Flacăra Iaşului, mai 1971 (Anul 27, nr. 7656-7681)

1971-05-05 / nr. 7659

ANDI XXVII ­ PAGINI 30 BANI locomi Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean titM! Adunarea solemnă consacrată aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU B­UCUREŞTI Participanţii la adunarea solemnă dedicată glorioasei ani­versări a semicentenarului Partidului Comunist Român — mun­citori, ţărani şi intelectuali de pe străvechile şi mereu întine­­ritele meleaguri ale judeţului Iaşi — îşi manifestă încă o dată, cu acest prilej, încrederea nestrămutată in politica hotărîtă şi înţeleaptă promovată cu consecvenţă de conducerea de partid şi de stat, de dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU, şi profundul ataşament faţă de cauza sfîntă a întregului nostru popor — edificarea socialismului şi comunismului în scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România. Animaţi de dorinţa fierbinte de a întîmpina sărbătoarea de la 8 Mai cu rezultate cît mai bune în muncă, toţi oamenii muncii de pe cuprinsul judeţului nostru şi-au înmulţit sub­stanţial eforturile, raportind partidului îndeplinirea înainte de termen a planului pe primele 4 luni ale acestui an în între­prinderile industriale, precum şi depăşirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă organizată în cinstea măreţului eveni­ment de importanţă istorică naţională. Lucrătorii ogoarelor judeţului au raportat şi ei importante succese în campania a­­gricolă de primăvară. Tu­turor acestor înfăptuiri li se adaugă realizările remarcabile obţinute de puternicul detaşament al intelectualităţii ieşene, prestigioasă continuatoare, la cotele înalte ale epocii de intensă efervescenţă creatoare pe care o străba­tem, a unor bogate tradiţii ştiinţifice, culturale şi artistice. Integrată armonios şi organic efortului general al naţiunii române in opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României, contribuţia judeţului Iaşi se înscrie la loc de cinste, oamenii muncii din acest înfloritor culţ de ţară înţelegînd şi în acest fel să-şi manifeste adeziu­nea deplină faţă de politica profund ştiinţifică pe care înţe­leptul şi încercatul nostru conducător — Partidul Comunist Român, în frunte cu devotatul fiu al poporului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — o promovează cu o clarviziune ne­­maiîntîlnită în istoria neamului românesc. Folosim acest moment înălţător, în care noi, reprezentanţii comuniştilor ieşeni, ai tuturor oamenilor muncii din judeţ, a­­ducem cel mai cald şi mai sincer omagiu partidului nostru drag, pentru a asigura conducerea superioară de partid, pe dum­neavoastră personal, iubite tovarăşe secretar general, că ne vom dedica şi de aici înainte, cu o şi mai mare însufleţire, întreaga noastră capacitate creatoare pentru înfăptuirea cu succes a mă­reţului program de înflorire şi prosperitate a României socialiste. Clipele sărbătoreşti de astăzi vor rămine mereu vii în me­moria noastră şi ele vor constitui un puternic stimulent în în­treaga activitate de viitor. PARTICIPANŢII LA ADUNAREA SOLEMNA PRILEJUITA DE SĂRBĂTORIREA SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMAN DIN JUDEŢUL IAŞI întreaga viaţă politică, economică şi socială a municipiului şi judeţului Iaşi poartă puternic, în aceste zile, pecetea, măreţului jubileu al Parti­dului Comunist Român — forţa po­litică conducătoare a poporului ro­mân — eveniment pe care oamenii muncii din cele mai diverse corn­, partim­ente de activitate îl întîmpi­­nă cu noi şi remarcabile succese demne de această mare sărbătoare. Ca un corolar al amplelor mani­festări organizate pe întregul cuprins al judeţului în cinstea gloriosului semicentenar al partidului, aduna­rea solemnă, organizată de comite­tele judeţean şi municipal de partid Iaşi, în cursul zilei de ieri, în sala Teatrului Naţional ,Vasile Alecsan­­dri“, a reunit reprezentanţi ai tu­turor categoriilor de oameni ai mun­cii. Au­­ participat membrii birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, acti­vişti de partid şi de stat, condu-,,' cători de întreprinderi şi instituţii,­ muncitori şi , ţărani cooperatori, oa­meni de ştiinţă, artă şi cultură, re­prezentanţi ai organizaţiilor de ma­să şi obşteşti, studenţi, ziarişti.. Sala Teatrului Naţional era domi­nată de stema Partidului Comunist Român — prinsă pe o eşarfă pur­purie, desfăşurată pe fundalul sce­nei — străjuită de datele festive 1921—1971, care marchează simbolic drumul glorios de lupte şi victorii al partidului de-a lungul întregii sale existenţe. In prezidiul adunării festive au luat loc tovarăşii : Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­ţean ; C­h. Cilibiu, Petre Mal­omete, Alex. Dumitrache, secretari ai Co­mitetului judeţean de partid Gh. Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului muni­cipal de partid, preşedintele Comi­tetului executiv al Consiliului popu­lar municipal, Balaş Baltagiu, Ilie Dodea, prof. dr. docent Ion Crean­gă, rectorul Universităţii „AL I. Cu­­za“, Nicolae Manolache, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor — membri ai biroului Comitetului judeţean de partid, Ion Niculi, acad. Vasile Mârza, Dumitru Leonte, Ni­colae Băişan , membri de partid din ilegalitate ; Gh. Macovei, prim­­secretar al Comitetului judeţean al U.T.C. ; Constantin Şalaru, preşedin­tele C.A.P. Bivolari , inginer Voicu Naum, de la C.A.P. Bălţaţi ; lt .col. Vasile Scutelnicu , Maria Giligor, preşedinta comitetului sindicatului de la Fabrica de antibiotice, vicepre­şedintă a Consiliului Central al U.G.S.R. ; scriitorul D. Ignea ; conf. univ. Janeta Benditer; mulgătorul Gheorghe Lungu, Erou al muncii so­cialiste ; Mihaela Tomozei, studentă la Universitatea „AL I. Cuza“, vice­preşedintă al Comitetului executiv al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România ; Gh. Hu­­ţanu, secretar de organizaţie de ba­ză la U.F.S. După ce fanfara militară a into­nat Imnul de stat al Republicii So­cialiste România, tovarăşul Ioan Manciuc a declarat deschisă aduna­rea festivă. In atmosfera Însufleţită­ a sălii, a luat cuvîntul tovarăşul Miu Dobres­cu, care a evocat momentele princi­pale ale luptei P.C.R., de-a lungul gloriosului său drum de cinci de­cenii. (Cuvântarea primului secretar al Comitetului judeţean de partid este publicată, în text prescurtat, in numărul nostru de astăzi). Cuvîntarea a fost subliniată, în repetate rînduri, prin aplauze şi o­­vaţii. Participanţii la adunare au mani­festat pent­ru partid, pentru­ condu­cerea sa, în frunte cu tovarăşul NI­COLAE CEAUŞESCU. Au urmat momente emoţionante, în care purtători ai cravatelor roşii au adus prinosul lor de adîncă recu­noştinţă Partidului Comunist Român pentru căldura şi grija cu care în­conjoară şi călăuzeşte paşii tinerei generaţii. Oferind flori membrilor prezidiului, pioniera Roxana Iancu, (continuare­­» pag. « 2-a) Proletari din toate tárile, unifi-vá AIn pagina a 4-a Rezoluţiile adoptate la sesiunea Comisiei Economice O.N.K­. pentru Europa VIETNAMUL DE SUD Atacuri ale forţelor patriotice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu­­ * a primit delegaţia Adunării Populare a R. P. Bulgaria Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit la 4 mai delegaţia Adunării Populare a Re­publicii Populare Bulgaria, condusă de acad. prof. Sava Ganovski, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Biroului A­­dunării Populare, care ne vizitează ţara, la invitaţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România. La primire au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, Emil Bodnaraş, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., vi­cepreşedinte al Consiliului de­­Stat, Şte­fan Voitec, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Ma­rii Adunări Naţionale, Gheorghe Necu­la, vicepreşedinte al Marii Adunări Na­ţionale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Constantin Star­­lat, deputat în Marea Adunare Naţio­nală. Parlamentarii bulgari au fost însoţiţi de Spas Gospodov, ambasadorul R. P. Bul­garia la Bucureşti. In timpul întrevederii, de ambele părţi a fost exprimată satisfacţia pentru evo­luţia mereu ascendentă a legăturilor de prietenie şi colaborare multilaterală din­tre Republica Socialistă România şi Re­publica Populară Bulgaria, dintre Parti­dul Comunist Român şi Partidul Comu­nist Bulgar. A fost subliniată dorinţa comună de a dezvolta aceste relaţii spre binele popoarelor român şi bulgar, al cauzei unităţii ţărilor socialiste şi păcii în lume. întrevederea s-a desfășurat într-o at­mosferă caldă, prietenească. Competenţa şi hărnicia, au asigurat realizarea şi depăşirea angajamentelor U. P. M. P. Iaşi Luna aprilie a fost încheiată de colectivul de­­ mun­că al­ Uzinei de prelucrare a ma­selor plastice Iaşi cu noi şi însemnate succese, care-i con­solidează poziţia fruntaşă în între­cerea socialistă pe anul 1971. Cumula­tă cu realizările din primul trimes­tru, producţia su­plimentară obţinu­tă în această peri­oadă se ridică la circa 13,2 milioane de lei.­­ Este rezultatul sporirii productive­După cum ne-a informat economis­tul Eugen Frunză, şeful serviciului plan, şi colectivul Uzinei de fibre sintetice Iaşi a de­păşit substanţial angajamentele în cinstea semicente­narului partidului. In primele patru luni s-a obţinut, peste prevederile de plan, 118 tone de fire şi fibre sintetice şi 12­ to­ne de metanol, ui­tăţii muncii cu peste 4 la sută, faţă de prevederile de plan , a apre­ciat inginerul Au­rel Racu, directo­rul uzinei. Pentru aceasta am acţio­nat pe diverse căi, astfel încît să asi­gurăm o cit mai deplină utilizare a zestrei tehnice de care dispunem. Urmare a acestor realizări în pro­ducţie, uzina a li­vrat suplimentar la export impor­tante cantităţi de prelucrare din p.v.c. şi polietilenă, mare a realizării indicatorului de productivitate în proporţie de 103,2 la sută, faţă de 102 la sută cît a prevăzut angaja­mentul. Calculele preli­minare arată că s-au economisit 6,3 milioane de lei la preţul de cost, iar beneficiile supli­mentare se cifrea­ză la peste 7 mili­oane de lei. Cu importante succese în muncă se prezintă şi lucră­torii Şantierului 2 — chimie al între­prinderii nr. 4 cons­tr­ucţii­ montaj­e Iaşi. Realizînd pla­nul valoric pe pe­rioada ianuarie — aprilie 1971 în pro­porţie de 115 la sută, ei au asigu­rat stadii fizice a­­vansate la majori­tatea lucrărilor e­­xecutate. Astfel, pe şantie­rul de extindere a U.F.S. — etapa a IlI-a — a fost predată izolatori­lor, cu două luni mai devreme, o su­prafaţă de acoperiş la secţia et­rare de 14.000 m­.p., precum şi o parte a secţi­­­ei convertere. Prin­tre alte lucrări a­­vansate se numără cele de la grupul social, predat deja la montaj (terme­nul prevăzut în grafice este 1 iu­nie) şi secţia poli­­condensare. Toate aceste de­vansări sunt rodul unei superioare or­ganizări a produc­ţiei şi a muncii, fo­losirii raţionale a utilajelor şi forţei de muncă. U. F. S. Iaşi Şantierul 2 — chimie al I. C. M. nr. 4 Cuvîntarea tovarăşului Miu Dobrescu Stimaţi tovarăşi, In această primăvară a sintezelor, care Incorporează trecutul, prezentul şi prefigu­rează luminos viitorul, sărbătorim împlinirea unei jumătăţi de veac de existenţă a parti­dului comuniştilor - gloriosul jubileu al con­ducătorului încercat al poporului nostru, pe drumul transformării revoluţionare a socie­tăţii, pentru triumful socialismului. Eveni­ment cu semnificaţie de început de eră pentru istoria contemporană a României, ziua făuririi Partidului Comunist Român, ziua de 8 Mai, va rămine însemnată cu litere de aur în marea cronică, scrisă de-a lungul se­colelor, cu singele celor mai cutezători şi mai drepţi exponenţi ai maselor populare, în lupta lor pentru libertate şi progres so­cial. Identificat pînă la contopire cu măreţele idealuri de libertate ale poporului, Parti­dul Comunist Român - detaşamentul de avangardă al clasei muncitoare - a ridicat pe o treaptă nouă, superioară, lupta de veacuri dusă pentru păstrarea fiinţei şi dem­nităţii poporului român. Istoria milenară a poporului nostru cu­noaşte pagini de nepieritoare glorie şi ero­ism pentru apărarea neatîrnârii ţării, pen­tru prosperitatea şi înflorirea meleagurilor scumpe ale patriei străbune. Dar nicicînd, în zbuciumata sa istorie, poporul nu ş-a avut un conducător mai demn ca Partidul Comunist Român. O dată cu crearea sa, lupta poporului român pentru independenţa şi suveranitatea patriei, pentru libertate şi progres a căpătat coordonate noi, perspec­tive clare, insufleţitoare. Partidul, trup din trupul clasei muncitoare, a chemat poporul român la creaţie istorică conştientă, i-a călăuzit neabătut paşii pe calea făuririi propriului destin, pentru zidirea viitorului de aur al patriei - socialismul și comu- Prezidiul adunării festive. CARNET IEŞEAN BACIUL DIN RUŞINOASA Am lăsat în urmă Dumbrăviţa. La Vascani gospodinele găteau stra­ie noi de primăvară mîndrelor şi cochetelor case. Am lăsat în urmă şi Vascanii. Coborîm valea şi ajun­gem la apa limpede a pîrn­aşului Păşcănia. De aici începe un pla­tou care ţine pînă dincolo de Stro­­eşti. Acest platou care poartă de­numirea pîrn­aşului din preajmă e o bv­flă păşune naturală şi de aceea oamenii au găsit cu cale să amplaseze aici stîna cooperativei. Şi n-au greşit. Mioarele au la în­­demină hrană suficientă şi apa limpede ca cristalul. Pe dealul Păşcăria se află o casă, o singură casă. Batem la uşă, dar nu ne răs­punde nimeni. Intrăm. Înăuntru cînta „Albatrosul“, în vatră ardea focul şi fierbeau bucatele. Din co­joace, cîţiva miei, abia ieşiţi la lumină, făceau ochii mari, nedu­meriţi. Uşa se deschide şi în prag apare un băieţandru. Nici nu ne întreabă cine sintem­ și zise : — Tata vine acușica. Privim prin fereastră și vedem „coborînd cu turma“, ca în tablourile lui Grigo­­rescu, un bărbat voinic cu chip frumos. Cînd a ajuns în bătătura stînii, l-am întîmpinat. In loc de „bun venit“, baciul Dumitru Mă­măligă ne îndeamnă să gustăm caş şi urdă proaspătă. — Gheorghe, dă fuga la izvor şi adu o cofă cu apă proaspătă. Feciorul ciobanului s-a făcut ne­văzut. Baciul nu pare prea vor­băreţ, ba dimpotrivă. Noi, însă, îl „invităm“ la discuţie. Dumitru Mă­măligă a împlinit nu de mult 41 de ani, dar practică ciobănitul de la ÎS ani. — De mic mi-au plăcut mioa­rele. Îmi plac şi acuma. N-am în­văţat această meserie de la tata. Primăvara, dar mai ales vara, mi-o petreceam la poalele Ceah­lăului. Aveam un unchi, Vasile Hanganu, cioban, care colinda­­ munţii. ..Certificatul de calificare" Du­mitru Mămăligă l-a obținut la poa­lele Ceahlăului. Dan VALERIAS (continuare în pag.13­ a)

Next