Flacăra Iaşului, februarie 1980 (Anul 36, nr. 10366-10390)

1980-02-01 / nr. 10366

Anul XXXVI —­ Nr. 10 3S6 Vineri, 1 februarie 1980 4 pagini — 30 bani] Expresie plenară a democrajiei noastre socialiste Masările generale ale oamenilor stancii @ NICI O ABATERE DE LA RI- /. GURILE PLANULUI Ŕ ANGAJA-­­ MENTE SPORITE, PE MĂSURA­­ POSIBILITĂŢILOR ŞI CERINŢE-­­ LOR ECONOMIEI NAŢIONALE ’ In aceste zile au loc adunările generale­­ ale oamenilor muncii din toate unităţile­­ economice şi social-culturale, adunări de­ 4 venite tradiţionale şi care exprimă plenar manifestarea în practică a democraţiei noas- t­­re socialiste. Pregătite şi desfăşurate sub­­ conducerea directă a organizaţiilor­­de­­ partid, adunările generale sunt chemate să s­e facă bilanţul activităţii, unităţilor respective, pe anul 1979 şi să completeze programele­­ de măsuri elaborate în adunările precedente * din toamnă, pentru îndeplinirea integrală a­­ planului pe 1980 şi a angajamentelor în în­­ţ trecerea socialistă, astfel ca prevederile în-­­­tregului cincinal­, inclusiv sarcina suplimen­­t­­ară de 100 de miliarde de lei producţie, să­­ se realizeze în cele mai bune condiţii.­­ Colectivele de muncă din judeţul Iaşi au­­ încheiat anul 1979 cu rezultate bune în an­­­­­amblu şi au pornit la îndeplinirea planu-­­ lui pe acest an — ultimul din cincinal — , mai temeinic pregătite, dar şi cu posibili- t tăţi încă nevalorificate pe deplin. Alături­­ de întreprinderi care şi-au îndeplinit şi a depăşit planul în 1979 (întreprinderea de an- 4 tibiotice, „Ţesătura“, I.T.P. etc.), şi care au­­ început bine­­ şi anul 1980, există unităţi­­ cam au înregistrat restanţe la producţia de­­ anul trecut, iar unele n-au înregistrat nici­­ acum îmbunătăţirile aşteptate în ceea ce­­ priveşte organizarea („Tehnotoon“, „Aurora“,­­ şi altele), mai ales în domeniul aprovizio- *­ivaţ­ii tehni,co-materiale. Lipsuri evidente se­­ observă în unităţile de construcţii, care, au­­ început unul menţinînd pe multe şantiere­­ indisciplina şi organizarea superficială din­­ 1975. Iată de ce adunările generale care au loc în această perioadă trebuie să mani­­i­feste maximum de exigenţă, analizînd cu­­ toată răspunderea activitatea din 1979 şi­­ programa­ de măsuri pentru 1980. Nu se­­ mai poate admite repetarea deficienţelor de­­ anul trecut în nici o întreprindere, în nici­­ o instituţie, pe nici un şantier. Organizaţiile­­ de partid, toţi oamenii muncii trebuie­ să­­ înţeleagă că nu se permite nici o abdica-­­ re de la rigorile planului, că toate pre-­­ vederile trebuie îndeplinite integral. Dezbaterile din adunările generale trebuie­­ să ţină seama de orientările date de Con-­­­gresul al XII-lea al partidului, în special­­ de cele cuprinse în Raportul la Congres , prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu.­­ Un loc principal in­­ cadrul dezbaterilor va­­ fi acordat laturilor calitative ale planului,­­ îndeosebi producţiei nete, care exprimă ca- ’­pacitatea colectivelor de a îndeplini pro­­ţ ducţia fizică cu cheltuieli materiale cît mai­­ mici. Reducerea consumului de energie e- e­lectrică şi combustibil constituie un alt­­ obiectiv principal al dezbaterilor, de în- ^ deplinirea căruia depinde asigurarea re- - surselor energetice care condiţionează rea- ^ Uzarea producției planificate. Importanța , acestui obiectiv este bine cunoscută, el tre- ' .(cQMtimiă«, ni pag a 3-a) * tw intfiyipiwaB*ea alegerilor* de deputaţi Pentru înflorirea continuă a localităţilor ieşene Răspunsuri entuziaste la chemarea la întrecere socialistă lansată de comuna Peştişani In atmosfera de înaltă însufleţire, generată de istoricele hotărîri ale Congresului al XIX- lea al partidului, prin ca­re ieșenii dau viaţă sarcinilor ce le revin în activitatea economico­­socială, de efer­vescenţă politică ce precede a­­legerile de deputaţi de la 9 martie,­­consiliile populare, întrunite în sesiuni, analizează re­zervele locale de depăşire a planului de stat în profil teritorial pe 1980, luîndu-și mobiliza­toare angajamente. Ele răspund astfel, chemă­rilor la întrecere socialistă pe acest an ce le-au fost adresate. Astăzi, prezentăm răspunsuri ale unor consilii populare comunale la chemarea­ lansată de consiliul popular al comunei Peş­tişani, judeţul Gorj, Dolheşti. In domeniul agriculturii, această co­mună, cu frumoase îm­pliniri în toate sectoa­rele vieţii economice şi sociale, îşi propune să depăşească sarcinile de plan cu o valoare de 500 000 de lei la produc­ţia globală agricolă şi cu 300 000 de lei la­ pro­ducţia netă. Printre al­te acţiuni­ de folosire superioară a pămîntu­­lui, se numără planta-­ rea cu cais a 20 hecta­re de teren slab pro­ductiv, amenajarea a 150 de hectare ele te­ren pentru plantări cu nuc. Se vor livra supli­mentar la fondul de stat 100 de tone de grîu, 150 de tone de arpagic, 150 de tone de legume, 3 tone de carne de bovi­ne. Pentru dezvoltarea e­­dilitară a localităţii, vor fi date în folosin­ţă, cu cîte 30 de zile în devans, blocul cu 8 apartamente şi comple­xul comercial, iar cu 45 de zile noua şcoală ge­nerală din satul de cen­tru, Cristeşti. Relovind succesele obţinute de cetăţeni anul trecut, consiliul popular al a­­cestei comune se anga­jează ca prin folosirea superioară a bazei ma­teriale existente să ob­ţină o producţie globa­lă agricolă în valoare de peste 12,5 milioane de lei, depăşind produc­ţiile stabilite la unita­tea de suprafaţă şi pe cap de animal. Pe a­­ceastă bază, vor fi li­vrate în plus la fondul de stat 75, de tone de grîu, 80 de tone de po­rumb, 80 de tone de sfeclă de zahăr, 320 hl de lapte, din care pes­te 200 hl de la gospo­dăriile populaţiei etc. In frunte cu deputa­ţii, cetăţenii vor efectua lucrări de muncă pa­triotică în valoare de 2,9 milioane de lei. Prin contribuţia bănească a populaţiei, vor fi con­struite o şcoală cu 4 săli de clasă şi o gră­diniţă. Se mai prevede, printre altele, depăşi­rea planului de desfa­cere a mărfurilor cu 2 la sută, şi a prestărilor de servicii cu 10 la su­tă. Deleni. Angajîndu-se să realizeze şi să depă­şească sarcinile reveni­te prin plan unităţilor din agricultură, organul puterii de stat din co­mună îşi propune să (continuare în pag.­­ 3-;1) MARTIE Cum vor arăta buletinele de vot ? La 6 martie, fiecare alegător sosit la secţia de votare va primi trei buletine de vot: unul pentru alegerea deputatului în consiliul popular al locali­tăţii în care domiciliază (comună, oraş, municipiu), altul pentru alegerea deputatului în consiliul popu­lar judeţean şi încă unul pentru alegerea deputa­tului în Marea Adunare Naţională. Cum vor putea acestea să fie distinse? în primul caz, v­or avea, în colţul din dreapta sus, o dungă mare (la comune), albastră (la oraşe) şi galbenă (la municipii). Bule­tinele pentru alegerea deputaţilor în consiliile popu­lare judeţene vor avea­­dungă roşie, iar cele pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională vor fi fără dungă. Prin, acelaşi Decret nr. 17 al Consiliului de Stat, au fost stabilite forma — dreptunghiulară — şi dimensiunile de 10 X 15 cm ale buletinelor de vot. • « Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a intîlnit cu tovarăşul * An­drei Bromîko, membru al Biroului Politic al C. C. al P. C. U. S, ministrul afacerilor externe al U. R. S. S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialista România, s-a intîlnit, joi după-amiază, cu tovarăşul Andrei Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., care face o vizită de prietenie în ţara noastră. în­­ cursul convorbirii a avut loc un schimb de păreri cu privire la securitatea europeană, situaţia din Orientul Mijlociu­, din Asia de sud-est şi la alte probleme interna­ţionale. A A. Gromîko a făcut şi o expunere asupra si­tuaţiei actuale a relaţiilor sovieto-americane. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat aprecierea României cu privire la situaţia internaţională actuală, pre­ocuparea faţă de accentuarea încordării şi a subliniat ne­cesitatea de a se acţiona pentru a împiedica înrăutăţirea acestei situaţii şi de a se asigura continuarea politicii de destindere, de pace şi colaborare internaţională. La întreprinderea ,,Țesătura“ Un nou succes al colectivului de cercetare In programul de lucru al colectivului de cerce­tători de la întreprinderea „Țesătura", căutările privind reintroducerea în circuitul, productiv a­ u­­nor materiale recuperate, concomitent cu folosirea pe scară mai largă a materiilor prime indigene, ocu­pă un loc deosebit de important. Unul dintre cele mai recente produse create aici pe această cale, ţe­sătura „Bogdana“, de pildă, a intrat în fabricaţia de serie, fiind o certă reuşită a colectivelor care au contribuit la finalizarea ei, atît din laboratorul de cercetare uzinală, cit şi din­ secţiile de produc­ţie. Noul produs, creat după o reţetă ternară (ames­tec din fire de bumbac, poliester A.P. 2 şi celo­fibră) prezintă caracteristici superioare de purtabi- litate, — un grad scăzut de scămoşare, proprietăţi mai bune de spălare — imprimate de firul polies­ter, alte trăsături care îl vor face mult solicitat de beneficiari. După cum am fost informaţi, la pro­ducţia acestui articol se vor putea economisi anual 6 tone de bumbac, economie posibilă prin folosirea în proporţie sporită a unor materii prime recupe­rate și reintroduse în fabricație. Pagina a ll-a, pagină specială i COMUNA RADUCǍNENI Urbanizarea cere un efort gospodăresc­­ din partea tuturor­­ locuitorilor Cartierul 7 Noiembrie — o nouă secvenţă din urbanistica ieșeană Foto : P. Todică Comunistul Petru Doroftei, unul dintre fruntaşii în pro­ducţie din atelierul de croi­torie al Întreprinderii de tricotaje „Moldova“ din Iaşi. Prin a­rt­odotare Realizări de prestigiu ale meşteşugarilor ieşeni La expoziţia „Autodotare“, organizată de cătr® UCECOM, cooperaţia meş­teşugărească ieşeană a în­registrat succese de sea­mă. „Bancul de verificare şi depanare a modulelor din compoziţia televizoarelor cu circuite integrate“, conceput şi realizat de către tehnicia­nul H. Herşcovici, a întru­nit aprecieri unanime. Ca urmare, acest complex de aparate va intra in dotarea a cel puţin un atelier din fiecare judeţ al ţării. Pînă la această dată, Cooperati­va „Prestaţiunea" a primit comenzi ferme din 30 de ju­deţe. La realizarea bancului de verificare şi depanare vor contribui, prin coopera­re, majoritatea unităţilor specializate ale cooperativei. Aceleaşi unităţi vor executa şi 1500 de bucăţi scule, dis­pozitive verificatoare, uni­cate, concepute şi­ realizate de acelaşi autor. Aprecieri unanime a în­registrat şi aparatul „Presă hidraulică pentru presări şi depresări subansamble ale automobilelor“, concepută şi realizată de către mecanicul Gh. Baltag, de la aceeaşi cooperativă. Şi acest aparat, necesar staţiilor auto-servi­­ce din cadrul cooperativelor meşteşugăreşti, va fi multi­plicat pentru toate unităţile de profil­ din ţară.

Next