Flacăra Iaşului, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 6626-6650)
1968-01-03 / nr. 6626
FLACARA IAȘULUI PAGINA 2 * In cinstea aniversării a 20 de ani de la proclamarea Republicii, zilele trecute a avut loc la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi un spectacol festiv la care şi-au dat concursul şi formaţii artistice pioniereşti. Un clişeu: corul de copii al Liceului nr. 1 din Iaşi. Dirijor, Maria Zaibert. Fotó: V. Botoşanu Culegeri literare „Confesiuni“ şi „Pagini ieşene Sunt titlurile a două culegeri literare închinate celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii. Prima, „Confesiuni“, editată de Casa regională a creaţiei populare, adună în paginile sale poezii, proză şi teatru — aparinînd lui Andi Andrieş, Ştefan Oprea, Traian Crăescu, Corneliu Huţanu, C. Slavic, Ion Puha, Dan Rotaru, Dumitru Grigoraş, Ovidiu Hotinceanu, Gloria Lăcătuşu, Steliana Delia Beiu, Ana Mişlea, Ion Hurjui, Mihai Ducan, Silviu Rusu, Bogdan Siriteanu, Eugenia Popa şi alii. Avind un caracter festiv, majoritatea lucrărilor inmănunchiate in acest volum converg către un confinut comun și anume acela cu referire directă la realizările, ce, au avut loc în patria noastră, timp de douăzeci de ani. Volumul se prezintă cu lucrări bine închegate, reușind să reflecte din interior realitatea, transfigurind-o și fabulind artistic evenimente de ordin etic, social etc. Actul principal all ,,Confesiunilor" despre care vorbim stă în aceea că lucrările cuprinse aici sunt străbătute de un tior sincer și, în mare măsură, capabil să oglindească evenimentul in cinstea căruia s-au tipărit. Versurile se succed armonic şi impresionează prin trăiri adinei, legate organic de motivele ciitate („Inima mea prin tine vibrează" — C. Scripcă, „Ciudat mingîie trandafirul alb" — I. D. Zamfirescu ■, „Diana cu ciuta" — C. Măruţă , „împlinire" — G. Mocanu; „Elogiu" — Georgeta Eftimie ; „Fîntîni" — Ion Roşu ; „Malul meu şi marea" — Silviu Rusu ; „Aproape o epistolă" — N. Turtureanu ; „Ziua" şi „Noaptea" — Steliana Delia Beiu etc.), demonstrînd prin calităţile lor estetice, potentele creatoare ale celor mai mulţi dintre cei citaţi, Andi Andrieş, semnează piesa de teatru „Oaspetele fără nume" şi momentul intitulat „Revedere în staţie", iar lui Ştefan Oprea ii aparţine lucrarea dramatică „Am iubit doi ochi albaştri". Apărută intr-o foarte frumoasă prezentare grafică, alegerea intitulată „Pagini ■şene", scoasă de Consiliul regional Iaşi al U.G.S.R., cuprinde un număr însemnat de poezii, lucrări in proză şi teatru semnate de iubitori ai condeiului , toţi fiind membri ai cercurilor literare ale sindicatelor din regiunea Iaşi. Dedicat aceluiaşi important eveniment, conţinutul „Paginilor ieşene" se prezintă cititorilor intr-o finală sobră şi delicat sugestivă, împlinind, intr-o realizare artistică promiţătoare, dorinţele celor mai mulţi dintre semnatari de a-şi mărturisi ginduri şi idei legate de iureşul nou al vieţii noastre de astăzi. Volumul se deschide cu poemul intitulat ,,30 Decembrie" (Ion Apetroaie) şi continuă cu o suită de poezii („Aleasaw" — Alex. Dimitriu ; „Patriei" — George Iravoi; „Cîntecul miinilor" — Elena Podoleanu; „Chemare" — P. Balmuş ; „An Nou" — Dumitru Angheluş etc.), ale căror motive sunt determinate de un entuziasm cuprinzător şi sincer, tinzind parcă să se manifeste numai la nivelul hiperbolei: „Cinstesc pămintul tău brăzdat de glorii Şi zborurile mele-ţi dăruiesc. Sint fulgere trecute prin istorii, Născute prin avîntul strămoşesc"1. („Patriei" de G. Ilava). Privită în ansamblu, culegerea „Pagini ieşene" reuşeşte să prezinte publicului unele poezii şi lucrări în proză capabile nu numai să-şi recomande cu căldură autorii, dar să şi constituie un argument artistic serios pentru modul in care scriitorii amatori îşi pot mărturisi cu talent glodurile şi crezul lor patriotic. Capitolul teatru în această culegere este reprezentat de Iosif Vişin cu piesa intr-un act, intitulată „Panoul de onoare". Bucăţile în proză cele mai reuşite dezbat probleme legate de etica omului nou, socialist (schiţa „Vasilică" de Alfons Dulman). Remarcăm lucrările de artă plastică incluse in „Paginele ieşene" semnate de : Florin Marlă, Simona Cosfin, Laurenţiu Gheorghiu, Dumitru Brădăţeanu şi alţii. VIRGIL NOUR I 1967 A apărut nr. 12 al revistei „Probleme economice“ cu următorul cuprins: Numărul pe luna decembrie 1967 este consacrat aniversării a XX de ani de la proclamarea Republicii, cu care prilej revista publică următoarele studii : EDITORIAL : Hotărîrile Conferinţei Naţionale a P.C.R. — program ştiinţific de dezvoltare multilaterală a societăţii româneşti. * * * Jubileul glorios al Republicii. Dr. ILIE RADULESCU : Statul socialist şi dezvoltarea economiei naţionale. Dr. E. HUTIRA şi FL. BALAURE: Caracteristici ale apariţiei şi evoluţiei relaţiilor de producţie socialiste. GRIGORE COMARTIN : Pregătirea premiselor economice pentru trecerea la construirea socialismului (1944—1947). I. ŞERBANESCU: Perspectivele economiei româneşti în lupta de idei din anii 1945—1947. Dr. I. RAVAR Cu privire la crearea şi utilizarea produsului social şi a venitului naţional. Dr. CONSTANTIN IONESCU : Industria — ramură determinantă a economiei naţionale. Dr. C. M. ENACHE : Industrializarea socialistă — baza utilizării eficiente a forţei de muncă. Dr. N. BELLI : Rolul hotărîtor al agriculturii pentru progresul economiei. Dr. V. AXENCIUC : Schimbarea locului României în diviziunea mondială a muncii. Dr. GHEORGHE SURPAT şi NICOLAE IONEL : Relaţiile economice externe ale României în perioada construirii socialismului. LA IAŞI Expoziţia comemorativă a pictoriţei Nutzi Acontz Expoziţia retrospectivă Nutzi Acontz — organizată de Muzeul de artă din Iaşi cu prilejul comemorării a 10 ani de la moartea artistei — este o revelaţie. Cele 120 de lucrări — uleiuri, acuarele, guaşe etc. — aduc în faţa publicului mărturia unui mare talent, a unei fine sensibilităţi şi a unui ascuţit spirit de observaţie. Caracterizate printr-un lirism profund, pînzele Nutzei Acontz degajă o anumită poezie a lucrurilor şi a priveliştilor naturale pe care artista le-a înţeles, le-a îndrăgit şi le-a transfigurat plastic cu o mare forţă de sugestie. Sub penelul Nutzei Acontz, culorile se transformă într-un fluid difuz care învăluie cald peisajele şi naturile statice, lăsînd impresia unei contopiri Cromatice sub acţiunea incandescentă a sentimentelor. Deşi în expoziţie nu figurează nici un autoportret, prezenţa artistei se face simţită în fiecare din lucrările sale, care sunt, de fapt, confesiuni ale unui suflet delicat, înfiorat de poezia lucrurilor, de măreţia naturii, de freamătul vieţii. Sub raport tematic, expoziţia este dominată de peisaj şi de natura statică, dar acestea sunt astfel organizate, incit între elementele naturii şi, respectiv, între obiectele din naturile statice se stabilesc relaţii, corespondenţe, dialoguri ca între personajele unor compoziţii. In lucrări ca „Peisaj de coastă", „Peisaj grec", „Port cu bărci" ș.a. imaginile se compun arhitectural, casele se integrează în arhitectura naturii, iar ritmul acoperișurilor este acompaniat de ritmul colinelor. Alteori, în lucrări ca „Peisaj din Balcic", „Peisaj dobrogean“, „Tulcea — carieră de piatră", peisajul ne apare ca un rezultat al unui clocot interior al pămîntului. Și într-un caz și, în celălalt viziunile sînt ample, spațiile vaste, iar perspectiva năvalnică — realizată prin succesiunea planurilor — ne absoarbe privirile pînă dincolo de marginile zării. Există în pînzele Nutzei Acontz o poezie a depărtărilor, a spaţiilor nelimitate, care traduce de fapt nostalgia călătoriilor pa care le-a întreprins artista în Asia Mică, Grecia, Franţa, Bulgaria. Mînuind cu virtuozitate culorile, Nutzi Acontz a creat armonii cromatice de un mare rafinament, mergînd de la transparenţa strălucitoare din „Fructieră", „Trandafiri în pahar", „Fructieră cu pere" etc la densitatea coloristică din „Valea Nandrei“, „Potcovitul cailor", „In vie la Iaşi", „Peisaj din Bucium" ş.a. Variaţiile de griuri şi violaceuri, de alburi şi albastruri din naturile statice cîntă cu o sonoritate discretă, subtilă, rafinată, care emană din interiorul imaginilor în atmosfera ambiantă. Subliniem, de asemenea, dinamismul multora dintre imaginile plastice create de Nutzi Acontz şi variaţiile ritmice care le animă. In „Peisaj cu case şi bărci" — de pildă — ritmul dealurilor este ondulatoriu şi mai potolit faţă de ritmul sacadat, mai alert al caselor; în „Bărci de pescar" curbele suple ale bărcilor sunt angajate intr-un ritm de balansoar, iar în „Grădină de restaurant" ritmul este pendulant şi deosebit de viu. De la andante la alegre, pe verticală, pe orizontală sau în perspectivă, variaţiile ritmice se acordă, într-o unitate perfectă, cu cromatismul simfonic al pînzelor create de această mare artistă. Mai trebuie să subliniem în mod deosebit prospeţimea şi spontaneitatea acuarelelor şi a desenelor colorate, care ocupă un loc important în expoziţie, cromatismul lor solar şi ascuţimea observaţiilor pe care le face artista in aceste lucrări. In ciclul de ilustraţii „Daphnis şi Chloe" — de pildă — desenul aparent naiv traduce admirabil naivitatea personajelor create de Longos și caracterul pastoral al romanului său, iar în desenel" ..Tătăroaică". ..Turc". .„Turci odihnindu-se“ ș.a. trăsăturile etnice ale modelelor sunt surprinse cu o precizie indubitabilă. Născută la Focșani, la 16 noiembrie 1894, dar formali în ambianţa artistică a Iaşului, Nutzi Acontz se înscrie prin opera sa în tradiţiile cele mai valoroase ale artei moldoveneşti, unindu-şi eforturile cu marii săi contemporăni — Pallady, Tonitza, Catargi, Dărăscu, Ghiaţă ş.a. — pentru dobîndirea unor poziţii noi, moderne, vi arta românească. Receptivă şi față de înnoirile artei străine, pe care le-a cunoscut chiar la sursă (în Franţa, de pildă), Nutzi Acontz le-a asimilat în spiritul artei noastre, lăsînd în urma sa o operă de o înaltă probitate artistică, specific românească şi care fructifică şi sintetizează în primul rînd experienţa artei româneşti la nivelul ei dintre cele două războaie mondiale. Retrospectiva organizată de Muzeul de artă din Iaşi este un eveniment artistic de seamă, care ar trebui să fie cunoscut şi în celelalte centre mari ale ţării. CLAUDIU PARADAIS ,0CUIil IDILA ORIZONTAL: .1 A scris minunatele „Balade şi idile" — Loc pentru discuţii şi idile; 2. Precede opera muzicală sau o poveste de dragoste — Volum; 8. Plantă păguboasă — Vorbă de ris — Fluviu italian ; 4. Iubită perfectă! — Dare ; 5. Ea! — Bani (înv.); 6. Produse galinacee — Tele I — Val; 7. In orice idilă— se naşte în inimă ! şi piere in plămîni! — Posesiv ; 8. Urmarea firească a unor idile (pl.); 9. Fluviu bivocalic—Partener în idilă ; 10. îmbrăţişează copacii I — Idealul frumuseţii bărbăteşti; 11. Elena Enescu — Nea — Joc de cărţi; 12. Arcaşul poznaş în timpul idilelor — Autorul volumului de schiţe „Inimi fierbinţi". VERTICAL: 1. Alt nume dat lui Eros, zeul de totdeauna al dragostei — Calea îndrăgostiţilor ; 2. Poet latin care în tinereţe s-a dedicat poeziei de dragoste (ex. culegerea „Amoruri") scriind pînă şi un tratat intitulat „Arta de a iubi" — Inul din furcă ; 3. Cîntec sub baleilul iubitei ; 4. In umbră —Primul intre primii — Auterea ciclului de poezii „Cîntara munţilor“ ; 5. Bine echific din punct de vedere tehnioul primei idile oltenească Joc de boc Ustensil casnic; 7. Marele nostru ! — Săpată î adine pentru extragerea pealului; 8. El ! — Radă în consicţie!; 9. Frumoşi între frumo (fig.); 10. Nota traducătorului— Petrecere cu dans — Di inutiv bărbătesc; 11. Intrigipare nevinovată a lui Cupon 4- Cuvînt care sună la el cu altul ; 12. Indrăgoslit - Rînd M. IORACHE — ECasă ( REVELION 1968 (urmare din pag. 1) Dă spre „ celălalt" revelion, cu cei dragi, de acasă. Şi încă o dată ne răsuna, ca un dulce clinchet de clopoţei al iernii unui tînăr an : „Mulţi ani, tovarăşi ! Şi fericiţi, şi buni Clinchet de cupe la studenţi Dealul Copouluî. Cantinele studenţeşti au devenit adevărate săli de carnaval. Studentul nu mai intră aici cu cartela de masă, ci scoate ultima invitaţie a anului. Peste 10.000 de studenţi ai Iaşului au petrecut revelionul în zece clădiri din dealul Copoului. Ne-am oprit la cantina nr. 2 a Universităţii „Al. I. Cuza“. Aici îşi petrec revelionul studenţi ai facultăţilor de filologie, istorie-filozofie, biologie, studii eco..orice, în total 600 de tinere şi tineri. Fiecare facultate şi-a pregătit pluguşorul ei. E o adevărată întrecere între pluguşoare. Zăbovim la masa celor care acum cîteva luni erau ... boboci. Este primul lor revelion între studenţi. Adriana Vereş, anul I, biologie, arădeancă sută la sută : - Rochia asta am făcut-o special pentru revelion ! M-am coafat în mod special. Cite pregătiri ! - A fost numai revelionul la mijloc ? - Nu, şi el. L-am cunoscut la balul bobocilor. Ne simţim atît de bine aici, la revelionul studenţilor ! Staţi puţin, a început „Periniţa" ! De aici încolo şi-a făcut meseria fotoreporterul. Stăm de vorbă cu alţi stu-ainc...aceeaşi.întrebare („Ce doi foşti sciţi gclu.ift anul 1968?“) ş! ■yildsbiitiî loanl Nedelea,din inu alim-lea filologie. Ti •u!,*tă gînduri. Apoi : am zal||!|-|ea filologie. Tînăul.iftâ j. gînduri. Apo - Nu tcu ce să încep... si it așa jg muite ! - ince, cu ceva. - Știu ' eu ... De pildă, eu aș vrea ,-.u mbătrînesc nici o dată - Te cid, și eu aș vrea ! Se pan- ijă că nu se poate ... - Ba sstapate ! Dacă o să fiu mereu mînuit de ceea ce fac, maref bucuros de ceea ce văd i jurul meu, mereu fericit că pt contribui la înflorirea p .iei, mai îmbătrînesc ? -In cazi, ista, nu ! Rîdem tc in clinchetul cupelor. u m^pjiie cîntată acum de orchestra de chitare electrice e acobrită de „Gaudeamus igitur“.. Miezul nopţii la Palat^ Culturi Ceasul din Palatului Culturii a fa dus după radio. Da, priu, iată în tot trecut , anul care a venit. — Ani care a trecut, pentru ce? - Penu că e primul an de căsnicie pentru că e anul în care a apărut şi primul copil, Dori — Şi aul care a venit ? - Pentr că în anul acesta voi pune a punct nişte inovaţii pe care i-am început în anul trecut. Orchesta condusă de Ion Băluţă şi-a eluat programul. Se pregăteşte un concurs de epigrame şi răvaşe. Pînă atunci, balerini di la Opera de stat din Iaşi înmpină noul an în. .. poante şi graţii. Faţă de alţi ani, revelieul de la Palat a fost mai legat în surprize plăcute. Bineînțeles că acesta este meritul orgnizatorilor. Dar să nu-i uităm aici pe cei 40 de ospătari aiA.P.L.-ului, în frunte cu responsabilii lor, care şiau arătat mşteşugul în servitul celor 250 de pui la frigare, a unui cotigar încărcat cu peşte proaspăt, a celor 25 de kilograme de ide, ca să nu mai punem la socoteală toate celelalte bunăţi trecute acum din lista meniului pe mesele consumatorilor Ciorbă de potroace lila „Moldova“ Zori de zi. La restaurantul „Moldova" revelionul a fost după. . . preferinţa şi gustul participanţilor. In primul rînd, că i-am recunoscut ospătarii dăruită eleganţei şi ţinutei lor. Eleniul ne-a lasat gura apă : cursul anului denţi. Constantin Schifirneţi din anul al V-lea, Facultatea de istorie-filozofie, şi-a petrecut ultimele patru revelioane între studenţi. Acesta este al cincilea. De fiecare dată cînd era întrebat ce-şi doreşte în anul ce vine răspundea : media de trecere peste 9. In anul al V-lea a trecut cu media 9,20. Se vede că anul cel nou îl ascultă cu atenţie ! De data asta răspunsul a fost altul: - Ce doresc în 1968 ? Să ajung sănătos la locul de muncă. Anul acesta e anul de cotitură în viaţa mea. Studentul loan Hopîrteanu, anul al IV-lea, Facultatea de studii economice : - Nu mă laud. Dar să ştiţi că în anul 1968 nu mă las pînă nu obţin media 10. şi era con-I pcTeuTţipeni n1 .(i e pasăre hraspic, crin • cu iărmie, curcan la tava cu varză călită, purcei de lapte la tavă gorni, salată de sezon și murărmi asortate, tort special, casată, mere, schweitzer, cafea, •-■n Muscat Oltonel și șampanie ! 'ar la urmă... necesara ciori de potroace ! Ca să se refacă toată lumea ! Cei care şi-au petrecut revelionul la restaurantul „Moldova“ au avut şi urători. Pentru cîteva minute, întreg personalul de serviciu de la bucătar la responsabil s-au strins în jurul buhaiului, au luat clopoţei în mină şiau spus „Pluguşorul ospătarilor". Drept pentru care nici un consumator n-a mai făcut nici o obiecţie că la nota de filată s-a 1961, cînd n-a mai rămas în urmă şi n-a mai luat-o înainte, a fost noaptea de revelion ! Şi în clipa cind bătrînul ceas cînta „Hora Unirii“, în Palat, 500 de tineri şi tinere se uniseră într-o horg urare, de la volan la moldoveneasca. Se spărgeaitaplicat 10 la suta refruza I baloanele din care zbura in vărul tinerilor confrund toate culorile. Sălile ,5. sunau de urale și circa6i [ga_rapnicele urătorilor întreceau pocnetul puștilor. Bătruceas bătuse pentru a 12-a oară, un Palat pătrunsese Anul,erou Şi tinerii se îmbrăţişai ,e Serutau şi îşi urau fericit şi noroc. Nu ştim cui să luă primul interviu, în primul ircnit al anului 1968. Şi atuna ne-am zis să luăm la întimpire. Cum mă numesc Vasile Ghergheşanu. Sunt sude la uzina mecanică „Nicolinic“ cine este dumneaei ? E rodnica mea. Ce doresc în 1919 , să mă căsătoresc ! Logodnica zîmbeşte, numeşte Valentina Zaharie muncitoare la Fabrica fecţii. - Dumneata ce doreşt? - Cum ce doresc ? Să căsătoresc ! Se vede treaba că cei doi au fost înţeleşi. Dar asta nu înseamnă că primul intervi nu va fi publicat. Ne facem cu greu,4m printre perechile de dansatori şi ajungem la o masă mai retrasă. Printre meseni, Dinu Cantemir, strungar la Silf. Vlădeni, cu soţia. - De la Vlădeni ? - Da. Am ţinut amîndoî să facem revelionul la Palatul Culturii. Am ţinut să sărbătorim cum se cuvine şi anul care N-am ştiut că Alexandru Ivanciu, şoferul de pe taxi41 2568, cu ajutorul căruia am fost operativ in efectuarea reportajului, e student în anul a I V-lea. La un moment dat însă a început să cînte în limba italiană. Aşa am aflat că studiază ialiana şi spaniola. Fotoreporterul i-a cerut , oprească. . . imediat maşina (ii aşa s-a făcut clişeul de faţ'!.' Şoferul ne-a spus : - E al patrulea an de cînd fac revelionul la volan. Profit de prezenţa reporterilor în maşina mea şi transmit, de la volan, acum cînd n-a trecut mult de la venirea noului an, către femeia cu care m-am căsătorit acum o lună, următorul mesaj : „Draga mea, la mulţi ani şi multă fericire ! Te iubesc !". Maşina gonea cu 50 pe oră... Raportul miliţianului, în afara de veselie, nimic deosebit In Piaţa Unirii, la post, sergentul major de miliţie Constantin Iacob. Şi anul trecut, în noaptea de revelion, tot un post era. Oprire în dreptul omului în uniformă care are ,în grijă ordinea publică. S-a întîmplat ceva ?— în afară de veselie, nimic deosebit. Urătorîi au a,s la Palatul Culturii „Periniţa" la revelionul studenţilor. Şoferul Alexandru Ivan drum. iu ,,a prins" Anul N ., ne Ilii le ott fcaeilBKflgWMWMIliHUH IHITOTI Radio Iaşi Programul de dimineaţă ; 5.30 Buletin de ştiri ; 5.35 Muzică uşoară ; 6.00 Emisiune pentru sate; 6.10 Melodii populare româneşti ; Muzică distractivă ; 6.45 Jurnal de vacanţă ; 7.00 Muzică uşoară românească ; 7.20 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Ediţia de prînz (12—13) ; Buletin de ştiri ; Caleidoscop muzical ; Breviar artistic ; Revista presei regionale ; Scurt program de tangouri. Programul de seară: 16.00 Noi şi elevii noştri ; 16.15 Formaţii artistice de amatori ; Solişti şi orchestre de muzică uşoară ; 17.00 Oameni de seamă ; B. P. Hasdeu (evocare radiofonică) ; 17.20 Pe portativul undelor melodia preferată ; 18.00 Intîlnire cu opereta ; 18.30 Radiojurnal ; 18.40 Muzică de estradă. Televiziune 18.00 Telecronica economică. Anul începe din prima zi; 18.30 „In împărăţia pomului de iarnă". (orăşelul copiilor). Transmisiune din piaţa Expoziţiei; 19.30 Telejurnalul de seară ; 19.45 Agenda dv. ; 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate; 20.00 Interpretul preferat : violoncelistul Radu Aldulescu ; 20.15 Transfocator ; 21.00 Avanpremieră ; 21.15 Film artistic : „A fost cîndva hoţ" cu Alain Delon . 22.50 Telejurnalul de noapte. Opera de stat La ora 19.30 va fi prezentată opera „Nevestele vesele din Windsor“ de Otto Nicolai. Conducerea muzicală : Traian Mihăilescu. In distribuţie : Ion Prisăcaru, Emil Pinghireac, Nicolae Sasu, Nicolae Prescorniţoiu, Octav Ambrozie, George Ionescu, Svetlana Pipernea- Ionescu, Maria Toma-Ioaniţescu, Elena Cărcăleanu. Teatrul de păpuşi Artiştii păpuşari ieşeni prezintă, la ora 10, în sala Casei tineretului din Iaşi, spectacolul „Chiriţa la păpuşi"1. Cinematografe Noul an se resimte din plin şi pe ecranele cinematografelor ieşene. La Tineretului, de pildă, în cursul acestei săptămîni, sunt programate două filme în premieră : „Zosia" şi „Dragostea unei blonde", film distins cu premiul CIDAC al Festivalului de la Veneţia— 1965. Tot la acest cinematograf a fostorganizat şi un medalion Iurie Darie (dimineaţa), cu prilejul căruia vor fi prezentate o parte din filmele care cuprind în distribuţie pe apreciatul artist român. La Republica, o întîlnire cu desenele animate ale neuitatului Walt Disney, în premiera cu filmul „O sută unu dalmaţieni“. Dar iată şi programul complet al cinematografelor : Republica (orele 9; 11; 15; 17; 19; 21) . ..O sută unu dalmaţieni" ; Tineretului (orele 9; 11) : „Faust XX“ (orele 15; 17; 19; 21) : „Zosia" ; Arta (orele 9; 11; 15; 17; 19 ; 21) : „Doctor Fraterius" ; Nicolina (orele 16; 18; 20) : „Expresul Paris-München“. IN REGIUNE. La BÎRLAD, cinema Victoria : ,,o fată fericită"; cinema Bîrladul : „Comisarul X" ; VASLUI : „Spionul" ; HUŞI : „Denunţătorul" ; PAŞCANI : ,,Surcouf, tigrul celor 7 mări". Muzee Pentru vizitare, sunt deschise, la Iaşi, muzeele din Palatul Culturii (între orele 10— 13 şi 17—20), Muzeul Unirii (între orele 10—13 şi 17—20), Bojdeuca lui Creangă (între orele 10—16) şi Muzeul de istorie naturală (între orele 9— 12 şi 15—19). La Bîrlad, Muzeul „V. Pîrvan“ este deschis între orele 10—13 şi 16—19, iar la Huşi, Muzeul raional, între orele 8—13 şi 16—19. Programul bibliotecilor La Iaşi, Biblioteca central universitară ,,M. Eminescu“ funcţionează între orele 9—14 şi 15—21, iar Biblioteca regională (din Palatul Culturii), între orele 7.30—20. Timp^f P* Ui V chist acopei de» p de hin.r ir. tul va torul î\o uşor vari. vor oscila grade şi 0 , ximele intri şi 4 grade, dimineaţa. i ge erai ai muri vor for • ■I vale. V