Flacăra Iaşului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 7090-7116)
1969-07-01 / nr. 7090
k " i t V mmá. VI al XXI. Nr. 7090 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Dezbaterea documentelor pentru Congresul al X-lea EXPRESIA UNITĂŢII DE VOINJĂ ŞI ACŢIUNE A NAŢIUNII NOASTRE SOCIALISTE in discuţia convinşilor de la Staţiunea experimentali apicolă Podu-Loaiei Scurtarea circuitului cercetarea aplicativă— producţie Dezbaterea document pentru Congresul al X-isa al partidului In adunarea generală a celor 150 de comunişti de la Staţiunea experimentala agricolă Podu-Iloaiel s-a desfăşurat Intr-o atmosferă de lucru deosebit de fructuoasă prin conţinutul ideilor exprimate, al propunerilor valoroase făcute de participanţii la discuţii, atât în ceea ce prncurentă şi de perspectivă, cit şi în munca de aplicare a realizărilor ştiinţei în producţia agricolă. Materialul prezentat de ing. Dumitru Pinzaru, secretarul comitetului de partid, hotărîrea adoptată, ca şi cuvintul participanţilor au dat o înaltă apreciere politicii interne şi externe a partidului, exprimîndu-şi, în unanimitate, aprobarea deplină faţă de documentele puse în dezbatere. Colectivul nostru — se sublinia în materialul prezentat — a reţinut cu satisfacţie grija pe care o manifestă partidul pentru promovarea şi generalizarea ştiinţei şi tehnicii în producţie. In proiectul de Directive se menţionează că: „Se va Intensifica activitatea de cercetare, de producere şi generalizare in producţie a unor soiuri şi hibrizi de cereale, plante tehnice, legume, plante de nutreţ ,material solcilor vitipomicol de mare productivitate, care să valorifice din plin condiţiile create prin extinderea irigaţiilor, chimizării şi mecanizării". Introducerea realizărilor ştiinţei în producţia agricolă face, de mai bine de zece ani, obiectul activităţii staţiunii. In această direcţie, s-au obţinut bune rezultate pe linia sporirii producţiei de cereale prin crearea de noi hibrizi dubli de porumb superiori care se cultivă în prezent pe mii de hectare, a unui mare număr de linii de grîu de toamnă, din care 6 se evidenţiază producţii superioare celor tivate în prezent. Importante succese s-au obţinut pe linia găsirii unor metode de com-I. Burghetea (continuare în pag. a 3-a) ! Producţie suplimentară Colectivele de muncă din întreprinderile ieşene, hotărîte să-şi înscrie numele printre fruntaşii întrecerii socialiste în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, înregistrează noi şi importante succese. Uzina mecanică de reparat material rulant Paşcani a realizat cu 4 zile mai devreme sarcinile de producţie pe primul semestru, iar pînă la sfîrşitul acestuia colectivul de muncă a obţinut o producţie suplimentară de circa 5 milioane lei. Şi Fabrica „Ţesătură“ Iaşi şi-a îndeplinit sarcinile ce i-au revenit prin planul de stat. Cu realizările zilei de 27 iunie, indicatorul producţie globală a atins nivelul prevăzut pentru primul semestru al anului, iar pînă la începutul celui deal doilea semestru a produs peste plan 34 de tone fire şi 65.000 mp. ţesături. După cum ne-a informat ing. I. Velic, şeful serviciului plan de la Fabrica de confec-ţii din localitate, şi această unitate , a îndeplinit pla- nul producţiei glo- bale şi marfă pe , semestrul I cu două zile mai de- o vreme. S-au creat ^ astfel condiţii ca , pînă la sfîrşitul , lunii iunie să se realizeze peste prevederile planu-lui circa 20.000 de confecţii. Industrializarea socialistă -pivotul progresului general al societăţii noastre Poporul romă« s» pregăteşte şi întlmplnă cu entuziasm cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, eveniment istoric în viaţa partidului şi statului nostru socialist. Locumentele de o covîrşitoare Însemnătate, aflate în prezent în dezbaterea partidului şi a întregului popor, constituie un iertelt prilej pentru a face bilanţul marilor înfăptuiri în cel 25 de arci care s-au scurs de la eliberarea României de strugul fascist şi de a descifra perspectivele însufleţitoare a muncii şi progresului în următorul deceniu. Unul din obiectivele ţil nttfspale ale dezvoltării economice pe perioada 1991-199 prevăzut în proiectul de Directive ale progresului al X-lea al P.C.R. este „continuarea sustimită a liduartatizări ţării, creşterea sportului industriei — ramură conducătoare a economiei — la sporirea venitului naţional, la latefacerea nevoilor productive şi de consum interne, la extinderea cooperării şi echimpurilor comerciale cu alte ţări, asigurind participarea mai tc- Uvă a ţării noastre şi eii evitat economie mondială. Prof. univ. dr. Mihai Todosia Angajată pe magistrala industrializării, România a obţinut pînă în prezent însemnate succese în dezvoltarea sa economică, în construirea bazei tehnico-materiale a socialismului. Industrializarea, construirea bazei tehnico-materiale, constituie veriga de bază în desăvîrşirea construcţiei socialismului în ţara noastră. încă acum apoape un sfert de veac, la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 1945, subliniindu-se necesitatea industrializării ţării se arăta că dezvoltînd industria grea, se deschid posibilităţile cele mai largi pentru utilizarea întregii forţe de muncă a poporului nostru şi ridicarea condiţiilor de viaţă ale maselor muncitoare de la oraşe şi sate. Partidul Comunist Român, păstrătorul şi continuatorul celor mai înaintate tradiţii din gîndîrea economică progresistă românească, a respins concepţiile reacţionere potrivit cărora România ar trebui să rămînă o ţară „eminamente agricolă", ceea ce ar fi însemnat condamnarea ei la o permanentă înapoiere economică şi a preluat în schimb ideile progresiste din gîndirea economică românească, care constituie o permanenţă actuală în tezaurul culturii româneşti, săvîrşind totodată un salt calitativ prin elaborarea teoriei industrializării socialiste a României. In accepţiunea partidului nostru, conceptul de Industrializare socialistă are un conţinut mult mai bogat şi o semnificaţie mult mai profundă, faţă de cel al economiştilor din trecut. Industrializarea socialistă presupune dezvoltarea prioritară a industriei grele cu pivotul şi industria constructoare de maşini, care se desfăşoară in condiţiile unor relaţii de producţie socialiste sub conducerea clasei (continuare in pag. «3«) Productivitatea muncii pe un salariat in construcţii-montaj (cu procente) 137DBI3758 Din proiectul de Directive ale Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971— 1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976—19 î.G. * Imagine din subsecţia dozare a noii secţii de semisinteză de la Fabrica de antibiotice. Foto : Aurian Se înalţă noi industriale în partea de nord a oraşului Piteşti, acolo unde se înalţă o mare platformă a Industriei bunurilor de consum, constructorii înalţă noi obiective, străduindu-se ca, în cinstea Congresului al X-lea al Partidului şi aniversării unui sfert de veac de la eliberarea patriei, să scurteze termenele lor de Intrare în funcţiune. Primei unităţi Industriale date în exploatare aici la începutul anului — Fabrica de pline cu o capacitate de 60 tone în 24 de ore — i s-a adăugat de curînd o nouă întreprindere— Fabrica de stofe „Argoşana",cu o secţie de filatură care produce anual 3.000 tone fire pieptănate de lînă. In pragul intrării în funcţiune se află o fabrică de bere care va produce anual 400.000 hl. Constructorii s-au angajat să dea în exploatare această unitate înainte de termen, îndeplinind astfel încă un angajament luat în cinstea măreţelor evenimente din luna august. (Agerpres) // Sărbătorirea ■q&Bi • a v & v § I • ££ Zilei învăţătorului Duminică, la frumoasa sală a Teatrului Naţional din Iaşi, a avut loc festivitatea prilejuită de tradiţionala al a învăţătorului, care a adunat sub cupola acestui lăcaş pe toţi slujitorii şcolii din municipiul nostru. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului Judeţean de partid Iaşi, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular Judeţean, şi Ion Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Au participat, de asemenea, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Ion Manciuc, care a arătat pe scurt semnificaţia profundă a acestei festivităţi. In numele Comitetului judeţean de partid şi al Consiliului popular judeţean, tovarăşul Miu Dobrescu a transmis apoi tuturor participanţilor cele mai sincere felicitări cu prilejul zilei învăţătorului, subliniind că această zi constituie o sărbătoare nu numai pentru cadrele didactice, ci pentru întregul nostru popor de a cărui stimă şi preţuire se bucură în cel mai înalt grad învăţătorii şi profesorii noştri. împrejurările în care sărbătorim ziua învăţătorului — a spus vorbitorul—anul celui de-al X-lea Congres al P.C.R. şi aniversării unui sfert de veac de la eliberarea patriei, ne obligă să aducem în prim plan şi la adevăratele dimensiuni munca dumneavoastră neobosită, închinată cauzei progresului, modelării tinerelor conştiinţe. Pentru că Indiferent de profil, învăţătorul şi profesorul modelează anii fragezi al copilăriei, aprind la sufletele tineretului dragostea pentru ştiinţă, adevăr şi frumos. Numerosului detaşament de cadre didactice îl adresăm, de aceea — a spus tov. Miu Dobrescu — îndemnul nu numai pentru pregătirea tineretului, dar şi pentru dezvoltarea pasiunii pentru profesia de învăţător sau profesor, care nu este şi nu poate îi o profesie de conjunctură, fortuită de unele interese înguste. Nobila misiune a educatorului comportă o mare răspundere în formarea personalităţii tineretului şcolar. Ea cere fiecărui dascăl să se apropie cu căldură şi înţelegere de elevi, să ia parte la manifestările lor sufleteşti, să-şi sporească necontenit preocupările pentru formarea profilului spiritual şi cetăţenesc al acestora. După ce a subliniat că procesul de Instruire şi educare a tinerei generaţii se cere permanent dinamizat şi corelat cu nevoile societăţii, cu dezvoltarea celorlalte domenii ale activităţii sociale, vorbitorul a arătat că Tezele C.C. al P.C.R. pentru Congresul al X-lea schiţează vastul tablou al dezvoltării României socialiste în anii ce vin, dau contururi noilor căi de progres şi civilizaţie socialistă, ce vor fi cucerite de poporul nostru. îndeplinirea acestor obiective reclamă noi cadre şi în acest sens proiectul de Directive prevede că pregătirea acestor cadre necesare tuturor sectoarelor vieţii, economice şi sociale se va desfăşura potrivit unui program special pentru perioada anilor 1971— 1980. Tezele şi proiectul de Directive angajează deci şcoala, în mod direct, în întregul proces de edificare a socialismului. Astăzi, şi cu atât mai mult în anii care vin, nu se pot emite nici un fel de idei de progres fără participarea, fără contribuţia directă a şcolii, fără ca aceasta şi corpul profesoral să nu ţină pas cu viaţa. Orice rămînere în urmă, orice manifestare rutinieră de conservatorism a şcolii, a conducerilor, a cadrelor didactice se repercutează direct şi rapid în practica socială şi uneori cu consecinţe greu de înlăturat. Anii de după Congresul al IX-lea — a menţionat tov. Miu Dobrescu — au însemnat ani de mari izbînzi pentru şcoala românească, dintre acestea detaşîndu-se măsura privind trecerea treptată la învăţămîntul general şi obligatoriu de 10 ani. Pentru realizarea unor astfel de deziderate statul nostru face eforturi materiale considerabile. Pentru noile construcţii destinate învăţămîntului de cultură generală şi liceal s-au alocat în anul 1969 fonduri de investiţii cu circa 30 la sută mai mari decit cele prevăzute iniţial în planul cincinal. Pe linia grijii faţă de şcoală şi slujitorii el se înscrie şi măsura privind creşterea salariilor, creştere superioară altor ramuri de activitate. Numeroase realizări în ceea ce priveşte baza materială a invăţămîntului s-au înfăptuit şi in judeţul nostru, care cuprinde în prezent 504 şcoli generale, 26 licee teoretice şi de specialitate şi 16 şcoli profesionale. Referindu-se la modul în care condiţiile optime create s-au răsfrînt asupra conţinutului învăţămîntului, vorbitorul a subliniat că prin devotamentul şi răspunderea cu care muncesc, cadrele didactice au contribuit la formarea unui tineret entuziast, harnic şi disciplinat, profund ataşat partidului şi poporului nostru. De ziua învăţătorului — a spus în încheiere tov. Miu Dobrescu — vă adresăm chemarea şi îndemnul să treziţi în sufletele tinerilor dragostea pentru ştiinţă şi adevăr, sentimentul de preţuire adîncă faţă de trecutul glorios de luptă al poporului nostru, de respect şi mîndrie faţă de marile realizări ale României socialiste, de dragoste şi devotament faţă de popor, faţă de iubitul său conducător — Partidul Comunist Român. Un moment la fel de emoţionant a fost şi acela în care, în sunetul trompetelor şi al tobelor, au pătruns în sală pionierii pentru a rosti înflăcărate versuri închinate partidului, oferind totodată buchete de flori conducătorilor organelor locale de partid şi de stat, învăţătorilor şi profesorilor lor. A luat apoi cuvintul prof. emerit Sterie Rădoi, Inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, care a spus printre altele : „Corpul didactic din (continuare in pag. a 2-a) un grup de participanţi la adunarea festivă din municipiul Iaşi, prilejuită de Ziua învăţătorului. Foto : G. Paul \\ PREGĂTIREA CAMPANIEI DE RECOLTARE A PĂIOASELORNU TREBUIE OMIS NICI IM AMĂNUNT! Peste puţin timp va începe strungerea recoltei de vară. In fiecare an, această importanta acţiune este înttmpînată la sate cu legitima nerăbdare şi este firesc să fie aşa, deoarece în hambare trebuie să poposească rodul de aur al ogoarelor - boabele de grîu şi orz, de mazăre şî cele ale altor culturi specifice acestui sezon. Lucrâtorii din I.A.S. şi membrii cooperativelor agricole, toţi cei care lucrează în agricultură, ştiu foarte bine ce învestiţii de muncă, bani şi materiale s-au consumat pentru cultivarea acestor plante, care, fructificînd, cer să fie culese la timp, cu cea mai mare atenţie. A nu culege operativ sau a culege recolta în mod dezorganizat, neglijent, echivalează întotdeauna cu o pierdere mare de produse. Din informaţiile ce le deţinem, rezultă că pentru campania de vară au fost luate măsuri la toate nivelele. S-au întocmit planuri tehnice de către unităţi, s-au făcut unele instructaje cu specialiştii din C.A.P., s-a fixat necesarul de maşini agricole şi materiale pentru recoltat, treierat şi arăituri de vară. Inc.M.A.-uri au fost încheiate reparaţiile la batoze, combine şi celelalte utilaje. La întreprinderea de aprovizionare a U.J.CAP. au sosit saci, saltele şi alte materiale necesare unităţilor, iar bazele I.V.C. şi-au pregătit minuţios silozurile, magaziile şi laboratoarele in vederea recepţionarii produselor. După cum ne-a relatat tov. ing. C. Ghebea, şef de serviciu la Direcţia agricolă, anul acesta va acţiona în campanie un important parc mecanizat : 2.720 de tractoare, 965 de combine, 115 batoze şi 320 prese de balotat paie. Viteza de lucru la recoltat va fi de minimum 4.800 de ha pe zi, iar lareierat,de 7.200 hectare pe zi. La C.A.P. Belceşti de exemplu, pentru cele 1.370 de hectare păioase vor lucra 19 combine, iar la Bivolari 18 combine, plus un număr important de batoze la ambele unităţi. Potrivit planului tehnic, se apreciază că prin forţele ce le avem în judeţ, acţiunea de recoltare poate fi încheiată în termen de două săptămîni, iar treierişul la cel mult 10 zile după terminarea secerişului. Măsuri bune şi concrete au fost întreprinse şi jos, la unităţi. La C.A.P. Bivolari, Costuleni, Balş, Movileni, Vatra Paşcani, Răducăneni şi în alte locuri, consiliile de conducere şi specialiştii au analizat toate posibilităţile locale, hotărînd ce trebuie de făcut încă de pe acum pentru a întîmpina strînsul recoltei cit mai bine organizaţi. Cu toate acestea, ar fi greşit să se aprecieze că de acum încolo putem să aşteptăm coacerea lanurilor, convinşi că nu mai avem nimic de făcut în privinţa bunei desfăşurări a campaniei. Căci într-o campanie agricolă de o aşa de mare importanţă pentru economia fiecărei unităţi şi pentru economia naţională, o singură fisură în angrenajul acţiunii de recoltare şi treieriş va fi egală cu o pa- P. Costin (continuare în pag. a 2-a) 1 h ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ BBBB BBBB fl In pagina a 4-a I Vizita delegației parlamentare române In Anglia I Cind faptele vorbesc... în pagina a 2-a SPORT lărgirea cadrului călătoriilor fără vize între România şi U.R.S.S. In urma tratativelor care au avut loc, la 30 iunie a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind desfiinţarea vizelor pentru călătoriile în interes de serviciu, turistic şi particular, precum şi în tranzit. Prin această Convenţie se lărgeşte cadrul călătoriilor fără vize dintre cele două ţări. . (Agerpres)" 1