Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)
1971-01-22 / nr. 7571
) V r i st A Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XXVII, nr. 7571 Vineri, 22 ianuarie 1971 4 pagini, 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în mari întreprinderi din Capitală Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute in mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia: Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi", Uzina de maşini grele, secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a Uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roşie" şi „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului şi statului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţârii noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrsteie şi profesiile — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi—la început de an, de nou cincinal, şi de data aceasta discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale şi de perspectivă pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi, marchează pregnant o revelatorie realitate a societăţii noastre: indisolubila legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orinduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar şi idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi", în întîmpinarea secretarului general al partidului, al celorlalţi corducători de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung, ovaţionează pentru partid şi Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căldură, de dragoste şi respect în care se desfăşoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere ,,Lemaitre“ — astăzi „Timpuri noi" — au devenit in anii construcţiei socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 şi 110 C.P., motoare cu benzină de 9—18 C.P., compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalaţii fabricate de întreprinderile constructoare de maşini, toate tipurile de locomotive moderne produse în ţară. La „Timpuri noi" nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoarea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. In secţia de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeţilor o serie de piese şi subansamble din componenţa motoarelor şi compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secţia montaj motoare, se dau alte explicaţii in legătură cu parametrii îmbunătăţiţi ai motorului D. 120, introdus recent in fabricaţie. Intre oaspeţi şi factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi şi cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicaţii în vederea extinderii unor suprafeţe de producţie, dotarea întreprinderii cu noi Instalaţii şi utilaje, folosirea la întreaga capacitate a maşinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că Uzinele „Timpuri noi" îşi pot spori eficienţa printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcțiilor de Masial» »«cialiştilor uzinei, găsirea unor modalităţi de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construirea şi exploatarea în comun a turnătoriei şi forjei preconizate.— întreprindeţi cit mai curînd studiile necesare şi daţi-le curs, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, restudiaţi toate posibilităţile de care dispun uzinele pentru dezvoltarea activităţii. Se cere să realizaţi un volum al producţiei mai mare şi produse de şi mai bună calitate. Se vizitează Uzina de maşini grele—Bucureşti. La intrarea în blocul—turn care adăposteşte birourile centralei industriale de utilaj termoenergetic şi Institutul de cercetări şi proiectări energetice şi termoenergetice, da pe lîngă această uzină, conducătorii de partid şi de stat sînt întîmpinaţi de ing. Nicolae Constantin, director general al centralei industriale, şi de ing. Tiberiu Grecu, director general al uzinei, care prezintă cîteva din realizările şi perspectivele întreprinderii. Intrată în funcţiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris în palmaresul industriei româneşti cîteva performanţe de înalt nivel tehnic, turnind piese de mare gabarit şi complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reşiţa pentru hidrocentrala de la Porţile de Fier. Oţelăria electrică produce anual peste 122.000 tone de oţel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oţelurialiate şi speciale menite să acopere cerinţele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Aţi pornit bine, apreciază tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dar nu s-ar putea ca in acest cincinal oţelăria să ajungă la o capacitate de 200.000 tone? — Am putea, într-adevăr, să amplasăm un nou cuptor electric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. — Şi, totodată — continuă secretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat şi construit în ţară. Din acest dialog direct, la obiect, se naşte o iniţiativă importantă, se conturează un nou obiectiv mobilizator pentru colectivul uzinei. Discuţia de lucru continuă. De asemenea, exportul creşte vertiginos : de la 6,1 milioane iei — valută în 1971, la 62,4 milioane Iei — valută în 1975. Realizări remarcabile a înregistrat în ultimii ani şi Institutul de cercetări şi proiectări energetice şi termoenergetice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovîci, prezintă activitatea desfăşurată de institut şi centrală într-o frază concludentă : — Sîntem în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie", dezvoltind în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Afirmaţia se întemeiază pe rezultatele concrete obţinute. In 1972 va fi probată prima turbină de 330Mw, iar în 1974, turbina cu abur pentru termoficare de 150 Mw, realizată după o concepţie proprie. Se vizitează secţia de turboagregate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc în faţa unei maşini complexe, o freză de copiat palete pentru turbine. Apoi conducătorii de partid şi de stat trecînd prin noua hală aflată în construcţie, destinată montajului şi probelor viitoarelor turbine se îndreaptă spre secţiile „calde": oţelăria, furța şi turnătoria uzi- Mfc _• In confruntările de păreri se subliniază ideea necesităţii mai bunei folosiri a cadrelor de muncitori de înaltă calificare, de asemenea, a recrutării tehnicienilor şi mai ales a maiştrilor din rîndul celor mai pricepuţi şi experimentaţi muncitori. Vizitarea uzinei se încheie în secţia mecano-sudură, unde se construiesc marile ansamble sudate pe litru, turbinele de 330 Mw. Intrată parţial în funcţiune la jumătatea anului trecut, secţia realizează carcase, corpuri pentru condensator , lucrări de mare tehnicitate al căror control se efectuează cu raze Roentgen şi ultrasunete. Un alt obiectiv industrial de mare importanţă pentru economia noastrănaţională^, care constituie obiectivul popasului următor este secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane cu aburi aparţinînd Uzinei „Vulcan". v • Directorul general al Uzinelor „Vulcan", ing. Lachenne, care întîmpină pe oaspeţi, prezintă mai întîi cel mai important produs al întreprinderii, deocamdată aflat în stadiul machetă. Este vorba de cazanul de 1.035 tone aburi pe oră. Este primul agregat de acest fel realizat de ţara noastră şi va avea impunătoarea înălţime de 108 m. Gazdele informează că gigantul acesta este destinat termocentralei de la Rogojelu. Fac o impresie deosebită liniile automate de fabricare a unor asemenea agregate. Se subliniază importanta pe care o are această secţie pentru dezvoltarea în continuare a Uzinelor „Vulcan", permiţînd, totodată, realizarea unor produse de un înalt nivel tehnic, corespunzătoare cerințelor economiei noastre naționale, exigențelor tehnicii moderne. Tot aici, în această secție, directorul tehnic al Institutului de proiectări pentru echipamente termo-enegetice, Simion Suciu, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, asupra noilor produse aflate în fază de studiu sau proiectare la acest institut. — Să faceţi totul pentru a realiza utilaje la nivelul tehnicii actuale, recomandă tovarăşul Nicolae Ceauşescu conducerii institutului şi celorlalţi specialişti prezenţi. De asemenea, a continuat secretarul general al partidului, trebuie să valorificaţi cit mai bine experienţa muncitorilor şi tehnicienilor mai vîrstnici, să-i ajutaţi să transmită cunoştinţele şi priceperea lor celor tineri pentru ca şi aceştia să devină în cel mai scurt timp muncitori de nădejde, să se asigure astfel o continuitate a muncii de înaltă calitate în uzină, în întreaga noastră industrie socialistă. In încheierea vizitei, aici, pe platforma industrială a Bercenilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită călduros pe constructori, pe toţi cei care, cu pasiune şi măiestrie dau viaţă acestor mari obiective ale industriei noastre grele. Secretarul general al partidului recomandă tuturor celor prezenţi să se îngrijească neîncetat de grăbirea lucrărilor de construcţii pentru ca întregul obiectiv industrial să fie terminat în termenul stabilit şi să înceapă să producă la toţi parametrii tehnico-economici proiectaţi.— Este necesar, arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca maşinile să fie folosite la întreaga lor capacitate, să treceţi la perfecţionarea programelor speciale aşa fel, încît la finele cincinalului, volumul producţiei să fie cu mult mai mare decît cel prevăzut acum în cifrele de plan. Adresîndu-se primarului municipiului, celorlalţi edili ai pusei, zenetarul senatei al partidului, recomandă să se îngrijească de asigurarea, unor condiţii de viaţă mereu mai bune muncitorilor, să se prevadă construcţii de locuinţe, proprietatea uzinei, să se ridice edificii culturale, astfel ca muncitorii, cadrele de bază ale uzinei să aibă asigurate toate condiţiile civilizate de viaţă. Se vizitează o altă mare întreprindere bucureşteană—Fabrica de autovehicule „Autobuzul". Aici, vizita începe cu o discuţie avînd ca temă realizările de pînă acum şi perspectivele întreprinderii. Directorul tehnic, Gheorghe Piţulescu, înfăţişează succesele, obţinute în realizarea planului cincinal recent încheiat. Se subliniază printre altele, că autobuzele fabricate aici au fost neîncetat îmbunătăţite, atît sub raport constructiv, cit şi în ceea ce priveşte confortul. Rezultate bune au fost obţinute şi în construcţia autoutilitarelor — microbuze, camionete, autosanitare. Şi producţia de troleibuze a beneficiat de îmbunătăţiri. In întreprindere se fabrică opt tipuri de autoutilitare, trei tipuri de autobuze, urbane şi rurale, şi un tip îmbunătăţit de troleibuz. Zilnic, de pe benzile de montaj ale întreprinderii ies 28 de autoutilitare şi 10 autobuze. Autoutilitarele produse de „Autobuzul" sunt solicitate pe piaţa externă. In cincinalul actual sunt de rezolvat sarcini şi mai mari: întreprinderea se pregăteşte pentru însuşirea fabricaţiei a două tipuri de autobuze după licenţa M.A.N., urmînd ca specialiştii uzinei să diversifice producţia acestor autobuze. Se prevede ca producţia marfă să crească în perioada 1971—1975 de 2,13 ori, cu toate că suprafeţele de producţie nu vor spori în mare măsură, iar numărul salariaţilor cu 30 la sută. Se vizitează secţiile principale ale întreprinderii. Muncitorii, cei mai mulţi dintre ei tineri, întîmpină cu bucurie, cu aplauze tumultoase pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, oferă, în semn de preţuire şi afecţiune, garoafe roşii. La sculărie se urmăreşte aceeaşi problemă importantă luată în discuţie şi în celelalte întreprinderi vizitate — autoutilarea. Sunt apreciate pozitiv rezultatele obţinute pînă acum şi se recomandă intensificarea acestei acţiuni. In secţia acoperiri metalice, se urmăreşte procesul de nichelare şi cromare a unor piese, iar gazdele informează că această secţie a luat fiinţă cu utilaje şi instalaţii fabricate în întregime în întreprindere. Vizita în secţiile de presa, de construcţii şasiu şi caroserie, prilejuieşte, de asemenea, schimburi de păreri rodnice pe tema modernizării produselor, a îmbunătăţirii gradului lor de confort. La montaj final, se urmăreşte procesul de montare a autoutilitarelor şi autobuzelor. Se relevă, cu acest prilej, mecanizarea unor operaţii de lucru care a făcut ca productivitatea muncii pe uzină să crească de la un an la altul. Se subliniază, printre altele, că în actualul plan cincinal producţia de autobuze va creşte cu peste 2.000 de bucăţi, iar cea de autoutilitare în aceeaşi proporţie. In 1975, producţia de autoutilitare se va ridica la 8.500 unităţi, iar cea de autobuze la 3.200. — Cât veţi da la export cta aceste produse? se interesează tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cifrele citate sunt revelatorii: 7.000 de autoutilitare şi 1.800 de autobuze. In incinta întreprinderii, oaspeţilor le sunt prezentate ultimele tipuri de autovehicule asimilate în producţie. Se fac comparaţii între produsele mai vechi şi cele noi, evidenţiindu-se îmbunătăţirile aduse, îmbunătăţiri care pot fi apreciate in mod concret chiar în timpul vizitei. Recomandările făcute insistă asupra îmbunătăţirii în continuare a calităţii, asupra ridicării gradului de finisaj al produselor. Autobuzul cu nr. de fabricaţie 14.977 ieşit cu cîteva secunde înainte de pe banda de montaj, prezintă caracteristici superioare celor anterioare. Gazdele au ţinut să arate şi unele din realizările socialcuiturate ale unităţii. Se vizitează, astfel, noul club al întreprinderii cu o sală modernă de festivităţi de 400 de locuri. Următoarea Întreprindere înscrisă în itinerar este Uzina „Steaua roşie". Şi aici, ca pretutindeni, muncitorii, tehnicienii şi inginerii întîmpină cu entuziasm şi căldură pe conducătorii de partid şi de stat, bucuroşi de a-i avea în mijlocul lor, de a se sfătui împreună. Aici se fabrică aproximativ 45 de tipuri de utilaje întîlnite pe toate şantierele ţării. Inginerul şef al întreprinderii, Ion Caraman, informează că toţi lucrătorii acestei unităţi se străduiesc, depun tot efortul şi energia lor creatoare în vederea dotării şantierelor cu utilajele moderne cerute în tot mai mari proporţii de impetuoasa dezvoltare a construcţiilor industriale şi civile prevăzută în actualul cincinal. Se vizitează secţiile de ajustaj şi montaj şi se relevă că în cincinalul care s-a încheiat recent, realizările uzinei s-au dublat, beneficiile s-au mărit de 6-7 ori, iar exportul reprezintă în prezent 30 la sută din volumul utilajelor executate. Muncitorii raportează îndeplinirea cu succes a sarcinilor de producţie din primele zile ale acestui an. Şi la „Steaua roşie" problema economisirii metalului este în centrul discuţiilor dintre oaspeţi şi gazde. Se subliniază că rezultatele obţinute în această direcţie au făcut ca producţia obţinută dintr-o tonă de metal să sporească în ultimii ani cu 80 la sută. Referindu-se la satisfacerea necesităţilor şantierelor patriei noastre cu utilaje moderne de construcţii, gazdele informează că în întreprindere s-au asimilat în ultimii ani numeroase produse originale executate pentru prima dată în ţară, printre care macarale-fereastră, dispozitive de tracţiune, palane cu reductoare planetara etc. Îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, creşterea randamentului muncii se afirmă şi aici, în discuţia finală, ca deziderate majore ale colectivului uzinei. Se ajunge la Uzina „Semănătoarea", cea mai mare unitate constructoare de utilaje agricole din ţara noastră. La sosirea în uzină, un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri fac secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat o primire sărbătorească. La matriţărie, prima secţie vizitată, directorul uzinei, ing. Ion Căpăţînă, arată că producţia uzinei în cincinalul încheiat recent a crescut cu 150 milioane lei, iar în actualul cincinal ea va mai cunoaşte un spor de încă 320 milioane lei. Tot aici se relevă importanţa pe care o acordă constructorii de maşini agricole reproiectării pe criterii noi, moderne, a unor utilaje. Se arată, totodată, că pentru economisirea principalei materii prime , metalul, uzina foloseşte aproximativ 110 repere confecţionate din material plastic, fapt care aduce uzinei anual o economie de 150 tone de metal. Vizitîndu-se secţia de turnătorie, apoi cea mecanică, gazdele informează că uzina şi-a realizat cu mijloace proprii o serie de utilaje care au fost integrate în procesul de fabricaţie. — Această acţiune de autodotare trebuie extinsă în toate secţiile întreprinderii, recomandă secretarul general al partidului specialiştilor întreprinderii. Trebuie să vă străduiţi să vă gospodăriţi singuri, să vă creaţi o serie de utilaje şi instalaţii de care aveţi nevoie, prin valorificarea tuturor resurselor interne. Oprindu-se în numeroase locuri de muncă, dînd mina cu muncitorii, cu tehnicienii şi inginerii aflaţi în plină activitate, secretarul general al partidului se interesează de modul în care îşi îndeplinesc planurile, de metodele de lucru folosite, de preocupările acestora în modernizarea produselor, în creşterea deficienţei maşinilor şi utilajelor. După vizitarea principalelor sectoare productive, în curtea întreprinderii, oaspeţilor li se prezintă cele mai semnificative produse ale întreprin s continuare in pag. a 2-a) I I I I I I I I I I I I I I I I I I i I I I I III ■ II II II III III i I I I I I I I II III. I I I I *1 1966-1970 — --------------------------------- | — un cincinal rodnic, o punte trainică spre viitor AVÂNTUL INDUSTRIEI SIDERURGICE Produsele industriei siderurgice din ţara noastră au reprezentat anul trecut 12 la sută din volumul total al mărfurilor de export, adică de aproape 2 ori mai mult decît în 1969. Aceste rezultate sunt o internare firească a lărgirii potențialului industriei siderurgice. Ofensiva electrificării • 248 miliarde kWh reprezintă producţia totală de energie înregistrată în România în decursul ultimelor două decenii. Raportînd această cifră la potenţialul instalat în 1938, de 500 Mw, România antebelică ar fi avut nevoie, pentru a realiza producţia de energie electrică înregistrată în intervalul 1951—1970, de circa 220 de ani. Cu actualele agregate, totalizînd 7.500 Mw, o asemenea cantitate de energie electrică poate fi asigurată în numai 7 ani. • In cincinalul recent încheiat, puterea nou instalată a crescut cu 4.250 Mw, depășind prevederile cu 250 Mw, iar producţia din 1970 s-a ridicat la 35 miliarde kWh, nivelul său fiind de peste 2 ori mai mare decît în 1965. • Ritmul înalt de dezvoltare a producţiei de energie electrică, circa 18 la sută, se situează printre cele mai dinamice pe plan european. • Relevantă este producţia de energie pe locuitor, indicator esenţial al gradului de civilizaţie şi progres. Astfel, faţă de cei 72 kWh în 1938, în 1970 revin pentru fiecare locuitor al ţării 1.700 kWh, cu perspectiva ca în 1975 să atingă 2.400—2.500 kWh, iar în 1980 circa 3.000—3.400 kWh, nivel întîlnit azi în cele mai dezvoltate țări ale lumii. CARNET IEŞEANSATUT DE BASIINA . Zilele trecute, inspectorul şcolar general Sterie Rădoi ne relata despre unul din profesorii cu care se mindreşte judeţul, tovarăşul Vasile Mihalache, directorul şcolii din satul Topile, comuna Valea Seacă. Nu ne-am propus să albim exact originea to-I ponimică a locurilor sale de baştină, dar după oamenii şi comorile pe care le-au I dăruit — am fi înclinaţi mai degrabă către denumirea de Valea rodnică. Să explicăm de ce. Cică prin partea locului, In decursul timpului, ploile nu numai că şi-au împlinit rostul lor dintotdeauna, dar au I scos cândva la iveală şi nişte comori ne* bănuite, mărturii ale vieţii de odinioară de I pe aceste meleaguri (monede, resturi de * obiecte de uz casnic, dovezi ale unor stră- I vechi aşezări şi civilizaţii). Aceasta a Însemnat numai Începutul îndepărtat, căci Omul a fost cel care, pe urmele acelor alu- viuni, a desăvlrşit opera dăruindu-şi cli-I pele de răgaz unor săpături pentru a scoate la lumină mereu alte şi alte vestigii. I Printre alţii este vorba şi de profesorul de J care aminteam, insolit în aceste adevărate I „expediţii'' de soţia şi fiul său, clştigaţi J pentru totdeauna de nobila chemare către I „descoperirile arheologice". E de mirare J deci că modesta lor căsuţă arată azi ca un I muzeu In care şi-au făcut loc piese decorative, numismatică, obiecte de cult şi de folosinţă dinaintea erei ■ noastre ! Bineînţeles că nu acesta este faptul cel mai surprinzător, după cum nici îndeletnicirile de care aminteam, căci in definitiv aproape fiecare om are un „hobby" sau al său „Violon d'Ingres". Ceea ce Insă ridică „faptul divers" la cota unei semnificaţii aparte este altceva. Aş spune că nici măcar amănuntul că Vasile Mihalache a Încercat mai tirziu bucuriile culturii, fiindcă nu e singurul provenit din rindul fiilor satului care Inili a trecut prin filiera producţiei ca simplu muncitor şi numai apoi prin cea a liceului şi facultăţii. Care este atunci izvorul acestei puternice şi Intîrziate pasiuni ? E suficient să amintim doar cîteva detalii ca: iniţiativa achiziţionării unor vechi piese de port popular din partea locului, a studierii, colecţionării şi conservării Horei şi faunei satului cu propriile mijloace materiale, pentru a Înţelege că nu poate fi vorba nici un moment de un simplu capriciu, ci de ceva cu mult mai profund ce se cheamă identificarea, contopirea totală cu satul natal, întrebat de altfel dacă acceptă o expoziţie la Iaşi, care să-i poarte faima pretutindeni, a refuzat cu fermitate, exprimându-şi dorința de a avea una permanentă In satul de baştină. In curind visul va prinde viaţă prin construirea unei anexe destinate muzeului satului, dar semnificaţiile sint mult mai ample, comentariile find de prisos. Elena PIETRAR® I* I* I* îft II* I* 1* I ni Ift Ift I* Ift Ift Ift Ift II Ift I