Flacăra Iaşului, septembrie 1982 (Anul 38, nr. 11166-11191)

1982-09-15 / nr. 11178

Proletari din toate ţările, onlţî-vi! Iaşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XXXVIII — Nr. 11 178 | Miercuri, 15 septembrie 1982 1 4 pagini — 50 bani Vizita oficială de prietenie în ţara noastră a preşedintelui Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari Continuarea convorbirilor oficiale La Palatul Consiliului de Stat au continuat, marţi, 14 septembrie, convorbirile oficiale între preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Fe­derale Nigeria, Alhaji She­hu Shagari. In timpul noii runde de convorbiri, membrii delega­ţiilor au informat pe pre­şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Alhaji Shehu Shagari des­pre rezultatele întîlnirilor de lucru avute, în ziua pre­cedentă, în cadrul cărora au discutat căile şi moda­lităţile concrete de transpu­nere în viaţă a orientărilor şi indicaţiilor date de cei doi şefi de stat cu privire la intensificarea şi diversi­ficarea schimburilor comer­ciale, extinderea cooperării economice şi tehnico-ştiinţi­­fice, amplificarea colaboră­rii în domeniul învăţămîntu­­lui, al formării cadrelor şi în alte sectoare de activi­tate, întărirea conlucrării dintre România şi Nigeria pe plan internaţional. Luînd cunoştinţă de rezul­tatele întîlnirilor de lucru, cei doi preşedinţi au hotărît ca membrii delegaţiilor să continue­ analiza căilor şi posibilităţilor de dezvoltare a colaborării bilaterale, ast­fel ca înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul vi­zitei să reflecte pe deplin dorinţa României şi Nigeri­ei de a promova între ele o conlucrare tot mai largă, reciproc avantajoasă, cores­punzător intereselor ţărilor şi popoarelor noastre de a-şi pune tot mai bine in valoare resursele naţionale, de a înainta mai rapid pe calea progresului economic şi social. Convorbirile au decurs intr-o atmosferă de caldă prietenie, Înțelegere și sti­mă reciprocă. Astăzi, transmisiuni directe la radio şi televiziune — In jurul orei 11,00, solemnitatea semnării documen­telor oficiale romăno-nigeriene ;­­— la ora 11,45, ceremonia plecării preşedintelui Repu­blicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari. La Paşcani Zahăr din noua recoltă De cîteva zile, in jude­ţul nostru a început re­coltarea sfeclei de zahăr. O bună parte din produc­ţie a şi ajuns pe rampa fabricii din Paşcani, astfel că de luni unitatea res­pectivă a trecut la produ­­­c­ţea zahărului din noua recoltă.­­ Pentru ca procesul de producţie să se desfăşoare, în continuare, în ritm sus­ţinut este necesar ca toa­te cooperativele agricole d­in judeţul nostru să res­pecte graficele de livrare stabilite. La C.A.P. Roşcani 1OS­ depozrtate cantităţi sporite de nutreţuri In ultimii ani, crescăto­rii de animale de la C.A.P. Roşcani nu au acordat a­­tenţia cuvenită asigurării necesarului de nutreţuri pentru iarnă. Din această cauză, realizările din acest sector au fost slabe. Anul acesta, însă, conducerea cooperativei agricole (pre­şedinte, ing. Horaţiu Chio­­reanu) a luat măsurile necesare pentru asigurarea unui belşug de nutreţuri. Astfel, până acum, în de­pozitul de furaje au fost transportate 300 de tone de fin (care asigură întreg necesarul de unităţi nutri­tive) şi 1000 de tone de paie. Au fost strinse, de asemenea, 150 de tone de vrejuri de mazăre şi faso­le şi 100 de tone de ve­getaţie de baltă. O dată cu recoltarea porumbului, în parcul de furaje se vor mai căra şi 1200 de tone de coceni, 7 Primirea şefilor misiunilor diplomatice Preşedintele Republicii Fe­derale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari, a primit, marţi du­­pă-amiază, la Palatul Victo­ria, pe şefii misiunilor di­plomatice şi reprezentanţii unor organizaţii internaţio­nale acreditaţi în ţara noas­tră, cu care s-a întreținut într-o atmosferă cordială. In pagina a 4-a ALTE RELATĂRI ALE VIZITEI 13 / L­I­O • \ / I- A iI Pe platforma C.U.G. A intrat, ieri, în funcţiune o nouă linie tehnologică La turnătoria de oţel a Combinatului de utilaj greu a intrat aseară în funcţiu­ne o linie tehnologică com­plet automatizată pentru turnarea pieselor mici. Li­nia este alcătuită dintr-o serie de utilaje proiectate şi executate în ţara noas­tră, unele dintre ele reali­zate de specialişti ai combi­natului ieşean, coordonaţi de inginerul Dorin Ştein­­berg, şeful atelierului de proiectări, automatizări, me­canizări. Capacitatea de producţie a liniei este de 2 500 de tone de piese tur­nate pe an. din experienţa C.F.S. Prin adaptarea operativă la cerinţele beneficiarilor — la îndeplinirea producţiei fizice ■ După opt luni — 1 500 de tone de fi­bre şi 190 de tone de fire peste prevederi ■ Utilaje chimice — cu 132 de tone mai mult ■ Producţia pentru export — rea­lizată integral Dacă ar fi să sintetizăm experienţa Combinatului de fibre sintetice în domeniul îndeplinirii producţiei fizice la toate sortimentele, ar tre­­bui să spunem că aceasta constă, în principal, în a­­daptarea operativă la cerin­ţele beneficiarilor. Este şi normal să fie aşa, deoarece producţia nu are un scop în sine, ci este menită să sa­tisfacă nevoile concrete ale economiei naţionale. Astfel, ni s-au cerut sortimente noi de fibre şi de fire. In faţa acestor cereri, consiliul oa­menilor muncii din combi­nat a trasat ca sarcină com­partimentelor de cercetare să treacă imediat la crearea acestor sortimente şi elabo­rarea tehnologiilor respec­tive. In primele opt luni din 1982 am introdus în fabri­caţie şi am livrat şapte sor­timente noi de fibre şi fire, iar în perspectivă avem al­te sortimente, din care firul texturui vopsit în masă es­te oferta noastră. După cum se vede, pe lingă adaptarea la cerinţele beneficiarilor, realizăm produse noi şi din proprie iniţiativă, pentru a valorifica mai bine condi­ţiile noastre tehnice de fa­bricaţie. Ofertele noastre cele mai numeroase sunt în EUGEN FRUNZA economist, directorul adjunct comercial al Combinatului de fibre sintetice (continuare în pag. a 3-a) Arhitectură nouă în ur­banistica modernă din centrul oraşului Paşcani. Foto : M. Gabor Cuvînt de ordine pentru toţi agricultorii ieșeni: Fără nici un răgaz, la executarea exemplară a lucrărilor agrico­le gurile în brazdă oamenii muncii­­ Sub conducerea comite­telor comunale de partid, şi agricultorii din unităţile Consiliului unic agroindus­trial Scînteia sînt hotărîţi să nu-şi precupeţească e­­forturile pentru desfăşura­rea exemplară a tuturor lucrărilor agricole de Se­zon. Prioritate pe agenda lucrărilor o au recoltarea culturilor de toamnă şi pregătirea minuţioasă a însămînţărilor orzului şi griului. Dintre măsurile stabilite de către biroul e­­xecutiv al Consiliului unic agroindustrial vom enume­ra doar cîteva : ■ Pentru evitarea pier­derilor la floarea-soarelui recolta se va strînge și ma­nual. ■ Au fost constituite for­maţii speciale pentru re­coltarea mecanică a porum­bului pentru boabe şi pen­tru siloz. ■ Alături de cooperatori, la recoltat lucrează toţi oa­menii muncii din unităţile comunale, elevii. ■ In scopul grăbirii a­­răturilor, mişcarea tractoa­relor de la o unitate la alta se face în funcţie­ de suprafeţele de teren elibe­rate. ■ Pentru mecanizatorii repartizaţi la arat şi la pregătirea terenului, ziua de muncă începe la ora 6 şi se încheie la ora 24. încă de la început tre­buie să spunem că, în cea mai mare parte măsurile stabilite sunt respectate, toţi locuitorii satelor, me­canizatorii, specialiştii, toa­te cadrele cu munci de răspundere se află în cîmp, pe intreg parcursul zilei­­lumină. Tov. Ştefan Pe­­trescu, preşedintele Consi­liului unic agroindustrial, aprecia în mod deosebit activitatea desfăşurată în cooperativele agricole Şche­ia, Drăguşeni şi Mironeasa, în fermele de la Scînteia şi Rebricea ale I.A.S. Mi­roslava. La C.A.P. Şcheia, tov. Constantin Pristavu, secretarul comitetului co­munal de partid, şi Gheor­­ghe Boşteanu, inginerul şef al unităţii, ne-au in­format că, în prezent, co­operatorii sînt mobilizaţi atît la treieratul florii­­soarelui, cit şi la strînsul sfeclei de zahăr şi porum­bului. Paralel se efectu­ează livrările la fondul de stat. Cu mijloacele meca­nice şi cu atelajele s-au transportat la baza de re­cepţie cantităţi însemnate de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi porumb. Dato­rită faptului că o parte din tractoare au fost îndruma­te la ferma de stat Rebri­cea şi la formaţia de strîn­­gere a porumbului siloz, la arat se lucrează cu 4 tractoare, iar la pregăti­rea terenului cu 5 grape DUMITRU GRINEANU (continuare in pag. a 3-a) In Consiliul unic agroindustrial Scînteia Lucrătorii ogoarelor îşi intensifică eforturile la strîngerea culturilor tîrzii şi la pregătirile pentru semănat ■ Notele cele mai bune le-au primit agricultorii din Şcheia, Drăguşeni, Mironea­­sa şi din fermele de stat ale I.A.S. Miroslava ■ Din zori şi pînă în noapte, cu­plu­ ■ Alături de cooperatori, sînt prezenţi la din unităţile comunale, precum şi elevii . Ipatele pornesc tîrziu la treabă muncile cîmpului toţi Unii mecanizatori din ! MIDET Uf, telefoanele I Telefoanele publice \ constituie un element in­dispensabil al fiecărei localităţi urbane, nu­mărul, răspindirea şi, mai ales, întreţinerea şi buna lor funcţionare fiind, în ultima instan­­ţă, un indiciu al gradu­lui de civilizaţie la care a ajuns respectiva aşe­zare. Din acest punct de vedere, apreciem ini­ţiativa conducerii Di­recţiei judeţene de poştă şi telecomuni­caţii de a monta In diferite zone ale mu­nicipiului nostru ase­menea aparate. Consi­derăm că această măsu­ră ar trebui, totuşi, ex­tinsă, In special in noi­le cartiere de locuinţe, unde, pentru a putea schimba, la telefon, ci­­teva cuvinte cu un se­men de-al tău, aflat in cealaltă extremitate a o­­raşului, eşti nevoit să alergi, uneori, kilome­tri întregi. Mai mult, nu putem pricepe cum de este posibil ca In clădirea Poştei centrale, în care este amplasat şi sediul D.J.P.Tc., să nu existe, la această oră, nici un telefon public? DIMITRIE CALARASI­­ (continuare în pag. a 3-a) !

Next