Flacăra Iaşului, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7196-7221)

1969-11-19 / nr. 7211

anul xx¥i. Nr. 7211 MIERCURI 19 NOIEMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean UHU SEMMI NUMI MIM MUMIE Klares Adunare Naţională a Republicii Socialiste Româ­nia şi-a continuat, marţi di­mineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şa­sea legislaturi. In sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, pre­cum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii eco­nomice, ştiinţifice şi cultura­le, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au în­­tîmpinat cu puternice şi în­delungi aplauze sosirea în sa­la de şedinţe a tovarăşilor­­ Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazecas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica,­­Vasile Vîlcu. Trecindu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afa­cerilor interne, a prezentat expunerea la proiectul de le­ge privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. Rapor­tul Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Bal­ab­a, preşedintele Comisiei pentru­­ consiliile populare şi administraţia de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvântul depu­taţii Simion Dobrovici, prim­­secretar al Comitetului jude­ţean Vrancea al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan Benko, prim­­­vicepreşedinte al Consiliului popular Judeţean­­ Mureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organiza­rea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Flo­­rea Dumitrescu, ministrul fi­nanţelor, a prezentat expune­rea la Proiectul de lege pri­vind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răs­punderea în legătură cu ges­tionarea bunurilor organizaţii­lor socialiste. Deputatul Au­rel Vijoli, preşedintele Comi­siei economico-financiare, a prezentat raportul acestei co­misii şi al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvântul deputaţii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, Eleonora Nilca, director general al Combina­tului textil din Cisnădie, şi Paraschiv Benescu, preşedinte­le Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor. Proiectul de lege a fost a­­poi discutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţiona­lă a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, con­stituirea de garanţii şi răs­punderea în legătură cu ges­tionarea bunurilor organizaţii­lor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul jus­tiţiei, Adrian Dimitriu, a pre­zentat expunerea la proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mi­hail Ghelmegeanu, vicepreşe­dinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuţie. In cadrul dezbaterilor ce au urm­at au luat cuvîntul depu­taţii Emilian Nucescu, pre­şedintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste Româ­nia, şi Gheorghe Pop, prim­­vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executa­rea pedepselor. In şedinţa de marţi diminea­ţa, deputaţii au adoptat, de asemenea, modificări în com­ponenţa unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Na­ţionale — punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., în locul depu­tatului Florea Dumitrescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al finanţelor, depu­tatul Virgil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei economi­co-financiare. In locul deputa­tului Angelo Miculescu, care îndeplineşte funcţia de mi­nistru al agriculturii şi silvi­culturii, Marea Adunare Na­ţională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură şi silvicultură. La amiază, şedinţa plenară a luat sfîrşit. Tovarăşul Şte­fan Voitec, preşedintele Ma­rii Adunări Naţionale, a a­­nunţat că în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua în comisii permanen­te, care vor examina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Re­luarea lucrărilor în şedinţe plenare va fi anunţată din timp. După încheierea şedinţei plenare, comisiile permanen­te: economico-financiară; pen­tru agricultură şi silvicultură ; pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură ; pentru sănătate, mun­că şi prevederi sociale; juri­dică s-au întrunit în şedinţe de lucru. (Agerpres) -'V In pag. 2 —­3 . Lege privind angajarea gestio­ narilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organiza­țiilor socialiste ■ Lege privind executarea pedepselor Imagine din satul Oprișeni, comuna Jutora. 4In pagina a 4-a ■ SESIUNEA O. N. U. ■ W. Rocket despre po­ziţiile P. C. F. în unele probleme ale continen­tului european Schimb de experienţă pentru generalizarea unor inovaţii Din iniţiativa Consiliului ju­deţean al sindicatelor, a avut loc la Uzina de reparaţii auto Iaşi un schimb de experienţă pentru generalizarea inovaţi­ilor : „Procedeu de recondiţi­­onare a blocurilor motor şi chiuloaselor" şi „Dispozitiv de extras cămăşi de rulmenţi de pe axe". Prima inovaţie con­duce la reducerea cheltuieli­lor de producţie,­ iar a doua la creşterea productivităţii muncii şi uşurarea eforturilor fizice ale muncitorilor. La schimbul de experienţă au participat cadre din servi­ciile tehnice şi de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, maiştri şi muncitori care execută reparaţii la mo­toarele auto de la întreprinde­rile care posedă parcuri auto, aşa cum ar fi : întreprinderea de transport Iaşi, Autobaza nr. 2 a I.T.A., Serviciul de mecanizare al agriculturii din Direcţia agricolă a Consiliului popular judeţean etc. In cadrul schimbului de ex­perienţă­­a avut­ Tcc si o de­monstraţie, practică de sudare a fisurilor ce apar la blocurile motor. ing. C. Z­VORIŞTE­ANU In secţia etilare — convertere de la moderna Uzi­nă de fibre sintetice din Iaşi. Foto: g. paul Manifestări cultural­­educative ale elevilor In cadrul activităţilor edu­cative extraşcolare, Liceul a­­gricol Iaşi în colaborare cu organizaţia U.T.C. pe şcoală a organizat zilele trecute un concurs „Cine ştie, câştigă", dotat cu premii, pe tema „Să cunoaştem municipiul Iaşi", la­­ care s-au întrecut elevi din anii I şi II. Manifestarea a prilejuit o dispută interesan­tă, cu însemnate virtuţi pa­triotic-educative, cele mai bune răspunsuri despre oraşul in care învaţă fiind date de către elevii Adela Dodiţă,Titi Răileanu, Georgeta Bulbaşa, Clara Timofte, Elena Cornea etc. FAPTELE-EXPRESIA CONSTIIMTES In locul unui dram de omenie, un car de intrigi Am ales cazul lui Petru Ilie Olăriţa din comuna Sireţel datorită faptului că el ilus­trează cu ascuţime cum pot distruge liniştea unui cămin intrigile pornite de la cei foar­te apropiaţi ca grad de rude­nie. Pe urmele faptelor care con­stituie obiectul anchetei de față ne-a pus o discuție dintre trei femei (una dintre ele a­­veam să aflăm mai tîrziu că e cumnata lui Petru). De fapt, discuția pe care am înregis­­trat-o s-a rezumat doar la : „De ce nu ai grijă de cum­­nată-ta ?". „D-apoi de ce să am eu grijă ? Ce, ea n-are bărbat Ce voia să Însemne acest schimb de cuvinte ne-a lămurit Mi­hai Bucan, secreta­rul comitetului de partid din comuna Siretei. Petru Ilie Olărita a plecat in urmă cu citva timp să lucreze pe un şantier de con­structii. In lip­sa lui, a venit in sat un veri­şor să-şi vadă rudele. Intilni­­rea a fost cinstită cu clteva pahare de ţuică, după care verişorul, beat fiind, s-a cul­cat In casa Iul Petra Olăriţa. — A doua zi, ne-a spus Mihai Bucan, unii vecini vor­beau că Intre Maria şi veri­şorul Iul Petrea s-ar fi pe­trecut lucruri netăgăduite. A venit şi ziua cină Petrea s-a Întors de pe şantier. Casa lui a devenit o corabie bătută de furtună. Beat, şi-a bruscat copilul, şi-a bătut soţia şi a aruncat-o In drum, Maria, dimpreună cu tatăl ei, a aler­gat peste tot să-şi facă drep­tate. Mulţi dintre consătenii şi rudele soţului o sfidau. Clnd trece Maria prin sat, unii oameni o privesc cu dis­preţ, ba îi adresează şi cu­vinte jignitoare. Am ascultat mai multe declaraţii de la cei ce cunosc cazul, precum şi de la eroii dramei. Vi le redăm pe scurt: „Vărul lui Petrea a venit la mine, la cazanul de ţuică. Mi-a cerut să-i dau să bea. Au mai venit aici şi alte ru­de de-ale lui. Intr-un tîrziu a venit şi Maria. Pentru alte treburi, el a plecat imediat. Ceilalţi s-au dus să bea mai departe acasă la mama lui Petrea. Ea stă în aceeaşi curte cu Maria" (Nicu Ungu­reanul. „Eu le-am mai adus ţuică. Au băut mult. Nepotul meu a ieşit apoi afară şi s-a dus în casă la Petrea. Maria nu era acasă. N-a trecut mult timp şi au plecat şi ceilalţi. Eu m-am culcat. La un mo­ment dat, am auzit bătăi în uşă. Era Maria. N-am vrut să-i deschid. La insistenţele ei, am deschis’ (Mama lui Pe­trea). . „Când am venit acasă, l-am găsit pe verişorul bărbatului meu dormind pe marginea patului. M-am dus la soacră­­mea şi i-am spus că n-am unde dormi, că mi-i frică să dorm în casă cu el. Soacra mi-a spus că n-o interesează, că n-are ce-mi face. M-am dus atunci la Vasile, fratele bărbatului meu. I-am cerut ajutorul" (Maria Olăriţa). „Eu am venit acasă la Ma­ria şi l-am găsit pe vărul meu dormind. L-am aşezat mai bine pe pat şi am plecat. Ce altceva era să fac ?“ (Va­sile Olăriţa). „Cînd am văzut că nimeni nu mă ajută, mi-am luat co­pilul şi am dormit într-un şopron. A doua zi toţi mă priveau cu ură. Nu ştiam de ce“ (Maria Olăriţa). „Nu e vinovată. E o fe­meie cuminte. Mai bine Pe­trea şi-ar băga minţile in cap şi s-ar apuca de treabă. Ce putea să facă biata feme­ie ? Cum putea ea singură să scoată din casă un om beat ? Şi mai ales o rudă“ (Nevasta lui Vasile Olăriţa). Ce putem spune după ce-am stat de vorbă cu mulţi oameni şi le-am ascultat pă­rerile ? “. O mamă, în loc să ape­re liniştea căminului copilu­lui ei, a făcut contrariul. Ea însăşi a fost printre acei care au dus vorbe in sat, denatu­­rînd în mod intenţionat fap­tele. Aceeaşi vină o are şi Va­sile Olăriţa. La fel ca şi ma­ma lui, el vede in soţie o slugă. (Redăm un dialog: „Nevasta, cînd vreau eu, tre­buie să-mi joace şi pentru cinci bani. Ia întrebaţi-o da­că joacă. Joci bine, femeie „Joc. Cum să nu joc ? Că altfel ştiu eu ce mă aşteaptă". „Vedeţi cit e de supusă ? Asta fiindcă am ştiut s-o bat la timp"). Ce mentalitate îna­poiată şi cită neseriozitate la un om ! Nu se găseşte ni­meni care să Încerce să-l schimbe felul de a gindi ? 2. Petrea — un om care nu ştie ce vrea. Neserios, leneş, lipsit de responsabilitate so­cială şi familială. In nenumă­rate rînduri a promis repre­zentanţilor organelor locale comunale că va pune capăt acestor acte reprobabile. Dar niciodată nu s-a ţinut de cu­­vînt. Deşi are 27 de ani şi e cu­ un munte de voinic, n-a prestat nici o zi-muncă in co­operativa agricolă. Umblă toa­tă ziua hai-hui şi, dacă are bani, bea. Nu se poate totuşi, găsi o soluţie pentru a fi tre­zit la realitate ? Practic, Pe­trea încalcă legile care apără familia, demnitatea soţiei , şi ar trebui să fie tras la răs­pundere cu severitate. De ce soacra nu-şi sufere nora ? Petrea, cînd s-a căsă­torit, n-a ţinut seama de pă­rerea mamei şi a fraţilor, ca­re se Împotriveau. O iubea mult pe Maria. Părinţii Mă­riei cunoşteau atmosfera din familia viitorului ginere şi n-au vrut s-o lase să se că­sătorească cu Petrea. Tinerii, insă, se iubeau. Şi atunci, îm­potriva voinţei părinţilor, au fugit amîndoi de acasă şi s-au căsătorit. Mama lui Pe­trea nu poate uita nici acum acest lucru şi încearcă prin fel de fel de intrigi să strice familia copilului ei. Astfel a fost pusă la cale şi acuzaţia nedreaptă ce i s-a adus Mă­riei. Părerea oamenilor serioşi şi cinstiţi din sat este cu to­tul alta. Este timpul ca or­ganele comunale, oamenii cu simţul răspunderii, vecinii cu mai multă autoritate în sat să intervină pentru a spulbera intrigile şi minciunile şi a reface căsnicia tinerei perechi. Andrei BRATU Creşte numărul unităţilor comerciale In acest an,­­în judeţul nostru a fost extins in mod simţitor spaţiul comercial. Angajamen­tul luat ca răspuns la chema­rea la întrecere a Consiliului popular al judeţului Galaţi de a se da în folosinţă 2.000 m.p. spaţiu comercial a fost depăşit, realizîndu-se 3.600 m.p. Prin folosirea creditelor de mică mecanizare, au fost în­fiinţate şi modernizate alte 18 unităţi comerciale cu o supra­faţă de 882 m.p. şi 50 de locuri la mese în fostele vaduri comerciale. Aria de desfacere a mărfurilor prin comerţul de stat s-a extins, de asemenea, prin înfiinţarea unui număr de 25 de tonete, iar volumul de­servirii la domiciliu a crescut cu 30 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La acestea se adaugă extin­derea spaţiului comercial in cadrul cooperaţiei de consum, care a crescut cu 1.500 m.p. înfiinţîndu-se 27 de unităţi co­merciale de alimentaţie publică. Fondului central al statului, cu­ mai multe produse agricole! Adevăraţii gospodari înţeleg ţi se mine avantajele ce li se oferă La fiecare din ariile exis­tente în anumite puncte pe tarlalele cooperativei agricole din Ţibăneşti, unde se desfăca porumbul, erau prezenţi la lucru vreo 15—20 de ţărani cooperatori. „într-adevăr, as­­ta-i situaţia, ne-a spus tov. Gh. Hucanu, preşedintele u­­nităţii. Ne-a mai rămas foarte puţin porumb de desfăcut. In cel mult două zile încheiem lucrarea. Acum, atenţia o a­­vem îndreptată spre termina­rea grabnică a arăturilor pe cele circa 700 de hectare, cite ne-au mai rămas. Mecanizato­rii dau dovadă de multă hăr­nicie. E drept că solul e tare și progresăm cam încet, dar continuăm din plin lucrul". Pe măsura preocupărilor pentru efectuarea lucrărilor de sezon, conducerea coope­rativei agricole, sub îndruma­rea comitetului comunal de partid, a luat măsurile ce s-au impus astfel ca şi predarea produselor contractate să se facă la timp. „Chiar acum, ne-a spus preşedintele, în du­­pă-amiaza zilei de 15 noiem­brie, cînd am vizitat unitatea, ducem la baza de recepţie ul­timele tone de porumb din cele 463 de tone de porumb­­boabe cire ne-am angajat să predăm. In felul acesta ne-am respectat angajamentul şi am livrat întreaga cantitate pla­nificată cu două zile mai de­vreme". Tov. Gh. Dumbravă, secretarul comitetului comu­nal de partid, a ţinut­ să ne informeze că, în această toam­nă, C.A.P. Ţibăneşti a mai li­vrat statului peste 130 de to­ne de floarea-soarelui, 1.000 de tone de sfeclă de zahăr, 6 tone de ceapă, 7 tone de fasole, 36 de tone de varză, o însemnată cantitate de stru­guri şi fructe­. „Peste preve­derile iniţiale, au fost vîndu­­te statului 83 de tone de gria şi 6 tone de varză , ne-a spus secretarul comitetului comunal de partid. Zilele a­­cestea, unitatea va mai livra un prisos de circa 1.300 de kg. de fasole". Am făcut un scurt popas şi la cooperativa agricolă din Voineşti, încă de la intrarea în ograda unde se află sediul unităţii, se poate observa că la C.A.P. Voineşti lipseşte mina unui bun gospodar în manipularea unor bunuri. Intr-un colţ de ogradă obser­văm risipă de îngrăşăminte chimice, într-altul, lăzile care au folosit la forţarea viţelor de vie, depozitate claie peste grămadă (multe din ele fiind rupte de parcă n-ar fi costat bani). Vedem şi cîteva gră­mezi de cartofi în stare a­­vansată de degradare. „De ce i - aţi lăsat, să ajungă ast­fel" — îl întrebăm pe tovară­şul ing. Teodor Comănescu. „Ne-au rămas şi n-am ştiut unde să-i repartizăm : la fon­dul ■ de furaje, la zile-muncă sau la vînzare". „Obligaţiile contractuale au fot onorate?" „Din 85 de tone de cartofi au fost predate doar 72 de tone”. „Atunci de ce n-aui vindut cartofii respectivi I.L.F.-ului?" „A venit tovarăşul Cîrjan de la I.L.F., dar i-a refuzat". Acesta a fost dialogul purtat cu tovarăşul Teodor Comănescu. Am aflat însă cînd a fost invitat I.L.F.-ul să ridice marfa, după ce carto­fii s-au degradat. Surprinzător este faptul că grămezile res­pective se află în faţa sediu­lui şi pe lingă­ ele au trecut zilnic şi preşedintele,­ şi in­ginerii, şi contabilii. Dar ni­meni n-a întreprins nimic pentru valorificarea la timp a celor circa 5 tone de car­tofi. La C.A.P. Voineşti, a­­nevoios se­ desfăşoară şi ac­ţiunea de transportare a po­rumbului la baza de recep­ţie. Din cele 500 de tone au fost livrate, după cum ne-a spus tot tovarăşul ing. Comă­­nescu, doar 140 de tone. „U­­nitatea are contractată şi fasole?" întrebăm noi „Pre­cis nu ştiu. Eu răspund de sectorul viti-pomicol". „Ne-aţi spus că ţineţi tocul ingineru­lui coordonator, care e bol­nav. Cum puteţi contribui la grăbirea predării produselor dacă nu cunoaşteţi ce anume cantităţi sunt contractate ?" „Dacă doriţi cifre exacte le-am putea afla de la con-t labilitate". Un răspuns care desigur nu satisface. Nu dorim să-l facem răspunzător de dezordinea din ograda C.A.P.-ului, de degradarea unor produse, de desfăşurarea lentă a predării produselor la baza de recepţie numai pe tovarăşul ing. T. Comănescu. Vinovate de a­­ceastă stare de lucruri sunt în egală măsură şi conduce­rea C.A.P.-ului şi organizaţia de partid precum şi organele comunale de partid şi de stat. Este oare normal ca un salariat al statului să nu cunoască obligaţiile uni­tăţii în care munceşte, asu­mate prin contracte, faţă de stat ? Este oare normal ca un inginer care luptă pentru sporirea producţiei, să rămînă nepăsător faţă de soarta a­­cesteia ? Pe bună dreptate ţăranii cooperatori se întrea­bă : „Din punga cui vor fi recuperate pierderile ?" Tot la această unitate se află o can­titate de circa 3 tone de fasole, în bună parte depreciată. „Vino­vate sunt ploile abundente" — ni s-a spus. Numai că a­­devărul este altul. Vinovate nu sínt ploile, ci cei care nu s-au îngrijit ca fasolea să fie strînsă și treierată la vreme. Nici măcar în ultima vreme fasolea cea bună n-a fost a­­leasă şi valorificată. Cooperatorii din Voineşti aşteaptă de la cei care con­duc unitatea să dovedească mai mult spirit gospodăresc. Gheorghe STEJARU Noi achiziţii la Muzeul etnografic al Moldovei De curînd, cu prilejul cursu­lui de perfecţionare organizat de către Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, la Iaşi, pentru muzeografii etnografi, s-au efectuat şi unele depla­sări pe teren. Astfel, pe lingă cercetările efectuate s-au fă­cut şi unele achiziţii de o­­biecte, Muzeul etnografic al Moldovei îmbogăţindu-şi co­lecţia cu un număr de circa 400 de exponate de pe întreg teritoriul Moldovei, unele din ele datînd de peste 100 de ani. Dintre noile achiziţii se re­marcă uneltele de păstorit şi textilele de interior (ștergare, țesături de casă, covoare) etc.

Next