Flacăra Iaşului, decembrie 1977 (Anul 33, nr. 9695-9721)
1977-12-01 / nr. 9695
[PAGINA A ll-A------------ Manifestări consacrate Conferinţei Naţionale a partidului • Sub genericul „Intimputind Conferinţa Naţională a partidului, îndeplinim hotărîrile Congresului al XI-lea al P.C.R.“, la Clubul întreprinderii de tricotaje „Moldova“ s-a desfăşurat un simpozion cu tema : „Conceptul, conţinutul şi direcţiile principale ale societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. • Tot în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R., la Clubul muncitoresc de la întreprinderea de antibiotice, în cadrul ciclului „Prietenii muzicii“, organizat în colaborare cu Conservatorul ..George Enescu“, s-a iniţiat dezbaterea „Contribuţii ieşene la dezvoltarea şi afirmarea specificului naţional în muzică". • Un reuşit spectacol de muzică şi poezie al Facultăţii de ştiinţe economice de la Universitatea „Al. I. Cuza“ s-a desfăşurat la Casa de cultură a municipiului Iaşi, prilejuind participanţilor momente de puternică vibraţie patriotică. • Pentru acţiunea metodico-educativă privind activitatea cercurilor şi cenaclurilor de creaţie şi interpretare, ce va avea loc duminică la Tg. Frumos, se pregăteşte un bogat program de muzică şi poezie patriotică, la care Îşi vor da contribuţia cenaclurile „Lupta cu inerţia“, „Ion Creangă“ şi „Mercur ’76“ (Iaşi) şi „Garabet Ibrăileanu“ din localitatea-gazdă. Vor participa directori de cămine şi iubitori ai literaturii din comunele învecinate. • Cea de a doua şedinţă a studioului artistului amator care va avea loc mîine (vineri) în sala „Azur" a Casei de cultură a tineretului şi studenţilor va prilejui o dezbatere pe tema „Teatrul scurt : alegerea piesei , modalităţi de punere în scenă“. Vor participa specialişti din instituţiile de artă, instructori amatori, membri ai formaţiilor de teatru din întreprinderi şi şcoli. • Sîmbătă şi duminică vor fi susţinute, sub bagheta dirijorului Ion Pavalache, concerte ale Corului „Gavriil Musicescu“ al Filarmonicii „Moldova“ la Hirlău şi, respectiv, la Podul Iloaiei. Programul cuprinde lucrări în primă audiţie, dar şi cîntece bine cunoscute, dedicate partidului şi patriei. • • Acţiuni de orientare a tinerilor spre viitoarea profesie Din Iniţiativa organizaţiei de partid a Liceului „Al. I. Cuza“ din Iaşi, au avut loc în aceste zile întilniri ale elevilor claselor a XlI-a cu Invitaţi de la institutele politehnic, de medicină şi farmacie. Elevii au putut afla astfel date despre profilul facultăţilor acestor institute, despre desfăşurarea concursului de admitere la institutele de Invăţămînt superior în anul 1978. Acţiunea face parte dintr-un program complex de pregătire pentru muncă şi viaţă (au mai avut loc întîlniri cu maiştri şi ingineri de la I.M.A.M.U.S., precum şi vizitarea acestei întreprinderi, analize asupra practicii productive desfăşurate de elevii liceului nostru). Eftimie Isac Aurel Condrea elevi, clasa a XlI-a , Liceul „Al. I. Cuza“ Iaşi • • Răspundere comunistă (urmare din pag. 1) drul staţiei pilot se produc astăzi blaturi de tort, rulade, prăjituri cu gem, mult solicitate pe piaţă. Pe aceeaşi linie se înscrie asimilarea „Pufuleţilor“, comuniştii Dumitru Balan, şeful sectorului mecano-energetic, D-tru Asaftei, maistru, Ene Diaconu şi Const. Gherman, strungari, Ion Puşcaşu, lăcătuş, aducînd o însemnată contribuţie la montarea instalaţiilor care vor asigura în curînd o producţie de 20 000 de pachete în 24 de ore. La fel de operativ au fost rezolvate o serie de probleme privind aprovizionarea cu pîine şi calitatea acesteia, domeniu în care, în luna octombrie, s-au ivit reclamaţii. La fel de operativ au fost soluţionate problemele care apar de la o zi la alta legate fie de procesul de producţie, fie de disciplina muncii sau de modul de comportare al oamenilor. Ar fi însă greşit să se creadă că am făcut totul pentru înfăptuirea întocmai a măsurilor stabilite. In unitate mai avem încă destule probleme nerezolvate tocmai datorită unor neajunsuri ce se mai manifestă în activitatea unor comunişti, chiar şi membri ai comitetului de partid, în ceea ce priveşte controlul îndeplinirii sarcinilor. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirile de la C.C. al P.C.R. cu cadrele din domeniile muncii ideologice şi organizatorice, tendinţa de automulţumire continuă să se manifeste şi la noi. Mai sunt unii tovarăşi care trec cu uşurinţă peste unele lipsuri din sectoarele de care nu răspund direct, care nu informează la timp despre neajunsurile semnalizate în sectorul lor, ceea ce duce la perpetuarea acestora etc. Organizarea unui control concret asupra principalelor sarcini, măsurile întreprinse pentru creşterea in continuare a răspunderii fiecăruia la locul său de muncă, printr-o susţinută activitate politicoeducativă, vor contribui, desigur, la înlăturarea unor asemenea neajunsuri din munca noastră. • • Semnificaţiile adinei ate unei aniversări (urmare din pag. 1) 1918, la sflrşitul primului război mondial, prăbuşirea imperiilor reacţionare-otoman, ţarist şi habsburgic. La Marea Adunare de la Alba lulia, cei peste 100 000 de români — constituiţi în Adunare naţională, cu caracter constituant şi plebiscitar — ca şi altă dată, la 1848, au dat expresie puternică dorinţei arzătoare de Unire cu Ţara. Au oferit românii, atunci, un exemplu sublim de solidaritate naţională, de exprimare a sentimentelor frăţeşti cu naţionalităţile conlocuitoare, al voinţei de realizare a unui stat organizat în conformitate cu nevoile reale ale progresului. Unirea Transilvaniei cu România — expresie a voinţei naţionale — aşa cum subliniata tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a reprezentat „rodul luptei întregului popor, însufleţit de năzuinţa seculară a unităţii, de hotărirea de a împlini visul pentru care au luptat şi s-au jertfit atitea generaţii de înaintaşi. Tratatul de pace nu a făcut decit să consfinţească situaţia de fapt, stabilită ca urmare a luptei maselor populare din România şi Transilvania“. Aniversată în contextul general al anului jubiliar al Independenţei, în preajma deschiderii acţiunilor care au drept obiectiv sărbătorirea a 2050 ani de la crearea pe teritoriul patriei noastre a primului stat centralizat şi independent, statul dac al lui Burebista. Unirea din 1918 capătă valoare de simbol. Ea ne pune la îndemînă prilejul de a stabili legătura cu istoria, cu istoria care este puterea şi mîndria noastră. Ea ne conferă şi sentimentul continuităţii şi al durabilităţii, încrederea că înălţăm astăzi, înpatria noastră socialistă, pe o temelie de nezdruncinat, temeiurile puternice ale României viitoare și din totdeauna. ■___________ " Consfătuirea zonală pe teme de alimentaţie publică Ieri au continuat la Iaşi lucrările consfătuirii zonale pe teme de alimentaţie publică, organizată de Ministerul Comerţului Interior, cu participarea, aşa cum anunţam în ziarul de ieri, a tuturor judeţelor din Moldova. Pe marginea materialului prezentat şi a celor două proiecţii de filme din prima zi a consfătuirii (marţi, 29 noiembrie a.c.), ieri au luat parte la dezbateri un număr de 23 de cadre de conducere ale direcţiilor comerciale judeţene, ale întreprinderilor de alimentaţie publică, ale şcolilor comerciale de profil, maiştri în arta culinară, alţi lucrători din acest sector. Dezbaterile au prilejuit un fructuos schimb de opinii, reliefind o bogată şi interesantă experienţă în domeniul alimentaţiei publice, experienţă ce se cere a fi larg popularizată şi generalizată. In încheierea lucrărilor consfătuirii, a luat cuvîntul tovarășul Petre Dănică, adjunct al ministrului comerțului interior. Modernizări Şi sediul cooperativei agricole din Bîrnova a avut de suferit de pe urma seismului din 4 martie a.c. Odată cu efectuarea lucrărilor de consolidare şi reparare a construcţiei, va fi introdusă încălzirea centrală şi va fi amenajată o baie pentru ţăranii cooperatori. Lucrările sunt executate de meșteri locali și cu materiale din surse proprii. --------- --------- Cercetarea (urmare din pag. 1) ceea ce înseamnă o remarcabilă economie de metal. Dar, ne informează specialiștii, folia aceasta mai poate avea multe ale întrebuințări. Toate cele 17 contracte pe care cercetarea le are cu combinatul se află în stadii avansate de finalizare. Atmosfera bună de lucru, de cooperare dintre specialiştii din laboratoare şi cei din producţie, condiţiile excelente de lucru presupun afirmarea unor rezultate şi mai bune în viitor. Iar oamenii aceştia, pe care i-am găsit în plină febră a muncii creatoare, sunt decişi să transforme condiţiile de care dispun, forţa lor de concepţie, în noi realizări, aşa cum partidul o cere. ----------------------------------------------------—FLACĂRA IAȘULUI| Sesiunea de constituire a Consiliului popular orăşenesc Hîrlău Urmare a alegerilor de deputaţi de la 20 noiembrie, ieri a avut loc prima sesiune din cadrul celei de-a VIII-a legislaturi a Consiliului popular al oraşului Hîrlău. Au luat parte, ca invitaţi, conducători de unităţi economice şi instituţii. La lucrările sesiunii a participat tovarăşul Costică Dăscălescu, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, şeful Secţiei organizatorice. După ce sesiunea a validat mandatul deputaţilor aleşi, aceştia au depus jurămîntul de credinţă faţă de Republica Socialistă România. In continuare, a fost ales biroul executiv al consiliului popular. In funcţia de preşedinte a fost reales tovarăşul Constantin Coman, iar în cea de vicepreşedinte a fost ales tovarăşul Pintilie Peneiuc. La rindul lor, membrii biroului executiv au depus jurămîntul. Sesiunea a aprobat planul de măsuri îmbunătăţit cu privire la sarcinile economico-sociale care stau în faţa consiliului popular în viitorii ani ai cincinalului actual, precum şi componenţa comisiilor permanente. Zi şi noapte in brazdă pentru a incheia cit mai grabnic arăturile După precipitaţiile din ultima vreme, timpul a devenit din nou prielnic pentru executarea arăturilor destinate însămînţărilor de primăvară. Pe baza programelor stabilite de comandamentele comunale, mecanizatorii, dornici să întîmpine Conferinţa Naţională a partidului cu succese deosebite în muncă, au reluat din plin lucrul fiind prezenţi în cîmp din zori şi pînă în noapte. Cuvinte de laudă se cuvine a fi rostite la adresa tractoriştilor care servesc unităţile din raza consiliului intercooperatist Holboca. In unele cooperative agricole din acest consiliu, datorită bunei organizări a muncii, arăturile au fost încheiate pe toate suprafeţele planificate. Aşa se prezintă situaţia la C.A.P.-urile din Holboca şi Prisăcani. In prezent, mecanizatorii din secţiile respective ale S.M.A. execută arături pe ultimele suprafeţe la complexele de îngrăşare a tineretului taurin şi respectiv de creştere a vacilor de lapte din aceste localităţi. Ieri, au încheiat această lucrare şi mecanizatorii din secţia S.M.A., condusă de Gheorghe Huţanu, care servesc cooperativa agricolă din Osoi. Tov. Gheorghe Moise, secretarul comitetului comunal de partid Comarna, ne-a spus că reuşita acestei acţiuni se datorează şi faptului că inginerul şef al unităţii, tov. Eugen Ionică, este un bun organizator al procesului de producţie. Cu mult spor au muncit tractoriştii Constantin Coteţ, Constantin Melinte, Ion Paznicu, Constantin Amihăesei şi alţii. în prezent, mecanizatorii se îndreaptă către C.A.P. Ţuţora pentru a urgenta şi aici această lucrare. Pe ultimele suprafeţe trag brazdă şi mecanizatorii din secţia S.M.A., condusă de Gheorghe Amancea de la cooperativa agricolă Comarna. Alături de mecanizatori sunt prezenţi la lucru şi ţăranii cooperatori care cu 80 de atelaje execută arături pe terenurile nemecanizabile. La C.A.P. Tomeşti au mai rămas de executat arături pentru însămînţările de primăvară pe mai puţin de 80 de hectare. De la tov. Ion Corduneanu, mecanicul de secţie, aflăm că şi aici sunt condiţii ca această acţiune să fie terminată în cel mai scurt timp. Tractoriştii Alexandru Miron, Vasile Iuşcă, Aurel Creţu, Petru însurăţelu, Florin Miron, Constantin Tifache, Constantin Andrei, Mihai Ursu, Gheorghe Iriciuc şi Ion Diaconu sînt prezenţi în cîmp pînă seara tîrziu. Aspecte asemănătoare din munca plină de dăruire a mecanizatorilor pentru a încheia cit mai repede arăturile, am consemnat şi la cooperativele agricole din Aroneanu, Bosia şi Golăeşti. De fapt, după cum ne spunea ing. Corneliu Banu Rusu, directorul S.M.A., încheierea grabnică a arăturilor pe toate suprafeţele planificate este angajamentul mecanizatorilor de aici luat în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. ANDREI BRATU • • s \ s \ in 74 de treri Radio Iaşi ! Programul de seară (1 decem-brie) : 16 Cotidian sonor ; 17,10 1 Conştiinţa şi cultura ; 18 Cîntec drag moldovenesc — program susţinut de Laura Lavric şi Şte-fan Pintilie ; 18,20 Muzica şi , muzicienii noştri ; 18,40 Tineri I interpreţi de muzică populară ; 19 Buletin de ştiri ; 19,05 Pentru a neamului unire — program de cîntece ; 19,15 Carta marilor idei; 19,30 „Fulgi de nea“ — melodii de iarnă ; 20 Teatru la microfon : „Bălcescu" de Camil Petrescu ; 21,45—22 Jazz-con-cert. Programul de dimineaţă (2 decembrie) : 6—8 Informaţiile dimineţii. Din cuprins : Actualitatea d in agricultură. Radiojurnal. I Ţara mea de glorii — ţara mea , de dor, versuri de George Lesnea. Televiziune 16 Telex ; 16,05 Teleşcoală. 16,35 Curs de limbă rusă ; 17,05 Pentru timpul dv. liber, vă re-comandăm. . . ; 17,20 Partidul e lumina. Cintece patriotice ; 17,40 Reportaj pe glob : „Ghana“ ; 18 Consultaţii juridice ; 18,20 In întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. „Temelii de ţară nouă“. Documentar : 18,50 Iugoslavia — prezent şi viitor. Reportaj : 19 Cîntarea României ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 19,50 1 Decembrie 1918. „Noi vrem să ne unim cu ţara“. Documentar Tv. ; 20,10 Ora tineretului ; 21,10 Recital de poezie şi muzică românească ; 21,40 Stelele cîntecului şi dansului ; 22,20 Telejurnal. Cinematografe Victoria, ora 19: „Acţiunea Sta-dion“ — spectacol de gală. Col pou, orele 9 ; 15 ; 19 : „Buzduganul cu trei peceţi“. Republica, orele 9 ; 11 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45; 20.45 : „Căpitan la 15 ani“. Tine- retului, orele 9 ; 11 ; 16,45 ; 18,45; 20.45 : „Salty“ ; ora 14,30 : „Cui- bul salamandrelor“. Clubul Pani-ificaţiei, orele 15 ; 17 ; 19 : „Bunicul şi doi delincvenţi minori". I In judeţ. Paşcani, Casa de , cultură. ..Străina“. Clubul C.F.R.: „Potopul“. Tg. Frumos : „Aşii I înălţimilor“. Hirlău : „Explozia". Podul Iloaiei : „Locotenentul Mcu în acţiune". Ilălăureşti „Astă seară dansăm in familie"... Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" prezintă, la ora 19, spectacolul cu piesa „Jocul ielelor“. Sunt valabile tichetele cu seria 89. I Pronoexpres La tragerea din 30 noiembrie 1977, au fost extrase următoarele numere : Extragerea I : 13 41 34 21 5. Extragerea a II-a : 27 10 24 15 1. Extragerea a IlI-a : 14 23 6 2 22. Timpul probabil Vremea în curs de încălzire, cu cerul variabil. Izolat va ninge slab. Vîntul va sufla din sectorul est-sud-estic. Temperatura aerului crește uşor , maximele vor oscila între 4 şi 10 grade, iar minimele între minus 7 şi minus 2 grade. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT IOTHAL, DIV. ARegrete şi speranţe Ieri, odată cu jocul cu C.S. Tîrgovişte, fotbaliştii Politehnicii şi-au încheiat seria meciurilor pe teren propriu din acest tur de campionat. Chiar dacă mai au de disputat o întîlnire, cea de duminică, de la Oradea, şi chiar dacă-l vom mai vedea pe micul ecran, putem considera momentul prilej de bilanţ. Şi, una peste alta, nu ne putem declara deloc mulţumiţi cu ce ne-au oferit studenţii fotbalişti in acest sezon. Iar meciul de ieri ne-a confirmat părerea că echipa nu demonstrează maturitatea pe care o dorim (şi care era de aşteptat), fapt reflectat şi de poziţia în clasament dar, mai ales, de felul în care evoluează majoritatea componenţilor săi. Ce-a fost ieri ? Să amintim, ca să fim drepţi, faptul că Politehnica a trebuit să joace cu o formaţie oarecum improvizată, trei dintre componenţii ei obişnuiţi (Simionaş, Ursu şi Ciocîrlan) fiind absenţi. Sigur, altfel se comportă o echipă cu atitea indisponibilităţi, dacă ne referim la cursivitatea jocului în ansamblu, la eficacitate, la forţa apărării. Dar, pe lingă asta, Politehnica a arătat ieri multe alte lipsuri, care ţin pe de o parte de slaba prestaţie a majorităţii jucătorilor prezenţi în teren, iar pe de altă, de utilizarea neraţională a tuturor forţelor de care dispune la un moment dat. Să ne explicăm. Mai întîi, e vorba despre jocul slab, sub nivelul altor echipe din prima divizie cel puţin, făcut de unii jucători , cu excepţia lui Micloş, D. Ionescu, Romila, Anton şi, parţial, Mureşan, ceilalţi nu au luptat pentru culorile alb-albastru atît cit le permitea condiţia fizică (şi condiţiile de pregătire de care dispun !). Trandafylon s-a mişcat mai bine doar o repriză, Nemţeanu — nici atît, Dănilă a fost remarcat doar cu prilejul ratării unor ocazii, Costea „s-a văzut" doar cînd a reuşit să reia o minge în plasă. In al doilea rînd, vorbeam de nefolosirea optimă a forţelor de care dispune echipa : Cernescu, care a evoluat mai bine decit alţii (deşi multe pase trimise spre el nu erau utilizabile), a fost înlocuit la pauză . Florean, care arată o remarcabilă poftă de joc, a fost folosit doar 10 minute, din clipa cînd Dănilă a cerut (? !) să fie înlocuit. Şi uite-aşa, într-o învălmăşeală de pase greşite şi ocazii ratate, spectacol la care oaspeţii au contribuit din plin, iar arbitrul constănţean Gh. Ispas, de asemenea, s-a scurs meciul... Meritul ieşenilor a fost doar acela că, după trei mari ocazii, ratate de dânboviţeanul Pitaru, au reuşit să înscrie (min. 32) prin Trandafylon (dintr-o situaţie la care adversarii au reclamat ofsaid). Apoi, profitînd de deruta (mai) accentuată a acestora, după pauză, Doru Ionescu îl surprinde pe Coman cu un şut de la distanţă (min. 50), majorînd scorul. Oaspeţii reduc din diferenţă la un contraatac (min. 67, acelaşi Pitaru). In fine, Costea stabileşte rezultatul final, 3—1, la o centrare a lui D. Ionescu, pornită de la Florean. In rest, cum spuneam, nimic. Aşadar, de-acum îi vom mai vedea pe fotbaliştii noştri din prima divizie anul viitor. Sperăm că-i vom vedea schimbaţi în bine. CONST. PALADUTA Celelalte rezultate: Sportul studenţesc — S. C Bacău 1—1 (0—1) ; Steaua — F. C. Constanţa 5—0 (2—0) ; F. C. Petrolul — U. T. Arad 4—3 (2—1) ; Politehnica Timişoara — Dinamo 1—0 (1—0) ; A.S.A. — F. C. Corvinul Hunedoara 0—1 (0—1) ; Universitatea Craiova — Jiul Petroşani 0—1 (0—0) ; F. C. Olimpia — F.C.M. Reşiţa 2—1 (1—0); F. C. Argeş — F. C. Bihor 3—1 (2—0). (Agerpres) ROMA 30 (Agerpres). La Roma a avut loc tragerea la sorţi a grupelor preliminare ale campionatului european de fotbal — ediţia 1980. Echipa României face parte din grupa a 3-a, alături de formaţiile Iugoslaviei, Spaniei şi Ciprului. Primele jocuri din cadrul grupelor preliminare se vor desfăşura cu începere de la 1 ianuarie 1978. Cîştigătoarele celor şapte grupe preliminare şi echipa Italiei, calificată direct ca ţară organizatoare, îşi vor disputa turneul final al campionatului european, programat în Italia intre 5 și 20 iunie 1980. ^