Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)
1970-11-25 / nr. 7523
mi xxvii Nr. 7523 mERcom 25 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI SO BANI Răspundere sporită de lipici pisi în pregătirii viitoarelor revolte de legume! Imperativul aprovizionării variate şi susţinute cu o gamă cit mai completă de legume şi fructe constituie una din preocupările principale ale conducerii de partid şi de stat. Aspectele critice semnalate trebuie să determine în viitor la organele de resort — producătoare şi valorificatoare — o maximă receptivitate privind cantitatea, calitatea, diversificarea şi proporţia sortimentelor, deservirea civilizată a consumatorilor etc. Deşi condiţiile nefavorabile ale anului 1970 s-au repercutat mai intens în acest compartiment, parametrii privind concentrarea şi specializarea producţiei s-au dovedit superiori legumiculturii pulverizate, prin însăşi cuantumul producţiei marfă şi mărirea duratei de consum. Faţă de ultimii trei ani, când fondul de stat nu a depăşit 14 000 tone, anul acesta volumul producţiei marfă, destinat în cea mai mare parte consumului în stare proaspătă, depăşeşte 16.500 tone numai prin comerţul organizat, la care se mai adaugă însemnate cantităţi valorificate prin piaţa liberă. Această situaţie a permis şi asigurarea stocurilor de iarnă, care vor satisface cerinţele de consum pină la noua recoltă. In anul 1971, dat fiind intrarea în funcţiune la Întreaga capacitate a unor spaţii moderne în reţeaua I.L.F. pentru depozitarea, sortarea, preambalarea, semiindustrializarea şi păstrarea prin frig a unor cantităţi sporite de legume, In C. A. P.-uri cartofi şi fructe, ridică probleme deosebite sub raportul răspunderii din partea producătorilor, respectiv a consiliilor de conducere, inginerilor şefi, fermierilor şi celorlalte cadre din C.A.P.-uri. Baza producţiei legumicole din anul viitor o constituie tocmai producţia marfă, care depăşeşte 25.000 tone, deşi suprafaţa se menţine la acelaşi nivel. Această creştere de peste 40 la sută a solicitat o reanalizarea fermelor şi suprafeţelor legumicole de către organele agricole judeţene care, în colaborare cu IX.F.-ul şi C.A.P.-urile producătoare, au reaşezat structura de producţie, aduncind In acelaşi timp concentrarea şi specializarea. Dacă In anii trecuţi numărul unităţilor cultivatoare de legume pentru fondul de stat era de 70—80, pentru 1971 numărul acestora se va reduce la 35, cu o suprafaţă medie de 65 hectare, unde urmează a se cultiva 1—2 sortimente de bază şi 2—3 sortimente complimentare. Ponderea o deţin unităţile care pe lingă experienţă şi forţă de muncă dispun de sisteme corespunzătoare de irigaţii şi permit mecanizarea principalelor lucrări. Dintre acestea se remarcă cele 12 ferme legumicole ce vor funcţiona în 1971 şi a căror suprafaţă totală este de 1.630 hectare, revenind în medie pe fermă 135 hectare. Dacă amintim şi dotarea lor cu maşinile necesare (tractoare, semănători, maşini de plantat, freze, nivelatoare, modelatoare, combinatoare etc.), avem imaginea condiţiilor asigurate viitoarelor culturi legumicole. Pină în prezent sunt insămînţate 100 hectare cu legume de primă apariţie (ceapă şi usturoi verde, salată, spanac), urmlnd ca în „ferestrele" iernii şi primăvară devreme să se mai insăminţeze şi planteze 120 hectare. Pentru a menţine în iarnă vegetaţia legumelor verdeţuri insăminţate şi a se grăbi apariţia în primăvară ele trebuie, pină la venirea zăpezii, integral mulcite (protejate), cu un strat de 8—10 cm de graniţă sau resturi vegetale tocate. De asemenea, trebuie controlată permanent starea de vegetaţie a acestora şi intervenit cu măsuri corespunzătoare, de la caz la caz (eliminarea excesului de apă, reţinerea suplimentară a zăpezii, distrugerea crustei de gheaţă etc.). Corespunzător indicaţiilor date în raport de cerinţele specifice legumelor, campania producţiei anului următor trebuie considerată de acum începută. Amplasarea suprafeţelor în exclusivitate pe terenuri irigabile, şi în cel mult două puncte accesibile pe cit posibil mijloacelor de transport pe orice vreme, trebuie urgent terminată, întrucît in această perioadă se impun a fi executate fertilizarea organo-minerală şi arăturile adinei de toamnă. E necesar să arătăm că, deşi am insistat din timp asupra necesităţii de a urgenta arăturile, la unele cooperative, printre care cele din Victoria şi Deleni, restanţele depăşesc cu mult 100 de hectare. Se ştie totodată că această lucrare de bază nu-şi atinge eficienţa dorită dacă arăturile nu sunt nivelate şi mode- Ing. C. DASCALU director adjunct al Direcţiei agricola judeţene a (continuare 1, pag. a 3-a) Imagine de pe şantierul Spitalului de neurochirurgie ce se construieşte în cartierul Tătăraşi. Foto: S. LEONID, corespondent In Capitală Sesiune ştiinţifică consacrată împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels La Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, au început marţi dimineaţa lucrările sesiunii ştiinţifice consacrate împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels. Sesiunea este organizată de Academia de ştiinţe sociale şi politice a Republicii Socialiste România, Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lîngă G.G. al P.C.R. şi Academia de învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu" de pe Ungă C.G. al P.C.R. La lucrări participă oameni de ştiinţă, cadre didactice, activişti de partid şi de stat, cercetători ştiinţifici din ţara noastră. Iau parte, de asemenea, oameni de ştiinţă şi militanţi de partid din Austria, Bulgaria, Belgia, Cehoslovacia, Franţa, R. D. Germană, R. F. a Germaniei, India, Italia, Japonia, Iugoslavia, Mongolia, Polonia, Spania, Ungaria, Uniunea Sovietică şi Venezuela. Rostind cuvântul de deschidere a sesiunii, tovarăşul Miron Constantinescu, preşedintele Academiei de ştiinţe sociale şi politice, a subliniat uriaşa importanţă a operei lui Friedrich Engels, fondator, alături de Karl Marx, al comunismului ştiinţific, conducător al clasei muncitoare internaţionale, eminent om de ştiinţă, organizator şi militant revoluţionar, mare prieten al poporului român. Au fost prezentate apoi comunicările înscrise pe agenda primei zile a sesiunii. (Agerpres) Pîrghia legislaţiei C.T.C. a fost dată uitării ? Combinatul textil Iaşi este o unitate care a împlinit aproape un an de la semnarea actului de naştere. Trecem în revistă aparatul de control al calităţii produselor, de la locul de muncă şi pină la nivelul conducerii, şi constatăm că el este format dintr-un număr impresionant de cadre (210) din care 5 sunt specialişti cu o înaltă calificare prevăzuţi în schema tehnico-administrativă, 49 lucrează în laboratoarele fizico-mecanice şi chimice, restul personalului exercitînd controlul pe întregul flux tehnologic. Deoarece respectarea cu stricteţe a documentaţiei tehnice privind calitatea este un atribut major şi o sarcină de serviciu primordială, ne-a reţinut atenţia ideea introducerii unor noi forme de urmărire a parametrilor calităţii, acolo unde se hotărăşte practic soarta producţiei. Punem o întrebare tov. ing. Gh. Berde, şeful serviciului C.T.C.: Cunoaşteţi clauzele calitative din contractele de livrare ale clienţilor potrivit noii legi C.T.C. : Nu. Răspunsul este edificator pentru ceea ce vom constata în continuare. In secţia finisaj,' tov. Iustina Ivlov, şefă de tură C.T.C, ne-a mărturisit în legătură cu activitatea sa că are o practică îndelungată, dar că uneori îi pot scăpa din vedere unele defecte. La întrebarea dacă i s-au făcut cunoscute precizările noilor legislaţii privindcontrolul de calitate, sau ce măsuri tehnico CALITATEA, PRODUCȚIEI LA COMBINATUL TEXTIL IAȘI organizatorica au fost luate pentru întărirea controlului, nu ne-a putut da nici un răspuns pozitiv. Răspunderea pentru calitatea deficitară a unor produse revine evident nu numai controlorilor de calitate, ci şi laboratoarelor care n-au indicat întotdeauna reţetele adecvate. Defectele pe cauze îmbracă forme diferite, dar ponderea principală o au „fire duble in bătătură* (50 la sută) şidesimile şi râniturile“ (32 la sută). In parte, cauzele se datorase reglării necorespunzătoare a războaielor, dar această situaţie se menţine şi ca urmare a lipsei de coordonare şi control mai exigent din partea responsabilului C.T.C. de la Fabrica „Ţesătura", ing. R. Chiva. Nici celelalte compartimente ale combinatului n-au adus o contribuţie deosebită la îmbunătăţirea calităţii produselor. Cercetarea uzinală, de exemplu, nu a finalizat practic nici o acţiune menită să îmbunătăţească calitatea (ing. Aurora Precul). Controlul financiar intern nu s-a orientat ca, pe lîngă obiectivele verificării economicofinanciare şi gestionare obișnuite, să atragă în planul de verificare calendaristic activitatea financiară a compartimentului C.T.C., cu scopul de a scoate la iveală din filiera acestui sector pagubele ce umbresc rezultatele economice ale combinatului (I. Cazacu, șeful serviciului C.F.I.). Slaba preocupare pentru îm- Petre LEON (continuare in pag. a 2-a) încărcata mecanizat al buștenilor in cadrul sectorului de exploatare forestieră Hirlău Proletari, din toate fárile, unifi-vá Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean in unităţile comerciale ieşene Planul de desfacere a fost depăşit desfăşurată în acest an, realizînd şi depăşind angajamentele asumate în întrecerea socialistă. Planul de desfacere a fost depăşit cu 52 milioane lei, din care peste 17,5 milioane la vînzarea cu amănuntul. Acest lucru a fost posibil datorită creşterii veniturilor populaţiei şi preocupărilor lucrătorilor din comerţ de a pune la dispoziţia populaţiei cantităţi suplimentare de mărfuri. Grija pentru reducerea cheltuielilor de circulaţie se concretizează în economii suplimentare de 1.273.000 lei, realizări de două ori mai mari ■ decât angajamentul luat în întrecere, întreprinderile şi organizaţiile comerciale din municipiul Iaşi au înregistrat o serie de bune rezultate în activitatea în pag. a 2-a Din scrisorile sosite la redacţie VĂTORI CERTAŢI CU POLITEŢEA Sport ■ ■ ■ Intervenția reprezentantului român în Comitetul pentru probleme politice şi de securitate al Adunării ■ Generale a O.N.U. ■ 11 Evenimentele din Guineea In pagina a 4-a VAVW.S*iW.WWi,iV.VASWi1A%V.W^iViW.VAWîV-t TINERI AGRONOMI LA DATORIE Hotărîţi să folosească întreaga lor capacitate şi pricepere, să aplice ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole, pentru dezvoltarea agriculturii socialiste, pentru ridicarea unităţilor cooperatiste la care au fost repartizaţi, din cei 48 de ingineri agronomi horticultori şi medici veterinari, 44 s-au prezentat încă din primele zile la posturi. In aceste zile Urzii de toamnă, proaspeţii absolvenţi au intrat din plin în problemele de producţie ale unităţilor cooperatiste, participind, alături de specialiştii cu experienţă, la desfăşurarea lucrărilor de sezon. Mulţi dintre tinerii absolvenţi nici n-au apucat să cunoască bine satul în care vor trăi pentru că problemele de producţie nu Ie-a permis să facă vizite, să discute cu oamenii etc. De aceasta vor avea timp să se ocupe mai tîrziu. Pe tînărul inginer agronom Dan Grigore Cojan, repartizat la C.A.P. Popești, l-am întilnit în drum. — De ce ați ales comuna Popești, tovarăşe Gojan ? — Cînd m-am hotărit să mă fac agronom îmi doream să ajung într-un sat cu oameni gospodari și harnici cu care să mă sfătuiesc, pe care să-i ajut şi de la care să aflu anumite lucruri ce nu se învaţă la facultate. Auzisem că aici, in sat, există astfel de oameni. Şi nu m-am înşelat. Acum numai după citeva săptămîni de „stagiu“ n-aş mai pleca de aici. De altfel şi soţia a luat repartiţie tot in Popeşti ca profesoară de chimie. Pină acum nu avem de ce ne plînge. Am găsit deplină înţelegere din partea organelor locale şi a oamenilor. Aşa că ne vom stabili in comună şi ne vom face datoria. Iată că la Popeşti s-a mai adăugat încă o familie de intelectuali dornici să pună umărul la ridicarea comunei, să contribuie la dezvoltarea materială şi spirituală a satului. La aceeaşi cooperativă de producţie un alt tînăr absolvent, Eugen Muha, de loc din Hărpăşeşti, un sat component al Popeştilor, a venit să-şi aplice cunoştinţele dobindite pe băncile facultăţii pentru ridicarea bunăstării oamenilor din mijlocul cărora s-a ridicat. Inginerul Muha va răspunde de ferma vegetală de la Hărpăşeşti, va munci alături de oamenii din satul în care s-a născut şi a crescut. Poate că a urmat exemplul inginerului Petru Amateesei, preşedintele C.A.P. Popeşti, care şi dinsul, după terminarea facultăţii, s-a reîntors In sat, la Popeşti. Pe un alt proaspăt agronom, Nicolae Polizov, l-am continuit la Belceşti, o co- - mună cu peste 12.000 de locuitori. Tocmai venise de pe tarlalele C.A.P.-ului. — Cum vă împăcaţi cu primul dv. loc de muncă ? — Mai întîi nu am reuşit să cunosc decît o parte din problemele de producţie ale cooperativei. Apoi acomodarea la noi se face pe cîmp, la locul de muncă. De celelalte probleme ne vom ocupa mai tlrziu. Deşi este de joc din Iaşi noul inginer agronom are posibilitatea să facă naveta, dar nu o face. Avlnd condiţii corespunzătoare de viaţă şi de muncă, tinărul specialist ne-a asigurat că va face totul pentru a contribui la mărirea avutului cooperativei de la Belceşti. La aceste cîteva exemple se pot adăuga încă mulţi tineri agronomi care, din primele zile, şi-au luat munca in serios, răspunzînd sarcinii de a depune toate eforturile pentru a contribui la dezvoltarea unităţilor cooperatiste la care au fost repartizaţi, la ridicarea agriculturii noastre socialiste pe trepte tot mai înalte. C. LUPU însemnări La Iași O nouă staţie centrală de preparare a soluţiilor sterile in farmaciile spitalelor din oraşul Iaşi se prepară zilnic circa 1.000 l. de soluţii sterile injectabile: ser glucozat, ser fiziologic etc. , ne-a informat recent directorul Oficiului farmaceutic Iaşi, tov. M. Moscovici. Pentru asigurarea „a termenea" soluţii şi în condiţii mai bune de sterilitate ca pînă acum, o aripă a clădirii Spitalului de copii din str. Elena Doamna a fost transformată într-o staţie special amenajată şi dotată cu aparataj modern. Noua stafie, cu o suprafaţă productivă de aproape 200 m.p., cuprinde 7 încăperi şi cîteva spaţii corespunzătoare depozitării şi repartizării soluţiilor sterile. Se remarcă şi faptul că, prin intrarea în funcţiune a noii staţii, cantitatea de soluţii sterile injectabile produse se dublează faţă de cea realizată anterior. FAMILIA ŞI ŞCOALA FACE MAI MULI PĂSIRE FOCCARFA COPIILOR Colaborarea dintre şcoală şi familie este o axiomă a pedagogiei copilului de vîrstă şcolară. Profesorii, învăţătorii şi părinţii ştiu în general acest lucru, dar nu de puţine ori relaţiile dintre cei doi principali factori educativi — familie şi şcoală — sunt pur formale, reducîndu-se la întîlniri sporadice şi întîmplătoare. De multe ori eforturile şcolii nu sunt încununate de succes, deoarece există indolenţă din partea părinţilor. Am asistat, zilele trecute , într-o şcoală unde se lucrează cu mult tact pentru rezolvarea unor cazuri dificile din punct de vedere pedagogic , la o discuţie între directorul Liceului „V. Alecsandri" din Iaşi, Vasile Hrib, dirigintele clasei a V-a D, Cristian Palade, elevul Dumitru Comici şi mama sa Maria Comici, domiciliată în Iaşi, str. C. Negri nr. 59 (peste drum de şcoală). Deşi din partea şcolii s-au depus eforturi deosebite pentru educarea lui Dumitru, rezultatele sunt încă nemulţu mitoare. ,El fuge de la şcoală sistematic, nu învaţă, hoinăreşte, a avut o tentativă de viol, cu cîteva zile în urmă a furat Împreună cu un alt minor o sumă importantă de bani. A fost o discuţie serioasă. „S-au luat cu alţii rai, ajutaţi-mă să-i fac oameni pe ăştia mai mici! (Are 9 copii țintm care 5 minori — n.n.). Eu ce mai pot face ?". Este sigur că se mai poate face ceva, prin efortul conjugat al celor doi factori, şcoală şi familie. Mama trebuie să-şi recîştige autoritatea asupra copiilor săi şi este timpul ca să intervină hotărît şi tatăl copiilor, Dimitrie Comici, care acum, fiind pensionar, are mai mult timp pentru supravegherea şi educarea copiilor. Uneori însă şi şcolii îi revine o mare parte din răspundere. Am văzut cu surprindere că există din partea unor cadre didactice tendinţa de a rezolva cazurile unor copii prin trimiterea la altă şcoală, prin recomandarea să urmeze la fără frecvenţă, prin caracterizări „călduroase" pentru şcolile de reeducare, omiţîndu-se calea — desigur mai dificilă — pătrunderii în sufletul celor mici, a educării — dacă este cazul — şi a celor mari. La o altă şcoală am discutat cu dirigintaelevei M.V., elevă care are abateri de la disciplina şcolară. Despre această elevă, diriginta ne-a spus că ar putea să obţină note bune, dar că nu poate fi uşor îndreptată, deoarece e o fire foarte închisă, nu poţi afla nimic de la ea. Am avut ocazia să stăm de vorbă cu M.V. Ea poate fi sinceră şi nu pare de loc o fire închisă, dimpotrivă, ni s-a părut chiar vorbăreaţă. Mai mult, s-a desolidarizat de fostele ei prietene, Maria şi Viorica Mocanu. A renunţat la sportul ei preferat,tenisul de masă, pentru ca să înveţe mai mult.. Desigur că MV. are un comportament dificil. Cu puţin efort însă, pedagogul va putea să şi-o facă prietenă. Am respectat rugămintea elevei de a nu-i da numele pentru a uza de nepedagogica „ameninţare" că îl vom da publicităţii, la prima abatere. Sperăm că bunăvoinţa noastră va fi matur apreciată de adolescenta M.V. S. DAMIANT (continuare în pag. a 3-a) FAPTELE- I expresia conştiinţei