Flacăra Iaşului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 7090-7116)

1969-07-01 / nr. 7090

­k " i t V mmá. VI al XXI. Nr. 7090 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Dezbaterea documentelor pentru Congresul al X-lea EXPRESIA UNITĂŢII DE VOINJĂ ŞI ACŢIUNE A NAŢIUNII NOASTRE SOCIALISTE in discuţia convinşilor de la Staţiunea experimentali apicolă Podu-Loaiei Scurtarea circuitului cercetarea aplicativă­— producţie Dezbaterea document pentru Congresul al X-isa al partidului In adunarea gene­rală a celor 150 de comunişti de la Staţiunea experimentala agricolă Podu-Iloaiel s-a des­făşurat Intr-o atmosferă de lucru deosebit de fructuoasă prin conţinutul ideilor expri­mate, al propunerilor valo­roase făcute de participanţii la discuţii, atât în ceea ce prn­curentă şi de perspectivă, cit şi în munca de aplicare a realizărilor ştiinţei în produc­ţia agricolă. Materialul prezentat de ing. Dumitru Pinzaru, secretarul comitetului de partid, hotărî­­rea adoptată, ca şi cuvintul participanţilor au dat o înaltă apreciere politicii in­terne şi externe a partidului, exprimîndu-şi, în unanimitate, aprobarea deplină faţă de do­cumentele puse în dezbatere. Colectivul nostru — se subli­nia în materialul prezentat — a reţinut cu satisfacţie grija pe care o manifestă partidul pentru promovarea şi genera­lizarea ştiinţei şi tehnicii în producţie. In proiectul de Di­rective se menţionează că: „Se va Intensifica activitatea de cercetare, de producere şi generalizare in producţie a unor soiuri şi hibrizi de ce­reale, plante tehnice, legume, plante de nutreţ ,material sol­­cilor vitipomicol de mare pro­ductivitate, care să valorifice din plin condiţiile create prin extinderea irigaţiilor, chimi­zării şi mecanizării". Introdu­cerea realizărilor ştiinţei în producţia agricolă face, de mai bine de zece ani, obiectul activităţii staţiunii. In aceas­tă direcţie, s-au obţinut bune rezultate pe linia sporirii pro­ducţiei de cereale prin crea­rea de noi hibrizi dubli de porumb superiori care se cultivă în prezent pe mii de hectare, a unui mare număr de linii de grîu de toamnă, din care 6 se evidenţiază producţii superioare celor tivate în prezent. Importante succese s-au obţinut pe linia găsirii unor metode de com-I. Burghetea (continuare în pag. a 3-a) ! Producţie suplimentară Colectivele de muncă din între­prinderile ieşene, hotărîte să-şi în­scrie numele prin­tre fruntaşii între­cerii socialiste în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului şi a ce­lei de-a 25-a ani­versări a eliberă­rii patriei, înre­gistrează noi şi importante suc­cese. Uzina mecanică de reparat mate­rial rulant Paş­cani a realizat cu 4 zile mai devre­me sarcinile de producţie pe pri­mul semestru, iar pînă la sfîrşitul a­cestuia colectivul de muncă a obţi­nut o producţie suplimentară de circa 5 milioane lei. Şi Fabrica „Ţe­sătură“ Iaşi şi-a îndeplinit sarcinile ce i-au revenit prin planul de stat. Cu realizările zilei de 27 iunie, indicatorul pro­ducţie globală a atins nivelul pre­văzut pentru pri­mul semestru al anului, iar pînă la începutul celui de­al doilea semestru a produs peste plan 34 de tone fire şi 65.000 mp. ţesături. După cum ne-a informat ing. I. Velic, şeful servi­ciului plan de la Fabrica de confec-­ţ­­ii din localitate,­­ şi această unitate , a îndeplinit pla-­­ nul producţiei glo-­­ bale şi marfă pe , semestrul I cu­­ două zile mai de- o vreme. S-au creat ^ astfel condiţii ca , pînă la sfîrşitul , lunii iunie să se­­ realizeze peste­­ prevederile planu-­­­lui circa 20.000 de­­ confecţii. Industrializarea socialistă -pivotul progresului general al societăţii noastre Poporul romă« s» pregăteşte şi întlmplnă cu entuziasm cel de-al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Român, eveni­ment istoric în viaţa partidului şi statului nostru socialist. Lo­­cumentele de o covîrşitoare În­semnătate, aflate în prezent în dezbaterea partidului şi a între­­gului popor, constituie un ie­­rtelt prilej pentru a face bi­lanţul marilor înfăptuiri în cel 25 de arci care s-au scurs de la eliberarea României de s­t­rugul fascist şi de a descifra perspectivele însufleţitoare a­ muncii şi progresului în urm­ă­­torul deceniu. Unul din obiectivele ţil­ nttfs­pale ale dezvoltării economice pe perioada 1991­-199 prevăzut în proiectul de Directive ale pro­­gresului al X-lea al P.C.R. este „continuarea sustimită a li­­duartatizări ţării, creşterea s­­portului industriei — ramură conducătoare a economiei — la sporirea venitului naţional, la lat­efacerea nevoilor producti­ve şi de consum interne, la extinderea cooperării şi echim­purilor comerciale cu al­te ţări, asigurind participarea mai tc- Uvă a ţării noastre şi eii evi­tat economie mondială. Prof. univ. dr. Mihai Todosia Angajată pe magistrala in­dustrializării, România a obţi­nut pînă în prezent însemnate succese în dezvoltarea sa eco­nomică, în construirea bazei tehnico-materiale a socialismu­lui. Industrializarea, construirea bazei tehnico-materiale, consti­tuie veriga de bază în desăvîr­­şirea construcţiei socialismului în ţara noastră. încă acum a­­poape un sfert de veac, la Conferinţa Naţională a Parti­dului Comunist Român din 1945, subliniindu-se necesitatea indus­trializării ţării se arăta că dez­­voltînd industria grea, se des­chid posibilităţile cele mai largi pentru utilizarea întregii forţe de muncă a poporului nostru şi ridicarea condiţiilor de viaţă ale maselor muncitoare de la o­­raşe şi sate. Partidul Comunist Român, păstrătorul şi continua­torul celor mai înaintate tradi­ţii din gîndîrea economică pro­gresistă românească, a respins concepţiile reacţionere potrivit cărora România ar trebui să rămînă o ţară „eminamente a­­gricolă", ceea ce ar fi însemnat condamnarea ei la o permanentă înapoiere economică şi a pre­luat în schimb ideile progre­siste din gîndirea economică ro­mânească, care constituie o per­manenţă actuală în tezaurul cul­turii româneşti, săvîrşind toto­dată un salt calitativ prin e­­laborarea teoriei industrializării socialiste a României. In accepţiunea partidului nos­tru, conceptul de Industrializare socialistă are un conţinut mult mai bogat şi o semnificaţie mult mai profundă, faţă de cel al economiştilor din trecut. In­dustrializarea socialistă presu­pune dezvoltarea prioritară a in­dustriei grele cu pivotul şi in­dustria constructoare de maşini, care se desfăşoară in condiţiile unor relaţii de producţie so­cialiste sub conducerea clasei (continuare in pag. «­3­«) Productivitatea muncii pe un salariat in construcţii-montaj (cu procente) 137DBI3758 Din proiectul de Directive ale Congresului al X-lea al Partidului Comunist Ro­­mân privind planul cincinal pe anii 1971— 1975 şi liniile directoare ale dezvoltării eco­nomiei naţionale pe perioada 1976—­19 î.G. * Imagine din subsec­­ţia dozare a noii secţii de semisinteză de la Fabrica de antibiotice. Foto : Aurian Se înalţă noi industriale în partea de nord a oraşu­lui Piteşti, acolo unde se înal­ţă o mare platformă a Indus­triei bunurilor de consum, constructorii înalţă noi obiec­tive, străduindu-se ca, în cin­stea Congresului al X-lea al Partidului şi aniversării unui sfert de veac de la eliberarea patriei, să scurteze termenele lor de Intrare în funcţiune. Primei unităţi Industriale date în exploatare aici la începu­tul anului — Fabrica de pline cu o capacitate de 60 tone în 24 de ore — i s-a adăugat de curînd o nouă întreprindere— Fabrica de stofe „Argoşana",­­cu o secţie de filatură care produce anual 3.000 tone fire pieptănate de lînă. In pragul intrării în funcţiune se află o fabrică de bere care va pro­duce anual 400.000 hl. Con­structorii s-au angajat să dea în exploatare această unitate înainte de termen, îndeplinind astfel încă un angajament luat în cinstea măreţelor eveni­mente din luna august. (Agerpres) // Sărbătorirea ■q&Bi • a v & v § I • ££ Zilei învăţătorului Duminică, la frumoasa sală a Teatrului Naţional din Iaşi, a a­­vut loc festivitatea prilejuită de tradiţionala al a învăţătorului, care a adunat sub cupola aces­tui lăcaş pe toţi slujitorii şcolii din municipiul nostru. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului Ju­deţean de partid Iaşi, preşedin­tele Comitetului executiv al Con­siliului popular Judeţean, şi Ion Manciuc, prim-secretar al Comi­tetului municipal de partid, pre­şedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Au participat, de asemenea, re­prezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Ion Manciuc, care a arătat pe scurt semnifi­caţia profundă a acestei festivi­tăţi. In numele Comitetului judeţean de partid şi al Consiliului popu­lar judeţean, tovarăşul Miu Do­brescu a transmis apoi tuturor participanţilor cele mai sincere felicitări cu prilejul zilei învă­ţătorului, subliniind că această zi constituie o sărbătoare nu numai pentru cadrele didactice, ci pen­tru întregul nostru popor de a cărui stimă şi preţuire se bucu­ră în cel mai înalt grad învă­ţătorii şi profesorii noştri. îm­prejurările în care sărbătorim ziua învăţătorului — a spus vor­bitorul—anul celui de-al X-lea Congres al P.C.R. şi aniversării unui sfert de veac de la elibe­rarea patriei, ne obligă să adu­cem în prim plan şi la adevă­ratele dimensiuni munca dum­neavoastră neobosită, închinată cauzei progresului, modelării ti­nerelor conştiinţe. Pentru că In­diferent de profil, învăţătorul şi profesorul modelează anii fragezi al copilăriei, aprind la sufletele tineretului dragostea pentru ştiin­ţă, adevăr şi frumos. Numero­sului detaşament de cadre di­dactice îl adresăm, de aceea — a spus tov. Miu Dobrescu — în­demnul nu numai pentru pregă­tirea tineretului, dar şi pentru dezvoltarea pasiunii pentru pro­fesia de învăţător sau profesor, care nu este şi nu poate îi o profesie de conjunctură, fortuită de unele interese înguste. No­bila misiune a educatorului com­portă o mare răspundere în for­marea personalităţii tineretului şcolar. Ea cere fiecărui dascăl să se apropie cu căldură şi înţe­legere de elevi, să ia parte la manifestările lor sufleteşti, să-şi sporească necontenit preocupările pentru formarea profilului spiri­tual şi cetăţenesc al acestora. După ce a subliniat că proce­sul de Instruire şi educare a ti­nerei generaţii se cere perma­nent dinamizat şi corelat cu ne­voile societăţii, cu dezvoltarea celorlalte domenii ale activităţii sociale, vorbitorul a arătat că Tezele C.C. al P.C.R. pentru Con­gresul al X-lea schiţează vastul tablou al dezvoltării României socialiste în anii ce vin, dau contururi noilor căi de progres şi civilizaţie socialistă, ce vor fi cucerite de poporul nostru. în­deplinirea acestor obiective re­clamă noi cadre şi în acest sens proiectul de Directive prevede că pregătirea acestor cadre ne­cesare tuturor sectoarelor vieţii, economice şi sociale se va des­făşura potrivit unui program spe­cial pentru perioada anilor 1971— 1980. Tezele şi proiectul de Di­rective angajează deci şcoala, în mod direct, în întregul proces de edificare a socialismului. As­tăzi, şi cu atât mai mult în anii care vin, nu se pot emite nici un fel de idei de progres fără participarea, fără contribuţia di­rectă a şcolii, fără ca aceasta şi corpul profesoral să nu ţină pas cu viaţa. Orice rămînere în ur­mă, orice manifestare rutinieră de conservatorism a şcolii, a conducerilor, a cadrelor didacti­ce se repercutează direct şi ra­pid în practica socială şi uneori cu consecinţe greu de înlăturat. Anii de după Congresul al IX-lea — a menţionat tov. Miu Dobres­cu — au însemnat ani de mari izbînzi pentru şcoala românească, dintre acestea detaşîndu-se mă­sura privind trecerea treptată la învăţămîntul general şi obligato­riu de 10 ani. Pentru realizarea unor astfel de deziderate statul nostru face eforturi materiale considerabile. Pentru noile con­strucţii destinate învăţămîntului de cultură generală şi liceal s-au alocat în anul 1969 fonduri de investiţii cu circa 30 la sută mai mari decit cele prevăzute iniţial în planul cincinal. Pe linia grijii faţă de şcoală şi slujitorii el se înscrie şi măsura privind creş­terea salariilor, creştere superi­oară altor ramuri de activitate. Numeroase realizări în ceea ce priveşte baza materială a invă­­ţămîntului s-au înfăptuit şi in judeţul nostru, care cuprinde în prezent 504 şcoli generale, 26 li­cee teoretice şi de specialitate şi 16 şcoli profesionale. Referindu-se la modul în care condiţiile op­time create s-au răsfrînt asupra conţinutului învăţămîntului, vor­bitorul a subliniat că prin de­votamentul şi răspunderea cu care muncesc, cadrele didactice au contribuit la formarea unui ti­neret entuziast, harnic şi dis­ciplinat, profund ataşat partidu­lui şi poporului nostru. De ziua învăţătorului — a spus în înche­iere tov. Miu Dobrescu — vă adresăm chemarea şi îndemnul să treziţi în sufletele tinerilor dragostea pentru ştiinţă şi ade­văr, sentimentul de preţuire a­­dîncă faţă de trecutul glorios de luptă al poporului nostru, de respect şi mîndrie faţă de marile realizări ale României socialiste, de dragoste şi devo­tament faţă de popor, faţă de iubitul său conducător — Partidul Comunist Român. Un moment la fel de emo­ţionant a fost şi acela în care, în sunetul trompetelor şi al tobelor, au pătruns în sală pio­nierii pentru a rosti înflăcă­rate versuri închinate partidu­lui, oferind totodată buchete de flori conducătorilor organelor locale de partid şi de stat, în­văţătorilor şi profesorilor lor. A luat apoi cuvintul prof. emerit Sterie Rădoi, Inspector general al Inspectoratului şco­lar judeţean, care a spus prin­tre altele : „Corpul didactic din (continuare in pag. a 2-a) un grup de participanţi la adunarea festivă din municipiul Iaşi, prilejuită de Ziua învăţăto­rului. Foto : G. Paul \\ PREGĂTIREA CAMPANIEI DE RECOLTARE A PĂIOASELORNU TREBUIE OMIS NICI IM AMĂNUNT! Peste puţin timp va începe strungerea recoltei de vară. In fiecare an, această impor­tanta acţiune este înttmpînată la sate cu legitima nerăbdare şi este firesc să fie aşa, deoarece în hambare trebuie să popo­sească rodul de aur al ogoa­relor - boabele de grîu şi orz, de mazăre şî cele ale altor cul­turi specifice acestui sezon. Lucrâtorii din I.A.S. şi mem­brii cooperativelor agricole, toţi cei care lucrează în agricultură, ştiu foarte bine ce învestiţii de muncă, bani şi materiale s-au consumat pentru cultivarea a­­cestor plante, care, fructificînd, cer să fie culese la timp, cu cea mai mare atenţie. A nu cu­lege operativ sau a culege re­colta în mod dezorganizat, ne­glijent, echivalează întotdeauna cu o pierdere mare de produse. Din informaţiile ce le deţi­nem, rezultă că pentru cam­pania de vară au fost luate măsuri la toate nivelele. S-au întocmit planuri tehnice de că­tre unităţi, s-au făcut unele in­structaje cu specialiştii din C.A.P., s-a fixat necesarul de maşini agricole şi materiale pen­tru recoltat, treierat şi arăituri de vară. In­c.M.A.-uri au fost înche­iate reparaţiile la batoze, com­bine şi celelalte utilaje. La în­treprinderea de aprovizionare a U.J.CAP. au sosit saci, saltele şi alte materiale necesare uni­tăţilor, iar bazele I.V.C. şi-au pregătit minuţios silozurile, ma­gaziile şi laboratoarele in ve­derea recepţionarii produselor. După cum ne-a relatat tov. ing. C. Ghebea, şef de serviciu la Direcţia agricolă, anul acesta va acţiona în campanie un im­portant parc mecanizat : 2.720 de tractoare, 965 de combine, 115 batoze şi 320 prese de ba­lotat paie. Viteza de lucru la re­coltat va fi de minimum 4.800 de ha pe zi, iar la­­reierat,de 7.200 hectare pe zi. La C.A.P. Belceşti de exemplu, pentru cele 1.370 de hectare păioase vor lucra 19 combine, iar la Bivolari 18 com­bine, plus un număr important de batoze la ambele unităţi. Po­trivit planului tehnic, se apre­ciază că prin forţele ce le avem în judeţ, acţiunea de recoltare poate fi încheiată în termen de două săptămîni, iar treierişul la cel mult 10 zile după termina­rea secerişului. Măsuri bune şi concrete au fost întreprinse şi jos, la unităţi. La C.A.P. Bivolari, Costuleni, Balş, Movileni, Vatra Paşcani, Răducăneni şi în alte locuri, consiliile de conducere şi spe­cialiştii au analizat toate posi­bilităţile locale, hotărînd ce tre­buie de făcut încă de pe acum pentru a întîmpina strînsul re­coltei cit mai bine organizaţi. Cu toate acestea, ar fi greşit să se aprecieze că de acum în­colo putem să aşteptăm coa­cerea lanurilor, convinşi că nu mai avem nimic de făcut în pri­vinţa bunei desfăşurări a cam­paniei. Căci într-o campanie a­­gricolă de o aşa de mare im­portanţă pentru economia fiecă­rei unităţi şi pentru economia naţională, o singură fisură în angrenajul acţiunii de recoltare şi treieriş va fi egală cu o pa- P. Costin (continuare în pag. a 2-a) 1 h ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ B­B­B­B B­B­B­B fl In pagina a 4-a I Vizita delegației parlamentare române In Anglia I Cind faptele vorbesc... în pagina a 2-a SPORT lărgirea cadrului călătoriilor fără vize între România şi U.R.S.S. In urma tratativelor care au avut loc, la 30 iunie a fost semnată, la Bucureşti, Con­venţia între Guvernul Repu­blicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind desfiinţarea vizelor pentru călătoriile în interes de ser­viciu, turistic şi particular, precum şi în tranzit. Prin a­­ceastă Convenţie se lărgeşte cadrul călătoriilor fără vize dintre cele două ţări. . (Agerpres)" 1

Next