Flacăra Iaşului, februarie 1983 (Anul 39, nr. 11295-11318)

1983-02-01 / nr. 11295

Proletari din toate ţărle, utiliPvFÎ Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean, Anul XXXIX — Nr. 11 295 Marţi, 1 februarie 1983 4 pagini — 50 bani ­ntr-o atmosferă de înaltă­­ răspundere pentru îndeplinirea planului pe 1983, pentru perfecţionarea autoconducerii, au loc Adunările generale ale oamenilor muncii In unităţile economice şi social-culturale au loc, în aceste zile, adunările ge­nerale ale oamenilor muncii — expresie vie, autentică, a autocondu­cerii muncitoreşti, a de­mocratismului vieţii noastre sociale. Pe lîngă tradiţiona­la ordine de zi — analiza pe bază de bilanţ a rezul­tatelor obţinute în îndepli­nirea planului pe 1982 şi măsurile necesare pentru re­alizarea planului pe anul curent, adunările generale sunt chemate, pentru prima dată, să hotărască asupra a­­plicării Legii privind parti­ciparea, cu părţi sociale, a oamenilor muncii din unită­ţile economice de stat la constituirea fondului de dez­voltare economică. Aşadar, pe lingă calitatea de pro­prietari colectivi ai unei părţi din proprietatea între­gului popor, oamenii muncii vor avea şi calitatea de pro­prietari direcţi, prin parti­ciparea, cu părţi sociale, la o parte din proprietatea u­­nităţii în care lucrează. A­­ceasta le va întări mai mult sentimentul de stăpîni ai proprietăţii socialiste, le va dezvolta mai mult preocu­pările pentru apărarea şi întărirea activităţii de pro­ducţie, a bazei tehnico-ma­­teriale a societăţii, care con­diţionează creşterea nivelu­lui de trai şi independenţa patriei socialiste. Dezbaterile din adunările generale trebuie să se des­făşoare în spiritul orientă­rilor şi indicaţiilor cuprinse în Raportul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Conferinţa Naţională a par­tidului şi a cuvîntărilor ros­tite la Plenara C.C. al P.C.R din octombrie 1982, la con­sfătuirile de lucru de la C.C. al P.C.R., precum şi cu alte prile­juri, al hotărî­­rilor şi Rezoluţiei Conferin­ţei Naţionale a partidului, precum şi al hotărîrilor ple­narei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii. Adunările generale au da­toria să analizeze cu toată răspunderea modul în care consiliile oamenilor muncii au condus activitatea pentru îndeplinirea planului pe 1982, folosirea cit mai completă a bazei tehnico-materiale şi a forţei de muncă, să ge­neralizeze experienţa poziti­vă obţinută în secţii, atelie­re şi formaţii de lucru, să supună unei critici severe lipsurile şi neajunsurile ca­re mai există în activitatea unităţilor respective, a orga­nelor de conducere colecti­vă ale acestora. „Adunarea generală, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu tre­buie să discute generalităţi, ci să dezbată problemele planului, problemele legate de autoconducere. Adunarea generală trebuie să fie o a­­dunare de lucru, nu de pa­radă“. La baza dezbaterilor din adunările generale este ne­cesar să fie aşezată înfăp­tuirea obiectivului funda­mental al etapei actuale de dezvoltare economico-socială şi anume, realizarea unei noi calităţi, superioare, a muncii şi vieţii în toate do­meniile, dezvoltarea mai ac­centuată a producţiei de e­­nergie şi materii prime, re­ducerea continuă a consu­murilor materiale, de com­bustibil şi energie, ridicarea calităţii producţiei, sporirea substanţială a productivită­ţii muncii, rentabilizarea fie­cărui produs şi creşterea e­­ficienţei economice. Adună­rile generale trebuie să ur­mărească cu toată atenţia realizarea în întregime a sarcinilor ce revin unităţi­lor respective din progra­mele speciale adoptate de Conferinţa Naţională a par­tidului, îndeplinirea sarci­nilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind ridicarea pregătirii tehnico­­profesionale a personalului muncitor de toate categorii­le, astfel ca săptămînal să se dedice o zi perfecţionării cunoştinţelor tehnice. în u­­­nităţile agricole se va ur­mări realizarea integrală a programului de dezvoltare a agriculturii, creşterea rapi­dă a producţiei la hectar la toate culturile, a pro­ducţiei zootehnice, pentru a fi satisfăcute pe deplin ne­cesităţile economiei naţiona­le. Sarcini importante, pen­tru 1983, revin tuturor uni­­­tăților economice, de cer­ (continuare în pag. a 2-a) _ “»Bl. :oT£C ! ■ ■ In paginile 2-3 Tinereţe, idealuri, răspunderi Cronica lunii ianuarie Sport Confecţionera Maria Şulea, de la întreprinderea de stofe tricotate şi confecţii Iaşi, este fruntaşă în producţie. Foto : Gh. Onofrei ' mR^A TM'VE«r ►onfrlbuţli fundamentale ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu la îmbogăţirea teoriei şi practicii revoluţionare DEZVOLTAREA FORŢELOR DE PRODUCŢIE—FACTOR HOTÂRÎTOR AL DINAMISMULUI ECONOMIEI NAŢIONALE Imaginea dominantă a Româ­niei de azi este aceea a unei ţări în plină dezvoltare. Intr-o perioadă relativ scurtă a ani­lor socialismului, ţara noastră a parcurs mai multe etape is­torice şi a trecut la făurirea societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. La temelia ob­ţinerii acestor succese se află clarviziunea şi realismul pro­gramelor elaborate de partid, la care o contribuţie hotărî­­toare are secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Prin contribuţi­ile de strălucită valoare teo­retică şi practică la stabilirea strategiei construcţiei socialis­te, conducătorul partidului şi statului a făcut din perioada de după Congresul al IX-lea al P.C.R., perioada cea mai fertilă din istoria socialistă a ţării, al cărei progres multi­lateral se întemeiază pe con­cepţia originală, strategică şi tactică, de edificare a noii orîn­­duiri, corespunzătoare condiţi­ilor concrete ale României, constituind o aplicare creatoa­re a legităţilor generale ale construcţiei noii societăţi la specificul patriei noastre. Pe baza cerinţelor dezvoltării economico-sociale a ţării pe calea socialismului şi în con­cordanţă cu tendinţele genera­te de revoluţia tehnico-ştiinţi­­fică contemporană, programul partidului înscrie ca direcţie principală de acţiune dezvolta­rea puternică a forţelor de pro­ducţie pe baza celor mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii, întreaga evoluţie a societăţii noastre, marile înfăptuiri din anii construcţiei socialiste de­monstrează rolul determinant al dezvoltării forţelor de pro­ducţie moderne, care în condi­ţiile noilor relaţii sociale au cunoscut un ritm rapid de creştere şi o împletire armo­nioasă pe diferite ramuri şi pe întregul teritoriu al patri­ei. In această perioadă pro­ducţia industrială a crescut de circa 50 de ori, producţia a­­gricolă de 3,5 ori, iar venitul naţional de 15 ori. Considerînd industrializarea ca proces decisiv al construc­ţiei socialiste, atît pînă în pre­zent, cit şi în perspectivă, con­form hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Na­ţionale din 16—18 decembrie 1982, partidul nostru, pe baza concepţiei secretarului său ge­neral, a avut în vedere faptul că economia naţională este un complex unitar, în care ramu­rile şi domeniile de activitate se dezvoltă în condiţii de in­terdependenţă. In acest sens, locul industrializării, de pîrghie decisivă a progresului econo­mic şi social se referă la fap­tul că puterea industriei, ni­velul ei tehnic, se răsfrîng po­zitiv asupra nivelului şi poten­ţialului agriculturii şi a celor­lalte ramuri. Acestea, la rîn­­dul lor, influenţează dezvoltarea Prof. univ. dr. PETRE MALCOMETE (continuare în pag. a 2-a) L . sercle de la Dancu ale întreprinderii pentru producerea legumelor este o adevărată primăvară chiar și acum în ianuarie. In imagine : la recoltarea salatei (în stînga), a garoafelor si freziilor (în dreapta) Foto : L. stratulAt -■ ■ ■ în perioada 1—8 februarie 1983, recensămîntul animalelor domestice: O acţiune de mare importanţă pentru îndeplinirea programelor de dezvoltare a zootehniei, pentru sporirea producţiei animaliere Conform Decretului Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, la începutul lunii februarie 1983, pe tot cu­prinsul ţării se va desfăşura recensămîntul animalelor do­mestice din unităţile socialiste şi alte unităţi deţinătoare de animale, precum şi în gospodă­riile populaţiei. Recensămîntul are ca scop obţinerea datelor necesare fun­damentării măsurilor tehnico­­organizatorice privind dezvolta­rea zootehniei şi creşterea pro­ducţiei animaliere, îndeplinirea programelor de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială, în vederea ridicării continue a nivelului de trai al oame­nilor muncii. Recensămîntul se va desfăşu-NECULAI IBANESCU prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, preşedintele Comisiei judeţene pentru recensămîntul animalelor domestice la pe baza declaraţiei proprie­tarului şi a numărării la faţa locului de către recenzori a e­­fectivului de bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, măgari şi catîri, iepuri de casă, ani­male de blană, păsări şi fami­lii de albine, existent la data de 1 februarie 1983, ora 8,00 în proprietatea unităţilor socialis­te, a altor unităţi şi în gospo­dăriile populaţiei din comune, oraşe şi municipii, înregistrarea animalelor de către recenzori se va desfăşură în perioada 1—6 februarie la unităţile socialiste şi alte uni­tăţi şi în perioada 1—8 februa­rie în gospodăriile populaţiei. E bine să se ştie că toate în­registrările de animale vor tre­bui să reflecte cu exactitate e­­fectivele existente la data de 1 februarie ora 8­00 dimineaţa ; animalele vîndute, sacrificate sau care au murit, după data de referinţă şi pînă la prezen­tarea recenzorului pentru înre­gistrare, se vor înregistra la proprietarul care le-a deţinut la 1 februarie 1983, ora 8 dimi­neaţa , produşii obţinuţi în a­­ceastă perioadă nu fac obiectul Înregistrării, iar animalele cum­părate după data de 1 februarie 1983 se vor înregistra la pro­prietarul care le-a deţinut la data de referinţă. Ca noutate, trebuie menţio­nat faptul că la recensămîntul din acest an se vor vizita toate gospodăriile şi imobilele de la sate, oraşe, şi municipii, indife­rent dacă deţin sau nu ani­male. . După înscrierea animalelor în formularul de recensămînt, proprietarul sau deţinătorul de animale va semna, în ultima co­loană,­ confirmând astfel efectiv­­ul real de animale pe care II deţine. Totodată, recenzorul va emite proprietarului sau deţi­­nătorului o declaraţie de recen­zare a efectivelor de animale, care va fi semnată atît de de­clarant (proprietar­ sau deţină­tor de animale), cit şi de re­­cenzor. Toţi cetăţenii, precum şi con­ducerile unităţilor socialiste şi ale altor unităţi ce au în pro­ (continuare în pag. a 2-a)

Next