Flacăra Iaşului, august 1980 (Anul 36, nr. 10521-10547)
1980-08-01 / nr. 10521
M mii linii** *3 intimii Producţie suplimentară de medicamente Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de antibiotice din Iaşi reeditează lună de lună succesele în producţie, confirmîndu-şi şi în acest mod titlul de evidenţiat în întrecerea socialistă pe anul 1979. Bilanţul pe cele şapte luni care au trecut din acest an şi care cuprinde depăşirea valorii producţiei globale cu 250 de milioane de lei, a producţiei nete cu 24,7 milioane de lei şi a producţiei marfă cu 36 de milioane de lei, este ilustrativ pentru hotărîrea colectivului de aici de a-şi onora și în continuare acest litlu de cinste. ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI Materiale secundare reintroduse in circuitul economic In spiritul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu date la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.G.R. din 29—30 mai a.c. şi la Şedinţa plenară lărgită a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din iunie a.c., valorificarea superioară a produselor secundare se înscrie ca o coordonată esenţială a preocupărilor colectivului de muncă al întreprinderii de prelucrare a maselor plastice Iaşi, constituind o importantă sursă de sporire a producţiei nete şi, implicit, de creştere a retribuţiilor personalului muncitor. Ca urmare a punerii la punct a unor tehnologii specifice de prelucrare, anual aici se reintroduc în circuitul materiei prime circa 200 de tone de saci uzaţi, proveniţi de la ambalarea polietilenei, pe seama cărora unitatea ieșeană adaugă in contul veniturilor suma de aproximativ 2 milioane de li. Cu bune rezultate se acţionează şi în direcţia recuperării produselor auxiliare provenite din procesul de fabricaţie al plăcilor a.b.s., considerate pînă nu demult ca nefolosibile. Peste 80 de tone de astfel de materiale reintră, în decursul unui an, în circuitul industrial, din care se realizează confecţii pentru industria electrotehnică în valoare de 1,3 milioane lei. In stadiu de definitivare se află o altă soluţie, pe baza căreia vor putea fi prelucrate materiale secundare rigide din p.i.c., în vederea obţinerii de plăci decorative pentru construcţia de locuinţe. De asemenea, specialiştii întreprinderii ieşene lucrează în momentul de faţă la finalizarea unui studiu care vizează refolosirea foliilor degradate de la salariile unităţilor agricole. Se estimează că prin aplicarea acestei tehnologii vor putea fi recuperate, anual, pesta 10 000 de tone da astfel de folii, care vor constitui o excelentă materie primi pentru o variată gamă de repere din masa plastica necesară pe şantierele de construcţii. AUREL, IORDACHESCU Marea in fruntea întrecerii socialiste, iată deviza tinerei muncitoare Ecaterina Căpraru, de la linia 11 B a întreprinderii de stofe tricotate şi confectii din Iaşi. Foto : S. Leonid Retrospectivă ! De curind, l-am văzut pe acad. Cristofor Simionescu, în aula I.Pr., prezentînd, la împlini ţrea a 60 ele ani de viaţă, în faţa unei întregi pleiade de colaboratori şi elevi o prelegere de un fel deosebit, care înseamnă o mărturisire de credinţă, expresia noi- lor relaţii dintre magis- tru şi discipoli, expuneţi rea sinceră şi vibrantă \ a idealului unei exis- tenţe dedicate cu devo- ’ ” lament şi pasiune învă- \ I ţămîntului şi ştiinţei. Au fost clipe în care de ’ la profesor spre audito- riu se transmiteau nu numai cunoştinţe, ei convingeri şi patos, cu modestia specifică sak vântului şi recunoştinţă ’ fierbinte faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care au făcut din vechea capitală a ’ Moldovei o mare cetate a chimiei moderne. Cititorii de seamă ca însu- ELENA PIETRARI» ? (continuare în pag. a 3-a) Expoziţie de carte In holul Bibliotecii centrale universitare „M. Eminescu“ din Iaşi a fost deschisă o expoziţie cu tema: „Cărţi vechi privind istoria românilor“. In centrul atenţiei se află cartea veche românească prin momentele ei istoriografice de însemnătate deosebită. Semnalăm din rîndul acestora manuscrisul puţin cunoscut al operei lui Ioan Nemişescu, „Istoria politiceascâ a Daciei şi a poporului românesc“. în succesiune cronologică, expoziţia prezintă şi alte lucrări reprezentativa de sinteză privind istoria românilor începînd cu ediţiile lui A. D. Xenopol şi Nicolae Iorga, şi terminînd cu operele realizate în zilele noastre. Sunt înfăţişate şi lucrări de sinteză referitoare la istoria românilor datorate unor specialişti străini. ■---—- • • ---'—5 • • S Noi unităţi sanitare în cartierul Dacia din Iaşi au fost date în folosinţă două unităţi sanitare. Este vorba despre un dispensar comasat, pentru adulţi şi copii, şi un dispensar policlinic de stomatologie cu un laborator de tehnică dentară. Ambele unităţi sunt dotate cu aparatură modernă şi au un personal medico-sanitar în măsura să asigure în condiţii bune asistenţa populaţiei din acest cartier. Emil Petrişor IIV. * * * * * \ * în pagina a 2-a Secerişul griului în Consiliul unic agroindustrial Popricani vne» pînă acum, dar se pare si mai bine Pînă in seara zilei de 31 iulie a. c. au fost : 9 RECOLTATE : 855 de hectare cu grîu în I C.A.P., adică 27 la sută din suprafața tul- 4 tivată a 9 ELIBERATE : 640 hectare 1 9 ARATE : 610 hectare i • însaminţate cu a doua CULTURA (după orz şi grîu): 560 de hectare în prezent, pe ogoarele consiliului unic lucrează: 9 40 de combine ale S.M.A. Popricani şi 20 sosite din sudul ţării 1 9 10 agregate pentru strîngerea paielor 1 9 180 de tractoare la eliberarea terenului şi la efectuarea arăturilor 19 Forţei mecanic® i s-au alăturat zeci şi zeci de cooperatori Iaşi. Peisaj nou li« cartierul de locuinţe Calat« Fot® , L. Stratului • » ■Se realizează cu consecvenţă politica partidului de creştere a nivelului de trai De astăzi se trece la a doua etapă de majorare a retribuţiei în industria alimentară Răspuns unanim: creşterea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii Incepând de astăzi, un alt ■detaşament numeros de oameni ai muncii, cei din industria alimentară, beneficiază de a doua etapă de majorare a retribuţiei în acest cincinal. Creşterea este în medie de 12,3 la sută. In raport cu importanţa economică a diferitelor grupe de întreprinderi s-au instituit, pentru industria alimentară, trei reţele de retribuţie A, B, C, iar în unele cazuri s-a trecut la asimilarea cu reţele de retribuţie din ramura chimiei. In majoritatea unităţilor de industrie alimentară din judeţul nostru se aplică reţeaua de retribuţie B. Printre acestea este şi Întreprinderea de industrializare a laptelui, de unde vom da cîteva exemple. Un preparator de produse lactate, încadratla categoria a If£~a bază, va primi o retribuţie lunară de 1887 da lei faţă de 1 *42 lei cit a primit pînă acum . La categoria a V-a bază va primi 2142 lei faţă de 183* Iei. Odată ci trecerea la a doua etapă de majorare a retribuţiei se introduce şi categoria a Vl-a de încadrare, căreia îi corespunde o retribuţie lunară de bază de 2315 lei. Inginera Maria Novac, şefa secţiei îngheţată, ne declară: »Colectivul secţiei noastre este deosebit de satisfăcut de această majorare a retribuţiei şi aduce cele mai calde mulţumiri conducerii partidului şi statului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru consecvenţa cu care aplică politica de creştere a nivelului de trai. Noi suntera o secţie fruntaşă, am depăşit planul cu 29 la sută şi aum adus întreprinderii un important beneficiu“. Dspre satisfacţia de a primi o retribuţie majorată ne vorbeşte şi muncitoarea Eugenia Ivan din secţia produse dietetice. Ea este încadrată la categoria a IV-a şi va primi o retribuţie lunară de 1 999 lei faţă de 1 724 lei. La Întreprinderea delei „Unirea“ se aplică reţeaua de retribuţii chimie B pentru personalul de exploatare — operatori şi maiştri Pentru personalul tehnic, administrativ şi de conducere f se aplică reţeaua de retribuţie A din industria alimentară IH. PETRESCU (continuare în pag. a 3-a) An de an, Delenii obţin rezultate deosebite în activitatea economico-socială, în domeniul gospodăririi şi înfrumuseţării, înscriindu-se constant printre comunele fruntaşe pe judeţ. In 1978, comuna Deleni a ocupat locul I pe ţară în întrecerea socialistă, fiind distinsă cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Aceasta n-a creat o stare de automulţumire şi suficienţa, ci, dimpotrivă, i-a impulsionat şi mai mult pe cetăţeni în munca pentru mai frumos şi mai bine. Gospodarii Delenilor, mobilizaţi de organizaţia de partid, şi-au redimensionat forţele, şi-au stabilit noile direcţii de acţiune şi au pornit la treabă. Rind pe rînd, pe harta înfăptuirilor comunei apar noi obiective economice şi sociale, care prefigurează de pe acum încheierea cu succes a actualului cincinal. Planul în profil teritorial de dezvoltare social-economică a comunei în perioada 1976—1980 a cuprins, printre altele, şi investiţii în valoare de aproape 190 de milioane lei. Multe din obiectivele de investiţii fiind realizate în primii patru ani ai cincinalului, în acest an au mai rămas determinat construcţiile complexului de vaci cu lapte, două grădiniţe, una la Slobozia şi alta la Poiana, o şcoală la Maxut şi altele. Acestea se vor adăuga bilanţului rodnic din perioadele anterioare cînd s-au construit in întreaga comună 35 săli de clasă, puncte sanitare în toate satele, cînd s-a asfaltat drumul comunal ce trece prin Maxut, Delenî şi Poiana, s-a amenajat o tabără pentru pionieri, şi şcolari ca să nu mai vorbim de construcţiile agrozootehnice, modernizarea unor plantaţii, dezvoltarea bazei materiale din unităţile economice etc. Semnele înnoirilor şi prefacerilor sunt evidente la tot pasul. Casa meşterului olar Teodor Mica din Poiana era cu 100 de ani în urmă, după spusele soţiei sale, cea mai frumoasă din sat Acum, în faţa caselor cu etaj, construite în ultimul timp, pare mică şi sărăcăcioasă. Şi oamenii merg în pas cu istoria nouă, cu civilizaţia socialistă. „Mai tot cu agricultura, cu creşterea animalelor, cu pomicultura şi meşteşugurile casnice ne C. LUPU IORGU BURGHELEA (cotatiawara la pag.13-a) Brigada redacţiei—la drum OELENI:Comuna este fruntaşă pentru că oamenii sunt harnici şi gospodari