Flacăra Iaşului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6833-6857)

1968-09-01 / nr. 6833

ANUL XXII. Nr. 6833 011INICA I SEPTEMBRIE 1963 4 PAGINA 30 BANI ............... ..... Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.H. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu După cum am mai anunţat, in încheierea vizitei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Gheorghe Apostol şi Manea Mănescu au făcut-o în judeţul Cluj a avut loc, vineri seara, o întîlnire cu intelectualii din Cluj. Importantă şi veche cetate universitară, centru ştiinţific şi umanistic de prim rang al ţării, Clujul anilor de construcţie socialistă a adăugat la frumoasa aureolă, în care au strălucit numele unor Babeş, Racoviţă, Sextil Puşcariu, Blaga, Haţieganii, noi şi noi valori care au întregit şi întregesc patrimoniul spiritual al patriei, în continuă înflorire. Ca şi în alte centre de veche tradiţie sau mai noi, cultura, ştiinţa, cercetarea în toate domeniile au fost şi sînt temeinic înzestrate, printr-o puternică bază materială, prin impulsul unui amplu avînt creator, care a captat toate energiile, impuls şi efervescenţă, specifice epocii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intelectualitatea clujeană s-a“ adunat sa-şi exprime recunoştinţa faţă de partid şi guvern, să-şi afirme încă o dată unanimitatea de simţire şi gîndire faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru comunist, să-şi întărească hotărît legămintul de a-şi înzeci eforturile, în opera de edificaresocialistă a României. In sala mare a Casei Universitarilor, oaspeţii sunt primiţi cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generaţiile, care aplaudă şi ovaţionează puternic. Marea adunare a intelectualilor, la care sunt prezenţi şi acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţământului, şi acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, este deschisă de Remus Bucşa, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R., care, salutîndu-l pe secretarul general al C. C. al partidului în numele oamenilor de cultură din Cluj, subliniază că asemenea întrlniri dintre conducătorii partidului şi statului nostru şi intelectualitate au devenit tradiţie în România. Au luat cuvîntul prof. dr. docent Ştefan Pascu, membru corespondent, al Academiei, decanul Facultăţii de istorie şi filozofie a Universităţii „Babeş-Bolyai", Letay Lajos, redactorşef al revistei • „Utunk", prof. ing. Emil Negruţiu, rectorul Institutului agronomic „Dr. Petru Groza", Balogh Edgar, redactor-şef adjunct al revistei „Korunk", şi Aurel Rău, redactor-şef al revistei „Steaua". In aclamaţiile întregii adunărî ia apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. • Cuvîntarea este subliniată cu aplauze şi urale. Fiecare cuvînt al secretarului general al partidului, fiecare idee — parte integrantă a programului partidului nostru Comunist — fiecare accent reprezentind comandamentele acestui moment istoric este urmărit cu atenţie de întreaga adunare, de toţi participanţii la această întîlnire bogată în semnificaţii. încă o dată, cu şi mai multă vigoare, cu şi mai înflăcărat avînt, intelectualitatea clujeană din toate generaţiile, fără deosebire de naţionalitate, îşi dovedeşte ataşamentul deplin la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, exprimîndu-şi hotărîrea de a-şi aduce aportul la sporirea tezaurului de valori al patriei noastre socialiste, la prosperitatea, demnitatea şi fericirea României socialiste. Adunarea ia sfîrşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Se aplaudă şi se ovaţionează îndelung pentru partid, pentru conducerea sa, pentru România socialistă. Intilnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu intelectualii din Cluj Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, vă rog să mă scuzaţi dacă nu voi reuşi să dau grai tuturor sentimentelor pe care le încerc în intilnirea cu dv. Sunt după o zi de adunări, de multiple impresii, şi îmi e greu să redau în cuvinte emoţia pe care mi-o provoacă intilnirea cu oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj. (Aplauze entuziaste). Dv., ca întreaga intelectualitate a României socialiste, reprezentaţi un detaşament însemnat al poporului nostru, cu un rol de o deosebită importanţă în întreaga activitate de edificare a orînduirii socialiste. Socialismul, concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă a proletariatului, a sintetizat şi sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor şi a ridicat aceste cuceriri la rangul de silinţa socială menită să asigure făurirea unei societăţi în care omul să fie cu adevărat stăpîn pe destinele sale, făuritorul propriei sale istorii. (Aplauze puternice). Fără îndoială, hotărîtoare in întreaga activitate umană este creaţia de bunuri materiale, pentru că aceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este moai puţin adevărat, că gîndirea umană, ştiinţa, mai cu seamă în societatea de astăzi, au devenit o forţă materială cu un rol hotărîtor în întreaga viaţă socială, inclusiv în dezvoltarea materială a societăţii. (Aplauze). De aceea, partidul nostru, guvernul ţării noastre, preocupîndu-se de dezvoltarea bareei materiale, de dezvoltarea economiei naţionale, a industriei şi agriculturii, acordă o atenţie deosebită ştiinţei şi culturii, suntem conştienţi că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (Aplauze). Avem rezultate bune în dezvoltarea ştiinţei şi culturii în ţara noastră. In raport cu situaţia de acum douăzeci şi ceva de ani, nivelul general de cultură al poporului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul intelectualilor a crescut de mai multe ori, şi nu există sector al activităţii materiale şi sociale unde omul de ştiinţă şi cultură, alături de muncitori şi ţărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forţă de gîndire şi de creaţie la făurirea societăţii noi socialiste. (Vii şi îndelungi aplauze). Noi, conducerea partidului şi statului, preţuim mult activitatea intelectualilor şi, în mod deosebit, daţi-mi voie să spun, preţuim aportul pe care îl aduc oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj — detaşament de valoare al intelectualităţii din România socialistă. (Aplauze puternice). Preţuim, de asemenea, faptul că aici, ca şi în alte centre universitare din ţară, muncesc laolaltă intelectuali români, maghiari, germani, îşi unesc eforturile, capacitatea, pentru a contribui la ridicarea ştiinţei şi culturii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, îşi însuşesc tot ce este mai bun pe plan internaţional în domeniul cunoaşterii, aducîndu-şi propria contribuţie la îmbogăţirea tezaurului universal al civilizaţiei. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceţi la înflorirea ştiinţei şi culturii, a întregii creaţii spirituale a României socialiste. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăşi, una din problemele importante în dezvoltarea societăţii omeneşti, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naţionalităţi, este rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre aceştia, asigurarea egalităţii depline a tuturor, în toate domeniile de activitate. Numai aşa omul poate să se simtă liber, poate să-şi pună cunoştinţele, întreaga sa capacitate, în serviciul bunăstării şi fericirii poporului. Putem spune, tovarăşi, că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naţionalitate, în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste, prelungite). Dumneavoastră, ca oameni de ştiinţă şi cultură, ştiţi foarte bine că, indiferent în ce limbă sînt exprimate, rezultatele cercetării ştiinţifice — ale fizicii, matematicii, chiar şi ale istoriei şi arheologiei — sînt aceleaşi atunci cînd cercetarea se face cu adevărat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc graniţe de limbă. Indiferent în ce limbă sunt create, marile opere de artă — mă refer la literatură, căci muzica are limba ei proprie, internaţională — aici, s-ar putea spune, s-a realizat internaţionalismul (animaţie în sală) — exprimă aceleaşi idei şi simţăiminte. Depinde desigur de ceea ce doreşte scriitorul, poetul sau artistul respectiv să redea, de modul vni care înţelege , el sensul vremii, preocupările şi aspiraţiile societăţii şi de măsura in. care doreşte să se încadreze îrn aceste preocupări. Depinde ţie voinţa şi de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făureşte o expresie a năzuinţelor de libertate şi dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta serveşte cu adevărat cauza progresului, cauza socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Aş putea spune că în ştiinţă, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unităţii în creaţie, peste deosebirile de naţionalitate şi limbăi, pentru, că ştiinţa şi cultura înaintată este una singură, şi ea nu cunoaşte diferenţe de naţionalitate, nu cunoaşte decit o singură lege: progresul omenirii, realizarea unei vieţi mai bune pentru toţi oamenii. (Aplauze însufleţite). De aceea, consider că este necesar ca intelectualii noştri, indiferent în ce domeniu de activitate lucrează, indiferent de naţionalitate, să-şi unească forţa, capacitatea, priceperea pentru ridicarea continuă a nivelului general al ştiinţei şi culturii patriei noastre. Aceasta e calea pe care îşi pot aduce contribuţia activă la întreaga muncă desfăşurată de poporul nostru pentru construirea socialismului, pentru făurirea condiţiilor de trecere treptată spre comunism. (Aplauze îndelungate). Stimaţi tovarăşi, Situaţia raporturilor de astăzi dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste şi muncitoreşti ne îngrijorează pe toţi, îi îngrijorează pe toţi comuniştii. Cînd noi am păşit pe drumul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberarea socială şi naţională a maselor,, pentru înfăptuirea celei mai drepte societăţi din lume — în care omul să se simtă cu adevărat om, în care tot ce se făureşte în societate să fie închinat omului — nu ne-am gîndit niciodată că se poate ajunge ca între comunişti, între ţările socialiste să se folosească forţa pentru impunerea unui anumit punct de vedere. Nu se poate concepe că asemenea lucruri sunt compatibile cu ideologia noastră, cu concepţia noastră ştiinţifică despre viaţă şi despre lume. Aceasta poate avea ceva comun cu epoca lui Ludovic al XIV-lea — să mă îndrepte istoricii dacă greşesc — care spunea „l'etat c'est moi". Sunt unii teoreticieni care îşi arogă dreptul de a da judecăţi definitive, după principiul: „Le marxism c'est moi". Nu, nimeni nu poate să afirme: „marxismul sînt eu". (Aplauze furtunoase, urale). Marxism-leninismul nu este proprietatea nimănui; el este o concepţie ştiinţifică, şi numai în măsura în care toţi oamenii politici, toţi oamenii de ştiinţă, toţi oamenii care gîndesc analizează dezvoltarea socială bazîndu-se pe această concepţie, pe ideile materialismului dialectic şi istoric, pot trage concluzii juste despre dezvoltarea societăţii, pot găsi soluţii adecvate problemelor pe care le ridică viaţa. (Aplauze, urale). Mai mult ca oricînd, omenirea are nevoie de gîndire creatoare, de oameni care să judece, să reflecteze, să-și exprime părerea despre noile (continuare în pag. a 2-a) Vizita tovarăşului ION GHEORGHE MAURER în judeţele Mureş şi Sibiu Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.G. al P.G.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, a făcut în zilele de vineri şi sîmbătă o vizită de lucru în judeţele Mureş şi Sibiu. Oaspetele s-a întîlnit cu oameni ai muncii din industrie şi agricultură, cu intelectuali, activişti ai organelor locale de partid şi de stat, cu care a discutat pe larg despre modul în care sînt îndeplinite hotărîrile Congresului al IX- lea şi Conferinţei Naţionale a P. C. R., măsurile luate de partid şi guvern pentru continua înflorire a României socialiste. Au fost vizitate Combinatul chimic din Tîrnăveni, cooperativa agricolă de producţie din Luduş, Combinatul de îngrăşăminte azotoase „Azomureş" şi Institutul de medicină şi farmacie din Tg. Mureş. Oamenii muncii din unităţile vizitate, numeroşi cetăţeni din localităţile străbătute au făcut tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, o primire caldă, entuziastă, ovaţionînd îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru politica internă şi externă a partidului. Cu prilejul vizitelor făcute, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-a interesat de modul în care se realizează sarcinile ce revin unităţilor respective, de preocupările de perspectivă ale conducerilor acestora. Preşedintele Consiliului de Miniştri a indicat cadrelor de conducere să ia măsurile cele mai eficiente pentru valorificarea maximă a investiţiilor, ridicarea continuă a calităţii produselor, subliniind posibilităţile şi resursele de care dispune fiecare unitate pentru obţinerea unor succese şi mai mari. De asemenea, s-a interesat de profilul actual şi perspectivele de dezvoltare ale Centrului universitar Tg. Mureş, de activitatea de cercetare ştiinţifică a intelectualilor din localitate. La Tîrnăveni a avut loc o însufleţită adunare a activului de partid din oraş. Cei care au luat cuvîntul au exprimat, in numele tuturor oamenilor muncii din localitate, deplina adeziune faţă de politica internă şi externă a partidului, hotărîrea fermă de a îndeplini măsurile luate de partid. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a subliniat în cuvîntul său succesele obţinute de colectivul combinatului, marile transformări pe care oraşul Tîrnăveni le-a trăit în ultimele decenii. Vorbitorul a arătat că problema naţională a fost rezolvată in conformitate cu interesele naţionalităţilor conlocuitoare, cu principiile marxist-leniniste. In continuare el a subliniat că conducerea partidului şi statului vede în rezultatele oamenilor muncii încrederea cu care întregul popor înconjoară partidul. La intilnirea de lucru cu intelectualii din Tg. Mureş, numeroşi vorbitori — oameni de ştiinţă, cultură şi artă — au adus în discuţie probleme privind activitatea lor de zi cu zi, exprimînd totodată hotărîrea de a milita cu abnegaţie pentru Înfăptuirea politicii partidului nostru, izvorîtă din gîndurile, năzuinţele şi voinţa întregului nostru popor. Luînd cuvîntul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a înfăţişat preocupările partidului şi statului pentru ridicarea continuă a activităţii ştiinţifice şi culturale, pentru asigurarea unor condiţii din ce în ce mai bune a acestei activităţi. Ei a remarcat preocupările intelectualilor din Tg. Mureş pentru educarea şi pregătirea tinerei generaţii. Seara, la Palatul culturii, tovarăşul Ion Ghorghe Maurer s-a întîlnit cu activul de partid din judeţul Mureş. La întîlnire au luat cuvîntul activişti de partid şi de stat, muncitori, cadre didactice. In cuvinte calde, vorbitorii au reafirmat unitatea de nezdruncinat a poporului in jurul partidului — conducător înţelept, încercat şi hotărît, a cărui politică profund principială asigură dezvoltarea tuturor forţelor creatoare ale oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, în con (continuare în pag. a 2-a) in pagina a 4-a ■ In legătură cu situația din Congo (Brazzaville) . Comentar extern An electoral suedez De pe tarlaua Moara Mare a cooperativei agricole din Podu Iloaiei, se recoltează porumbul pentru siloz. ÎNTREAGA populaţie a judeţului SPRIJINĂ POLITICA PARTIDULUI ŞI STATULUI NOSTRU Pentru cauza păcii şi prieteniei între popoare Evenimentele internaţionale ce s-au desfăşurat în ultimul timp, m-au impresionat profund. Le-am urmărit şi le urmăresc cu cea mai vie atenţie, ca un vechi mînuitor de condei şi iubitor al patriei mele socialiste. Sînt din toată inima alături cu strădaniile partidului şi gu-vernului nostru, pentru , cauza sfintă a păcii şi prieteniei între popoare. Declaraţia Marii Adunări Naţionale am citit-o cu un sentiment de mîndrie, văzînd în ea caracterul profund realist şi constructiv al principiilor politice ale partidului nostru întru apărarea intereselor fundamentale ale naţiunii noastre socialiste. Preocuparea pentru asigurarea unui climat de prietenie sinceră şi colaborare între toate ţările socialiste, de pace şi înţelegere în lume, sunt afirmate din plin în textul acestei Declaraţii care va străluci cu siguranţă cu o lumină unică in istoria poporului român prin înalta ei semnificaţie. Ingăduiţi-mi, acum, să vă împărtăşesc sentimentul de slavă pentru România nouă, scumpă tuturor şi pe care o slujim cu dragoste cu toţii. George Lesnea Cu înaltă răspundere internaţionalistă Călăuzit de ideile marxismleninismului, partidul nostru militează pentru găsirea mijloacelor care să ducă la întărirea unităţii şi prieteniei ţărilor socialiste. Această idee străbate conţinutul Declaraţiei M.A.N., declaraţie ce a primit aprobarea unanimă a întregului popor. Recentul document invită la eforturi colective în vederea normalizării relaţiilor dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, respectării neabătute a principiilor suveranităţii şi independenţei fiecărei ţări, neamestecului în treburile interne ale altor state, înţelepciunea cu care partidul nostru a stabilit politica sa internă şi externă garantează prosperitatea şi înflorirea patriei noastre, precum şi întărirea legăturilor cu ţările socialiste. In politica externă, partidul nostru porneşte de la ideea că nu există probleme care să împiedice realizarea unităţii şi prieteniei ţărilor socialiste. De aceea, P.C.R. depune eforturi susţinute pentru continua consolidare a prieteniei cu ţările socialiste de care ne leagă aceleaşi interese - triumful socialismului in lume. Aprob din toată inima această politică justă care ne duce sigur la victorie. Alături de întregul nostru popor, cadrele didactice de la Liceul pedagogic din Iaşi fac zid puternic în jurul partidului şi guvernului României socialiste, susţinînd din toată inima politicaînţeleaptă a partidului nostru şi fiind hotărite să-şi înzecească eforturile pentru pregătirea şi educarea a, noi şi noi generaţii, cadre de nădejde ale orînduirii noastre socialiste. Prof. Elisabeta Alexandrescu Liceul pedagogic Iaşi om se respectă prevederile Statutului coepentivei apele? m Adunarea generală — noţiune rară confinut ? n O remarcă, care-i de fapt concluzia Statutul cooperativelor agricole de producţie este legea fundamentală după care trebuie să-şi orienteze întreaga activitate organizatorică şi economică aceste unităţi. Orice încălcare a prevederilor statutare este, cum bine se ştie, tot una cu o ilegalitate şi faţă de asemenea situaţii trebuie luată atitudine fermă. In judeţul nostru, în general, se respectă cu stricteţe, în cele mai multe cooperative agricole, legalitatea înscrisă în statut, cadrele de conducere din respectivele unităţi neadmiţînd niţei cea mai mică abatere. Cu toate acestea, după cum s-a scos în evidenţă cu diferite prilejuri (plenara U.J.C.A.P., de exemplu) mai sunt incă destule unităţi în care statutul este considerat (dacă nu uitat în întregime) o simplă cărţulie, ale cărei prevederi pot fi sau nu respectate. Merită de atras atenţia şi asupra unei alte concepţii, evident eronată : cadre de conducere de la nivelul cooperativelor agricole îşi iau permisiunea de a „interpreta" prescripţiile statutare, aceasta însemnînd, de fapt, încălcarea lor. In ce direcţie se manifestă cel mai mult abaterile ? Mai ales în atribuirea locurilor pentru construcţia de locuinţe personale şi a loturilor în folosinţă. De cele mai multe ori, greşelile nu provin din necunoaşterea legii, ci din altă sursă , sistemul necinstit în care lucrează acei ce comit erorile, iată un exemplu concludent în acest sens. La Podu Iloaiei, o cooperatoare, cu braţe de muncă, deţinea ceva mai mult teren în folosinţă. In dorinţa de a... respecta statutul, conducerea C.A.P.-ului i-a luat surplusul şi l-a dat altcuiva. Cui ? Unei persoane care nu lucra în cooperativă. In unele unităţi, abaterile sunt şi mai grave, lată, de pildă, că la Probota foarte mulţi săteni deţin „plusuri" în folosinţă. 95 de persoane au, în plus, peste 40 de hectare ! Situaţii similare pot fi întîlnite şi la Tg. Frumos, Lunca, Stolniceni-Pră-jescu etc. Această greşeală atrage, de obicei, altele. Un exemplu: la Epureni, in vreme ce unii cooperatori deţin terenuri în folosinţă peste normal, conducerea a acordat loturi din perimetrul unităţii. Poate că nu-i rău să amintim că aici au plu- V. Filip (continuare In pag. a 3-a)