Flacăra Iaşului, iunie 1982 (Anul 38, nr. 11088-11113)
1982-06-01 / nr. 11088
. PAGINA A ll-A----------------- Pe stadionul „23 August“ din Iaşi a avut loc duminici un amplu spectacol cultural-sportiv „Tinereţe, graţie, frumuseţe", organizat deConsiliul municipal al educaţiei politice ţi culturii socialiste, Consiliul municipal de educaţie fizică şi sport, Studioul teritorial de radioteleviziune şi Opera română din Iaşi, în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ şi al competiţiei naţionale „Daciada“. La spectacol au luat parte tovarăşul Alecu Floareş, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, alţi reprezentanţi ■i organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, numeroşi oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii ieşene. Peste 12 000 de elevi şi studenţi, artişti amatori din Întreprinderi şi instituţii ieşene au prezentat un complex spectacol cultural-sportiv. Grupuri compacte alcătuite din sute de sportivi au realizat frumoase momente de gimnastică ritmică și de dans tematic, tablouri coregrafice. In cadrul spectacolului cultural-artistic, au evoluat ansambluri de dansuri populare, orchestre de muzică populară şi uşoară, solişti vocali şi instrumentişti, recitatori. Spectacolul, realizat după scenografia arhitectului Nicolae Vericeanu şi a virat ca regizori pe Dimitrie Tăbăcaru, Ioan Iacob şi Vasile Lupaşcu, s-a bucurat de aprecieri din partea celor prezenţi, acesta reprezentînd o reuşită deplină ce se înscrie In suita manifestărilor cultural-artistice şi sportive organizate in municipiul Iaşi. CUItirUR#\lL/\ Amplu spectacol cultural sportiv „Tinereţe, graţie, frumuseţe“ Consfătuire metodică în scopul ridicării calităţii activităţii brigăzilor artistice, precum şi al antrenării acestora în procesul educaţiei socialiste a maselor. Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi Consiliul judeţean al sindicatelor au organizat, duminică, o consfătuire metodică la care au participat creatori de texte, instructori artistici, responsabili de cluburi muncitoreşti, directori de cămine culturale, cadre didactice. In acest context, au fost prezentate referate privind tendinţele actuale ale brigăzii artistice, tehnica realizării unui text, specificul conţinutului şi formei in alcătuirea unui program de brigadă, pretextul artistic şi valorificarea regizorală a spectacolului, rolul muzicii In realizarea programului brigăzii artistice, referate pe marginea cărora s-au purtat fructuoase discuţii. In cadrul consfătuirii au susţinut programe demonstrative brigăzile artistice de la casa pionierilor şi şoimilor patriei din Iaşi, de la Liceul mecanic „Nicolina“, Şcoala generală Miroslava, de la căminele culturale din comunele Horneşti şi Mironeasa, de la G.A.P. Dolheşti, precum şi de la întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, I.I.T.P.I.C. şi C.F.S. Expoziţie ! Pentru cei mai entuziaşti şi fideli prieteni ai Muzeu- l lui de literatură, copiii, dar şi pentru ceilalţi vizitatori, la Casa Pogor s-a organizat o amplă expoziţie de carte , pentru copii, cuprinzînd Vo- 1 lume de Ion Creangă, Mi- I hai Eminescu, Petre Is- t pirescu, Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir, Constanţa Balzea, Ana Blandiana, Jules ■ Verne, La Fontaine ş.a. In această ambianţă, micii vizitatori pot audia valoroa ?se înregistrări din fonotețea muzeului. „Sărbătoarea abecedarului“ Sub acest generic, şoimii patriei din clasa I C a Şcolii generale nr. 23 din Iaşi au susţinut un frumos spectacol de muzică şi poezie la Sana- toriul T.B.C. Bîrnova. Pro- gramul, pregătit sub îndru- ţ marea învăţătoarei Elena Manolache, a cuprins aspec- te şi impresii ale celor mai mici elevi după primul an de şcoală, precum şi montajul literar-muzical „Copiii l lumii cîntă pacea“. In vizită Micuţii de la Casa de copii preşcolari din Iaşi, str. Primăverii, au primit vizita copiilor de la grădiniţele cu program prelungit nr. 1, 4, 13, 15 şi 20. Oaspeţii au prezentat un frumos program artistic dedicat Zilei internaţionale a copilului. La sfirşitul festivităţii, copiilor le-au fost oferite daruri din partea organizatorilor întîlnirii : Inspectoratul şcolar, Consiliul municipal al Organizaţiei pionierilor, Direcţia sanitară şi Spitalul pentru studenţi şi elevi. Angela Ilarion medic Prezenţe ieşene peste hotare In cadrul înţelegerii de colaborare dintre uniunile scriitorilor din România şi U.R.S.S., o delegaţie de scriitori români participă In aceste zile, în ţara prietenă, la o discuţie bilaterală pe tema „Scriitorul şi revoluţia tehnico-ştiinţifică". Din delegaţia ţării noastre face parte şi scriitorul Andi Andrieş, directorul editurii „Junimea“ Iaşi. O manifestare de talie republicană Iniţiativa, de acum ciţiva ani, a cineclubului de la Bivolari de a organiza un festival al filmului de amatori , avînd ca temă „Satul românesc de ieri şi de azi“ a trezit interesul multor cinecluburi din ţară, astfel că la cea de-a II-a ediţie a acestei manifestări au răspuns invitaţiei 42 de cinecluburi din 19 judeţe şi din municipiul Bucureşti. Timp de două zile, în sala căminului cultural din Bivolari a fost o gală „non-stop“ a filmului de amatori. Tematica a fost complexă şi variată, filmele prezentate în concurs au reuşit să contureze o imagine convingătoare asupra satului de azi. Transformările înnoitoare petrecute în satul românesc de după încheierea cooperativizării agriculturii, perenitatea străvechilor obiceiuri- dezvoltarea unor activităţi netradiţionale, creşterea nivelului de instrucţie şi educaţie al locuitorilor satului, cultivarea dragostei faţă de pămîntul strămoşesc sînt doar cîteva dintre temele abordate de către autorii filmelor prezente în festival. Şi în ceea ce priveşte genurile de filme, actuala ediţie a Festivalului de la Bivolari a cunoscut o mare diversitate. Au putut fi urmărite filme de animaţie, documentare, reportaje, poeme şi portrete cinematografice. In acest context, prezenţa cinecluburilor din judeţul Iaşi a fost la înălţimea aşteptărilor, dovadă că toate filmele ieşenilor au fost distinse cu premii. Mai Intîi se cuvine menţionat debutul a două cinecluburi săteşti, din Popricani şi Probota, ale căror filme („Curajul de a visa“ şi „Probotenii“) nu numai că s-au înscris in tematica festivalului, ci au demonstrat că autorii lor dispun de largi disponibilităţi In realizarea filmului de amatori. Cit priveşte alte două cinecluburi ieşene (al Şcolii populare de artă şi al Casei de cultură , a sindica- Festivalul filmului de amatori de la Bivolari telor), cu experienţă mai mare in filmul de amatori, au confirmat şi de această dată cu „Vătăreţul“ (un obicei din judeţul Vaslui) şi „Altfel despre pămînt“ (realizat în comuna Vlădeni). In sfîrşit, gazda acestui festival, cineclubul din Bivolari, a demonstrat prin cele patru filme prezentate („Din pînza vieţii“, „In loc de lacrimi, o floare“, „Un tată îşi aşteaptă fiii“ şi „Pasărea pe limba ei piere“) atît larga arie tematică a preocupărilor, cit şi stăpînirea de către membrii săi, in frunte cu Ionel Bordeianu, a mijloacelor tehnice şi de cultură cinematografică. Dealtfel, pentru frumoasa şi necontenita activitate culturaleducativă ce se desfăşoară aici şi în domeniul filmului de amatori, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste a acordat un premiu special Consiliului popular comunal Bivolari. Juriul festivalului a acordat 30 de premii şi menţiuni. MARELE PREMIU AL FESTIVALULUI a fost obţinut de cineclubul „Semenicul“ din Reşiţa, pentru filmul „Adincul rost al pămîntului“, iar premiul special al juriului a fost atribuit cineclubului din Baia Mare pentru filmele „Mica vale verde“, „Strigătura griului“ şi „Moşul“. Filmele ieşene au primit următoarele distincţii : PREMIUL I pentru filmul„Vălăreţul“ (Şcoala populară de artă — etnografie) ; PREMIUL II : „In loc de lacrimi, o floare“ (reportaj), „Din pînza vieţii“ (film jucat), ambele de la cineclubul Bivolari, „Probotenii“ (poem cinematografic) de la cineclubul din Probota ; PREMIUL III : „Curajul de a visa“ (reportaj) de la cineelubul din Popricani. Filmul „Altfel , despre pămînt“ al Casei de cultură a sindicatelor a fost distins cu diploma specială. . A mai primit premiu pen- I tru scenariu şi comentariu filmul de la Bivolari „Un tată îşi aşteaptă fiii“. In ca- I drul festivalului au fost a cordate premii şi din par- tea Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialis- ] ta. Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor şi revistei „Cronica“. C. LUPU \ 'J~~—'---------FIACARA IASUlUi"! Creşterea producţiei pentru export şi reducerea importurilor—două dintre soluţiile ecuaţiei eficienţei economice De mai mulţi ani, produsele întreprinderii de antibiotice Iaşi se bucură de unanime aprecieri atît pe piaţa internă, cît şi pe cea externă. De remarcat că unitatea ieşeană întreţine relaţii comerciale cu parteneri din ţări cu tradiţie în acest domeniu, printre care amintim R.F.G., Elveţia, Franţa, Anglia, Danemarca, Iugoslavia, R. P. Ungară ş.a. Deşi în 1982 sarcinile la export sunt superioare cu peste 20 la sută, faţă de anul trecut, portofoliul de comenzi şi contracte (la total) este asigurat integral, la unele sortimente fiind chiar mai mare. In colaborare cu întreprinderea de comerţ exterior „Chimimportexport“ se prospectează, în continuare, piaţa externă. De la începutul anului şi pînă în prezent, urmare a realizării ritmice a producţiei şi, în condiţii de calitate superioară, livrările la export s-au desfăşurat corespunzător. După cum ne informa ing. Sabin Ionescu, şeful serviciului de pregătire, programare şi urmărire a producţiei, valoarea livrărilor suplimentare către partenerii externi se ridică la aproape şase milioane de lei, ceea ce atestă convingător competitivitatea produselor cu marca întreprinderii de antibiotice din Iaşi. Discuţiile purtate cu specialiştii din unitate au relevat că unul dintre factorii esenţiali de creştere a producţiei destinate exportului constă în perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie la sortimentele foarte mult solicitate (penicilina G, tetraciclină, oxitetraciclină, efutarol ş.a.). Eforturile colectivului sînt concentrate pentru ca aceste medicamente să corespundă atît cerinţelor şi reglementărilor internaţionale de fabricaţie şi calitate, cît şi condiţiilor speciale solicitate de unii parteneri. Pentru îmbunătăţirea activităţii de export există şi alte preocupări, cu unele dintre ele informîndu-ne Ing. Maria Niţescu, director tehnic al întreprinderii : „Deşi produsele noastre se bucură de un frumos prestigiu pe piaţa externă, în rîndul unor firme serioase şi cu vechi tradiţii în domeniu cred că mai este nevoie şi de unele acţiuni concertate, pe plan mondial, din partea specialiştilor români, în vederea cunoaşterii mai bune şi a promovării medicamentelor realizate la Iaşi. In acest context aş mai remarca şi preocupările noastre pentru o colaborare cît mai fructuoasă cu furnizorii de ambalaje (flacoane, dopuri, capse, tipărituri ş.a.) în vederea realizării unei Din experienţa întreprinderii de antibiotice prezentări cît mai frumoase şi atrăgătoare a produselor, în special a formelor condiţionate“. Paralel cu măsurile întreprinse pentru creşterea producţiei destinate exportului se acţionează pentru reducerea importurilor de materii prime, materiale, piese de schimb, utilaje şi instalaţii tehnologice. Sunt şi cazuri în care unitatea ieșeană are nevoie de sprijinul unor ministere. Astfel, avînd în vedere că unele materii prime se realizează în ţară, dar în cantităţi insuficiente (restul importîndu-se), opinăm pentru eforturi mai susţinute din partea Ministerului Industriei Chimice şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în vederea asigurării integrale a acestora, prin terminarea şi punerea în funcţiune, într-un termen cît mai scurt, a capacităţilor productive respective. Tot în vederea reducerii importurilor sunt la curs de soluţionare uneile probleme de cooperare ticn firme străine pentru asigurarea terapeuticii cu unele specialităţi de medicametare (locacorten, lasonil, ultram,ian). Se merge pe linia dfir versificării sortimentului te rapeutic care să se adresdf ze cît mai specific la unele maladii şi să acopere domigniul cu produse româneşti In acest scop se cultivă o fructuoasă colaborare cu Facultatea de farmacie din Iaşi, Institutul de cercetări chimico-farmaceutice Bucureşti, Institutul de control de stat al medicamentelor şi cercetări farmaceutice, precum şi cu alte institute de prestigiu din ţară. In ideea de a nu se mai importa şi alte materii prime au fost minuţios analizate şi studiate toate posibilităţile de eliminare a importului la 82 de produse, fie prin realizarea lor în întreprindere sau în colaborare cu alte unităţi din ţară, fie prin găsirea unor înlocuitori indigeni. In acest scop se colaborează cu Institutul „P. Poni“, Centrul de cercetare a antibioticelor. Facultatea de chimie a Institutului politehnic ieșean, cu numeroase unităţi din cadrul M.I.C.. Pînă în prezent s-au găsit soluţii pentru 15 produse, printre care amintim uleiul de silicon, cetazolul, tioclarnatul de potasiu, pentaclorura de fosfor. De asemenea, se acţionează energic pentru eliminarea importului şi a altor materii prime, materiale, utilaje şi instalaţii tehnologice, prin realizarea cu forţe proprii, economiile de valută fiind substanţiale. La unele produse, efortul valutar a fost diminuat şi prin creşterea gradului de recuperare şi refolosire a unor materii prime (clorura de metilen, cloroform, dimetilanilina, tetrahidrofuran s.a.). EUGENIU ZADARIȚA Cîmpul oferă mari cantităţi de nutreţuri (urmare din pag. I) mai fost suprainsămînţate încă 20 de hectare de păşune. Asociaţia de la Erbiceni întîmpină unele greutăţi la întreţinerea culturilor. Porumbul, sfecla furajeră, deşi erbicidate, au nevoie totuşi şi de o praşilă manuală. Or, in prezent, aceasta nu dispune de forţa de muncă necesară. De ce nu se aplică şi aici experienţa pozitivă de la A.E.I. Dumeşti ? Lucrarea cea mai importantă şi căreia trebuie să i se acorde toată atenţia este cositul finului. Această acţiune trebuie declanşată acum şi nu mai tîrziu şi cu forţele corespunzătoare. Din discuţiile purtate cu unii primari, cu unii conducători de unităţi agricole s-a desprins tendinţa greşită de a lăsa iarba să mai crească. Or, orice întîrziere este în detrimentul calităţii finului ! Avem nevoie de un fin proteic şi nu de celuloză. De aceea subliniem necesitatea că această acţiune să fie organizată şi condusă cu toată răspunderea de organele comunale de partid şi de stat. Pajiştile trebuie cosite cu multă operativitate, iar recolta depozitată fără întîrziere în parcurile de furaje. Să se procedeze în aşa fel, incit să nu fie ocolită nici o sursă, oricît de mică ar fi ea, şi care poate contribui la consolidarea bazei furajere. Avem în vedere şi iarba din livezi şi iarba de pe zona drumurilor şi căilor ferate şi ierburile de baltă. Cîmpul oferă mari cantităţi de nutreţuri. Să le adunăm şi să le depozităm cu grija oamenilor gospodari ! şilei La C.A.P. Ţuţora se dă întîi la porumb. zor pentru terminarea pro-Foto : V. Petrescu C.A.P. Chişcăreni Cu toate forţele la prăşit Sute de cooperatori din Chişcăreni participă în aceste zile la întreţinerea culturilor. După cum ne informa I. Bacov, preşedintele unităţii, în toate sectoarele lucrările sunt art grafic. Sfecla de zahăr şi soia, care ocupă 270 de hectare, au fost prăşite o dată, iar macul de două ori. Acum, forţele sunt concentrate la întreţinerea porumbului, lucrare care se află pe terminate. Alături de cooperatori, muncesc cot la cot, zi-lumină, şi mecanizatorii. C.A.P. Golăeşti Zi şi noapte la irigarea legumelor In ferma legumicolă de la C.A.P. Golăeşti au fost încheiate plantările în cîmp. Acum, cooperatorii, în frunte cu ing. Elena Rebei, se ocupă de întreţinerea culturilor. Lucrarea cea mai importantă, căreia i se acordă multă atenţie, este irigarea culturilor. Pentru a se putea face faţă udărilor, munca a fost organizată în două schimburi. Astfel, la C.A.P. Golăeşti, grădina de legume este irigată zi şi noapte.