­ţi trecute acum din lista meniului pe mesele consumatorilor Ciorbă de potroace lila „Moldova“ Zori de zi. La restaurantul „Moldova" revelionul a fost după. . . preferinţa şi gustul par­ticipanţilor. In primul rînd, că i-am recunoscut ospătarii dă­ruită eleganţei şi ţinutei lor. Eleniul ne-a lasat gura apă : cursul anului denţi. Constantin Schifirneţ­i din anul al V-lea, Facultatea de istorie-filozofie, şi-a petrecut ultimele patru revelioane între studenţi. Acesta este al cinci­lea. De fiecare dată cînd era întrebat ce-şi doreşte în anul ce vine răspundea : media de trecere peste 9. In anul al V-lea a trecut cu media 9,20. Se vede că anul cel nou îl ascultă cu atenţie ! De data asta răspunsul a fost altul: - Ce doresc în 1968 ? Să ajung sănătos la locul de mun­că. Anul acesta e anul de co­titură în viaţa mea. Studentul loan Hopîrteanu, anul al IV-lea, Facultatea de studii economice : - Nu mă laud. Dar să ştiţi că în anul 1968 nu mă las pînă nu obţin media 10. şi e­ra con-I pcTeuTţipeni n1 .(i e pasăre hr­­aspic, crin • cu iărmie, curcan la tava cu varză călită, purcei de lapte la tavă gorni, salată de sezon și mură­­rmi asortate, tort special, ca­sată, mere, schweitzer, cafea, •-■n Muscat Oltonel și șampa­nie ! 'ar la urmă... necesara ciori de potroace ! Ca să se refacă toată lumea ! Cei care şi-au petrecut reve­lionul la restaurantul „Moldova“ au avut şi urători. Pentru cîteva minute, întreg personalul de ser­viciu de la bucătar la respon­sabil s-au strins în jurul buhaiu­lui, au luat clopoţei în mină şi­­au spus „Pluguşorul ospătarilor". Drept pentru care nici un con­sumator n-a mai făcut nici o obiecţie că la nota de filată s-a 1961, cînd n-a mai rămas în urmă şi n-a mai luat-o înainte, a fost noaptea de revelion ! Şi în clipa cind bătrînul ceas cînta „Hora U­­nirii“, în Palat, 500 de tineri şi tinere se uniseră într-o ho­­rg urare, de la volan la moldoveneasca. Se spărgeait­aplicat 10 la suta refruza I baloanele din care zbura in vărul tinerilor confrun­­d toa­te culorile. Sălile ,5. sunau de urale și circa6i [ga_­rapnicele urătorilor întreceau pocnetul puștilor. Bătru­­ceas bătuse pentru a 12-a oară, un Palat pătrunsese Anul­­,e­­r­ou Şi tinerii se îmbrăţişai ,e Se­­rutau şi îşi urau fericit şi no­­roc. Nu ştim cui să luă primul interviu, în primul ircnit al anului 1968. Şi atuna ne-am zis să luăm la întimpir­e.­­ Cum mă numesc Vasile Ghergheşanu. Sunt sude la u­­zina mecanică „Nicolinic“ cine este dumneaei ? E ro­dnica mea. Ce doresc în 1919 , să mă căsătoresc ! Logodnica zîmbeşte, nu­­meşte Valentina Zaharie muncitoare la Fabrica fecţii. - Dumneata ce doreşt? - Cum ce doresc ? Să că­­sătoresc ! Se vede treaba că cei doi au fost înţeleşi. Dar asta nu înseamnă că primul intervi nu va fi publicat. Ne facem cu greu­­,4m printre perechile de dansatori şi ajungem la o masă mai r­e­­trasă. Printre meseni, Dinu Cantemir, strungar la S­il­f. Vlădeni, cu soţia. - De la Vlădeni ? - Da. Am ţinut amîndoî să facem revelionul la Palatul Cul­turii. Am ţinut să sărbătorim­ cum se cuvine şi anul care N-am ştiut că Alexandru Ivan­­ciu, şoferul de pe taxi41 2568, cu ajutorul căruia am fost ope­rativ in efectuarea reportajului, e student în anul a I V-lea. La un moment dat însă a început să cînte în limba italiană. Aşa am aflat că studiază ialiana şi spaniola. Fotoreporterul i-a c­erut ,­ oprească. . . imediat maşina (ii aşa s-a făcut clişeul de faţ'!.' Şoferul ne-a spus : - E al patrulea an de cînd fac revelionul la volan. Profit de prezenţa reporterilor în ma­şina mea şi transmit, de la vo­lan, acum cînd n-a trecut mult d­e la venirea noului an, către femeia cu care m-am căsătorit acum o lună, următorul mesaj : „Draga mea, la mulţi ani şi multă fericire ! Te iubesc !". Maşina gonea cu 50 pe oră... Raportul miliţianului, în afara de veselie, nimic deosebit In Piaţa Unirii, la post, ser­gentul major de miliţie C­on­­stantin Iacob. Şi anul trecut, în noaptea de revelion, tot un post era. Oprire în dreptul omului în uniformă care are ,în grijă ordinea publică.­­ S-a întîmplat ceva ?­­— în afară de veselie, nimic deosebit. Urătorîi au a­,s la Palatul Culturii „Periniţa" la revelionul studenţilor. Şoferul Alexandru Ivan drum. iu ,,a prins" Anul N ., ne Ilii le ott fcaeilBKflgWMWMIli­H­UH IHITOTI Radio Iaşi Programul de dimineaţă ; 5.30 Buletin de ştiri ; 5.35 Mu­zică uşoară ; 6.00 Emisiune pentru sate; 6.10 Melodii popu­lare româneşti ; Muzică dis­tractivă ; 6.45 Jurnal de va­canţă ; 7.00 Muzică uşoară ro­mânească ; 7.20 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Ediţia de prînz (12—13) ; Buletin de ştiri ; Caleidoscop muzical ; Breviar artistic ; Re­vista presei regionale ; Scurt program de tangouri. Programul de seară: 16.00 Noi şi elevii noştri ; 16.15 For­maţii artistice de amatori ; Solişti şi orchestre de muzică uşoară ; 17.00 Oameni de sea­mă ; B. P. Hasdeu (evocare radiofonică) ; 17.20 Pe porta­tivul undelor melodia pre­ferată ; 18.00 Intîlnire cu ope­reta ; 18.30 Radiojurnal ; 18.40 Muzică de estradă. Televiziune 18.00 Telecronica economi­că. Anul începe din prima zi; 18.30 „In împărăţia po­mului de iarnă". (orăşelul copiilor). Transmisiune din piaţa Expoziţiei; 19.30 Te­lejurnalul de seară ; 19.45 Agenda dv. ; 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate; 20.00 Interpretul preferat : violonce­listul Radu Aldulescu ; 20.15 Transfocator ; 21.00 Avanpre­mieră ; 21.15 Film artistic : „A fost cîndva hoţ" cu Alain De­lon . 22.50 Telejurnalul de noapte. Opera de stat La ora 19.30 va fi prezentată opera „Nevestele vesele din Windsor“ de Otto Nicolai. Con­ducerea muzicală : Traian Mi­­hăilescu. In distribuţie : Ion Prisăcaru, Emil Pinghireac, Nicolae Sasu, Nicolae Prescor­­niţoiu, Octav Ambrozie, Geor­ge Ionescu, Svetlana Pipernea- Ionescu, Maria Toma-Ioaniţes­­cu, Elena Cărcăleanu. Teatrul de păpuşi Artiştii păpuşari ieşeni pre­zintă, la ora 10, în sala Casei tineretului din Iaşi, specta­colul „Chiriţa la păpuşi"1. Cinematografe Noul an se resimte din plin şi pe ecranele cinematografe­lor ieşene. La Tineretului, de pildă, în cursul acestei săptă­­mîni, sunt programate două filme în premieră : „Zosia" şi „Dragostea unei blonde", film distins cu premiul CIDAC al Festivalului de la Veneţia— 1965. Tot la acest cinematograf a fost­­­organizat şi un meda­lion Iurie Darie (dimineaţa), cu prilejul căruia vor fi pre­zentate o parte din filmele care cuprind în distribuţie pe apreciatul artist român. La Republica, o întîlnire cu de­senele animate ale neuitatu­lui Walt Disney, în premiera cu filmul „O sută unu dal­­maţieni“. Dar iată şi progra­mul complet al cinematogra­felor : Republica (orele 9; 11; 15; 17; 19; 21) . ..O sută unu dal­­maţieni" ; Tineretului (orele 9; 11) : „Faust XX“­­ (orele 15; 17; 19; 21) : „Zosia" ; Arta (orele 9; 11; 15; 17; 19 ; 21) : „Doctor Fraterius" ; Nicolina (orele 16; 18; 20) : „Expresul Paris-München“. IN REGIUNE. La BÎRLAD, cinema Victoria : ,,o fată fe­ricită"; cinema Bîrladul : „Co­misarul X" ; VASLUI : „Spio­nul" ; HUŞI : „Denunţătorul" ; PAŞCANI : ,,Surcouf, tigrul celor 7 mări". Muzee Pentru vizitare, sunt deschi­se, la Iaşi, muzeele din Pala­tul Culturii (între orele 10— 13 şi 17—20), Muzeul Unirii (între orele 10—13 şi 17—20), Bojdeuca lui Creangă (între orele 10—16) şi Muzeul de is­torie naturală (între orele 9— 12 şi 15—19). La Bîrlad, Mu­zeul „V. Pîrvan“ este deschis între orele 10—13 şi 16—19, iar la Huşi, Muzeul raional, între orele 8—13 şi 16—19. Programul bibliotecilor La Iaşi, Biblioteca central­­ universitară ,,M. Eminescu“ funcţionează între orele 9—14 şi 15—21, iar Biblioteca regio­nală (din Palatul Culturii), în­tre orele 7.30—20. Timp^f P* Ui V chist acopei de» p de hin.r ir. tul va torul î\o uşor vari. vor oscila grade şi 0 , ximele intri şi 4 grade, dimineaţa. i ge erai ai m­uri vor for • ■I vale. V

Next