Flacăra Iaşului, august 1981 (Anul 37, nr. 10831-10856)
1981-08-01 / nr. 10831
. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! -Ii------------ In pagina a 4-a__________ Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXVII — Nr. 10 831 Sîmbătă, 1 august 1981 4 pagini — 30 bani Tovarăşulicolae Ceauşescu a plecat în Uniunea Sovietică, la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat în Uniunea Sovietică, la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Un grup de pionieri a oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. * La sosirea în Crimeea, pe aeroportul din Simferopol, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat şi salutat cu căldură de Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S., precum şi de Viktor Sergheevici Macarenko, prim-secretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alţi conducători ai organelor locale de partid și de stat. Un nou bloc de locuinţe s-a dat de curînd în folosinţă. Este vorba de blocul 539 din cartierul Păcurari Foto : T. Paul Se lărgeşte gama de maşini şi utilaje La întreprinderea de mecanizare a agriculturii şi industriei alimentare se acordă o sporită atenţie lărgirii gamei de maşini, utilaje şi subansamble, necesare activităţii din cele două mari sectoare economice. După ce în primul trimestru au fost modernizate maşinile de erbicidat total (maşini livrate în judeţele Iaşi, Bacău, Neamţ, Vaslui şi Vrancea), s-a trecut la realizarea cutiei de viteze pentru semănătoarea care seamănă direct în mirişte (fără arătură) şi a unor subansamble pentru modernizarea combinei de recoltat fasole. In pagina a 2-a Viața culturală --------- • « . \ \ • Secretarul general al P.C. din Spania s-a \ întîlnit cu delegația P.C.R. \ • Lucrările Comitetului pentru dezarmare- t de la Geneva \ \ • Plenara G.G. al P.G. Japonez \ \ Ar i , • Cooperarea, calea sigură de soluţionare a i I problemei alimentare mondiale j Nici un efort nu este prea mare, atunci clii este vorba de plinea ţării Acţiuni de maximă urgenţă în agricultura ieşeană • încheierea în maximum 2-3 zile a secerişului : întreaga recoltă de grîu să ajungă grabnic în hambare • Eliberarea miriştilor de paie @ Cu toate forţele la executarea arăturilor de vară Şi în judeţul nostru secerişul griului a intrat în faza finală. Această lucrare era executată aseară în proporţie de peste 90 la sută din suprafaţa cultivată. Mecanizatorii, specialiştii, toţi lucrătorii ogoarelor au datoria de a-şi intensifica eforturile pentruca, în maximum 2—3 zile, întreaga recoltă de grîu să ajungă în magazii. în realizarea acestei sarcini pusă în faţa oamenilor muncii din agricultură de către conducerea partidului şi statului nostru, folosirea din plin a fiecărei ore bune de lucru, din zori şi pînă în noapte, are în această perioadă o însemnătate decisivă, evitîndu-se astfel orice pierderi de recoltă prin scuturarea spicelor. Iată de ce comitetele de partid, conducerile de unităţi, toţi specialiştii trebuie să fie prezenţi, pe întreaga durată a zilei de muncă, în mijlocul mecanizatorilor pentru a lua operativ măsuri pentru grăbirea secerişului. Trebuie urgentat, de asemenea, şi ritmul livrării griului la fondul de stat. Cantităţi mari de grîu sunt reţinute în unităţi şi depozitate în spaţii improvizate, necorespunzătoare. Sfi fie combătută cu fermitate aceasta atitudine a unor conduceri de unități, luîndu-se măsuri de predare a acestor cantități la fondul de stat. Totodată, întrucît s-a creat un decalaj mare între suprafeţele recoltate și cele eliberate de paie (aceasta se poate vedea și din cifrele înscrise pe harta pe care o prezentăm în numărul de azi al ziarului nostru), este absolut nece(continuare în pag. a 3-a) --------------------------------------------------------------------------- - - ----------------------------------------------------------------------- Adunările generale ale oamenilor muncii Eforturi susţinute pentru creaţii tehnice originale Deşi activitatea colectivului Institutului de inginerie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică (I.I.T.P.I.C.), Filiala Iaşi s-a soldat, la sfîrşitul primului semestru, cu rezultate bune, atît darea de seamă, prezentată în cadrul adunării generale a oamenilor muncii de către dr. ing. Dumitru Rădăuceanu, directorul filialei, cit şi participanţii la dezbateri s-au referit mai puţin la acestea, intervenţiile vizînd problemele majore cu care se confruntă unitatea, neajunsurile care se mai manifestă în unele compartimente, măsurile ce se impun a fi iniţiate. Se poate aprecia că adunarea generală, prin caracterul său lucrativ, va contribui la îmbunătăţirea substanţială a activităţii în semestrul al II-lea. După părerea noastră, la reuşita lucrărilor forumului democratic a contribuit şi modul realist şi concret în care au fost abordate problemele filialei în darea de seamă. Aşa cum spuneam, pe ansamblul filialei, volumul planificat al activităţii de proiectare pe primul semestru a fost îndeplinit în proporţie de 110 la sută. Au fost scurtate duratele de proiectare cu 574 de zile, în medie cu o zi la fiecare proiect. La lucrările de construcţii-montaj, gradul de refolosire (parţial sau total) al proiectelor sau elementelor tipizate a fost de peste 45 la sută, ceea ce a condus la o creştere a capacităţii de proiectare. Prin adoptarea unor soluţii mai bine studiate, s-au economisit 10,3 tone de ciment, 14,3 tone de metal, 1,9 tone de materiale inoxidabile ş.a. Una dintre problemele esenţiale care au polarizat dezbaterile a constat în creşterea competitivităţii. Şi, credem noi, pe bună dreptate, fiind o unitate cu activitate de concepţie. Aşa cum sublinia darea de seamă, competitivitatea constituie o întrecere permanentă şi orice stagnare în lupta pentru găsirea unor soluţii noi, care să facă proiectele (şi, în final, produsele) mai bune, mai ieftine, se plăteşte prin pierderea terenului cîştigat cu trudă. „Tocmai de aceea pentru noi, spunea ing. C-tin Tulească, creaţia tehnică originală trebuie să constituie obiectul fundamental al activităţii. Dacă intervine aportul inteligenţei originale, cu certitudine creşte şi competitivitatea produselor, mai ales în ramura chimiei, pentru care noi elaborăm proiecte. Pentru aceasta, obligaţia noastră profesională este de a fi în permanenţă la curent cu toate noutăţile din domeniu. Să nu ne mulţumim numai cu ce se aduce la centrul nostru de documentare“. In cadrul dezbaterilor s-a relevat că competitivitatea cere şi promptitudine, ceea ce impune ca proiectanţii să pună un accent mai mare pe scurtarea duratei dintre fază de concepţie şi de realizare industrială. „Fiecare idee nefinalizată la timp reprezintă o pierdere pentru economia naţională, înseamnă irosirea unei posibilităţi de a reduce importul sau de a spori exportul — pierderi care, uşor de înţeles, se repercutează, în final, asupra bunăstării fiecăruia diintre noi“ — spunea dr. ing. Dr EUGENIU ZIDARIŢA (continuare în pag. a 3-a) La Institutul de inginerie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică, Filiala Iaşi Comuniştii-mereu în primele rînduri pentru obţinerea unor roade bogate Şi anul acesta a fost rodnic pentru agricultorii din Holboca. Fie că-i vorba de cei care lucrează în cele trei ferme de stat, fie că-i vorba de cooperatori, roadele obţinute pînă acum sînt bune (unele, cum ar fi recoltele de orz şi de grîu sau indicatorii obţinuţi de crescătorii de viţei sunt printre cele mai bune din judeţ !), ceea ce demonstrează, cum ne spunea tov. Elvira Juverdeanu, secretarul comitetului comunal de partid, nu numai că eforturile oamenilor au fost bine dirijate, dar şi că aceştia nu şi le-au precupeţit, muncind cu elan, cu răspundere. Iar în fruntea lor, exemplu viu au fost, mereu, comuniştii. * . Discuţiile purtate cu unii dintre aceştia ne-au convins — cu toată modestia interlocutorilor — că şi la Holboca, a fi comunist înseamnă a te angaja cu toată priceperea, cu toată energia, dar şi a-i atrage pe cei din jur la înfăptuirea sarcinilor care revin unităţii sau localităţii. De pildă, la campania de recoltare abia terminată (într-un timp foarte scurt, practic, într-o săptămînă), mecanizatori ca Gr. Mihalache, V. Bistrischi, N. State, M. Chelaru, I. Matei, D. Juverdeanu, mecanicul C. Ciopeică, inginerii I. Nico- CONST. PALLADUCA (continuare in pag. a 3-a) La Holboca