Flacăra Iaşului, februarie 1983 (Anul 39, nr. 11295-11318)
1983-02-01 / nr. 11295
Proletari din toate ţărle, utiliPvFÎ Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean, Anul XXXIX — Nr. 11 295 Marţi, 1 februarie 1983 4 pagini — 50 bani ntr-o atmosferă de înaltă răspundere pentru îndeplinirea planului pe 1983, pentru perfecţionarea autoconducerii, au loc Adunările generale ale oamenilor muncii In unităţile economice şi social-culturale au loc, în aceste zile, adunările generale ale oamenilor muncii — expresie vie, autentică, a autoconducerii muncitoreşti, a democratismului vieţii noastre sociale. Pe lîngă tradiţionala ordine de zi — analiza pe bază de bilanţ a rezultatelor obţinute în îndeplinirea planului pe 1982 şi măsurile necesare pentru realizarea planului pe anul curent, adunările generale sunt chemate, pentru prima dată, să hotărască asupra aplicării Legii privind participarea, cu părţi sociale, a oamenilor muncii din unităţile economice de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică. Aşadar, pe lingă calitatea de proprietari colectivi ai unei părţi din proprietatea întregului popor, oamenii muncii vor avea şi calitatea de proprietari direcţi, prin participarea, cu părţi sociale, la o parte din proprietatea unităţii în care lucrează. Aceasta le va întări mai mult sentimentul de stăpîni ai proprietăţii socialiste, le va dezvolta mai mult preocupările pentru apărarea şi întărirea activităţii de producţie, a bazei tehnico-materiale a societăţii, care condiţionează creşterea nivelului de trai şi independenţa patriei socialiste. Dezbaterile din adunările generale trebuie să se desfăşoare în spiritul orientărilor şi indicaţiilor cuprinse în Raportul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Conferinţa Naţională a partidului şi a cuvîntărilor rostite la Plenara C.C. al P.C.R din octombrie 1982, la consfătuirile de lucru de la C.C. al P.C.R., precum şi cu alte prilejuri, al hotărîrilor şi Rezoluţiei Conferinţei Naţionale a partidului, precum şi al hotărîrilor plenarei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii. Adunările generale au datoria să analizeze cu toată răspunderea modul în care consiliile oamenilor muncii au condus activitatea pentru îndeplinirea planului pe 1982, folosirea cit mai completă a bazei tehnico-materiale şi a forţei de muncă, să generalizeze experienţa pozitivă obţinută în secţii, ateliere şi formaţii de lucru, să supună unei critici severe lipsurile şi neajunsurile care mai există în activitatea unităţilor respective, a organelor de conducere colectivă ale acestora. „Adunarea generală, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu trebuie să discute generalităţi, ci să dezbată problemele planului, problemele legate de autoconducere. Adunarea generală trebuie să fie o adunare de lucru, nu de paradă“. La baza dezbaterilor din adunările generale este necesar să fie aşezată înfăptuirea obiectivului fundamental al etapei actuale de dezvoltare economico-socială şi anume, realizarea unei noi calităţi, superioare, a muncii şi vieţii în toate domeniile, dezvoltarea mai accentuată a producţiei de energie şi materii prime, reducerea continuă a consumurilor materiale, de combustibil şi energie, ridicarea calităţii producţiei, sporirea substanţială a productivităţii muncii, rentabilizarea fiecărui produs şi creşterea eficienţei economice. Adunările generale trebuie să urmărească cu toată atenţia realizarea în întregime a sarcinilor ce revin unităţilor respective din programele speciale adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, îndeplinirea sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind ridicarea pregătirii tehnicoprofesionale a personalului muncitor de toate categoriile, astfel ca săptămînal să se dedice o zi perfecţionării cunoştinţelor tehnice. în unităţile agricole se va urmări realizarea integrală a programului de dezvoltare a agriculturii, creşterea rapidă a producţiei la hectar la toate culturile, a producţiei zootehnice, pentru a fi satisfăcute pe deplin necesităţile economiei naţionale. Sarcini importante, pentru 1983, revin tuturor unităților economice, de cer (continuare în pag. a 2-a) _ “»Bl. :oT£C ! ■ ■ In paginile 2-3 Tinereţe, idealuri, răspunderi Cronica lunii ianuarie Sport Confecţionera Maria Şulea, de la întreprinderea de stofe tricotate şi confecţii Iaşi, este fruntaşă în producţie. Foto : Gh. Onofrei ' mR^A TM'VE«r ►onfrlbuţli fundamentale ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu la îmbogăţirea teoriei şi practicii revoluţionare DEZVOLTAREA FORŢELOR DE PRODUCŢIE—FACTOR HOTÂRÎTOR AL DINAMISMULUI ECONOMIEI NAŢIONALE Imaginea dominantă a României de azi este aceea a unei ţări în plină dezvoltare. Intr-o perioadă relativ scurtă a anilor socialismului, ţara noastră a parcurs mai multe etape istorice şi a trecut la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. La temelia obţinerii acestor succese se află clarviziunea şi realismul programelor elaborate de partid, la care o contribuţie hotărîtoare are secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Prin contribuţiile de strălucită valoare teoretică şi practică la stabilirea strategiei construcţiei socialiste, conducătorul partidului şi statului a făcut din perioada de după Congresul al IX-lea al P.C.R., perioada cea mai fertilă din istoria socialistă a ţării, al cărei progres multilateral se întemeiază pe concepţia originală, strategică şi tactică, de edificare a noii orînduiri, corespunzătoare condiţiilor concrete ale României, constituind o aplicare creatoare a legităţilor generale ale construcţiei noii societăţi la specificul patriei noastre. Pe baza cerinţelor dezvoltării economico-sociale a ţării pe calea socialismului şi în concordanţă cu tendinţele generate de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, programul partidului înscrie ca direcţie principală de acţiune dezvoltarea puternică a forţelor de producţie pe baza celor mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii, întreaga evoluţie a societăţii noastre, marile înfăptuiri din anii construcţiei socialiste demonstrează rolul determinant al dezvoltării forţelor de producţie moderne, care în condiţiile noilor relaţii sociale au cunoscut un ritm rapid de creştere şi o împletire armonioasă pe diferite ramuri şi pe întregul teritoriu al patriei. In această perioadă producţia industrială a crescut de circa 50 de ori, producţia agricolă de 3,5 ori, iar venitul naţional de 15 ori. Considerînd industrializarea ca proces decisiv al construcţiei socialiste, atît pînă în prezent, cit şi în perspectivă, conform hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale din 16—18 decembrie 1982, partidul nostru, pe baza concepţiei secretarului său general, a avut în vedere faptul că economia naţională este un complex unitar, în care ramurile şi domeniile de activitate se dezvoltă în condiţii de interdependenţă. In acest sens, locul industrializării, de pîrghie decisivă a progresului economic şi social se referă la faptul că puterea industriei, nivelul ei tehnic, se răsfrîng pozitiv asupra nivelului şi potenţialului agriculturii şi a celorlalte ramuri. Acestea, la rîndul lor, influenţează dezvoltarea Prof. univ. dr. PETRE MALCOMETE (continuare în pag. a 2-a) L . sercle de la Dancu ale întreprinderii pentru producerea legumelor este o adevărată primăvară chiar și acum în ianuarie. In imagine : la recoltarea salatei (în stînga), a garoafelor si freziilor (în dreapta) Foto : L. stratulAt -■ ■ ■ în perioada 1—8 februarie 1983, recensămîntul animalelor domestice: O acţiune de mare importanţă pentru îndeplinirea programelor de dezvoltare a zootehniei, pentru sporirea producţiei animaliere Conform Decretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, la începutul lunii februarie 1983, pe tot cuprinsul ţării se va desfăşura recensămîntul animalelor domestice din unităţile socialiste şi alte unităţi deţinătoare de animale, precum şi în gospodăriile populaţiei. Recensămîntul are ca scop obţinerea datelor necesare fundamentării măsurilor tehnicoorganizatorice privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere, îndeplinirea programelor de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială, în vederea ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii. Recensămîntul se va desfăşu-NECULAI IBANESCU prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, preşedintele Comisiei judeţene pentru recensămîntul animalelor domestice la pe baza declaraţiei proprietarului şi a numărării la faţa locului de către recenzori a efectivului de bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, măgari şi catîri, iepuri de casă, animale de blană, păsări şi familii de albine, existent la data de 1 februarie 1983, ora 8,00 în proprietatea unităţilor socialiste, a altor unităţi şi în gospodăriile populaţiei din comune, oraşe şi municipii, înregistrarea animalelor de către recenzori se va desfăşură în perioada 1—6 februarie la unităţile socialiste şi alte unităţi şi în perioada 1—8 februarie în gospodăriile populaţiei. E bine să se ştie că toate înregistrările de animale vor trebui să reflecte cu exactitate efectivele existente la data de 1 februarie ora 800 dimineaţa ; animalele vîndute, sacrificate sau care au murit, după data de referinţă şi pînă la prezentarea recenzorului pentru înregistrare, se vor înregistra la proprietarul care le-a deţinut la 1 februarie 1983, ora 8 dimineaţa , produşii obţinuţi în această perioadă nu fac obiectul Înregistrării, iar animalele cumpărate după data de 1 februarie 1983 se vor înregistra la proprietarul care le-a deţinut la data de referinţă. Ca noutate, trebuie menţionat faptul că la recensămîntul din acest an se vor vizita toate gospodăriile şi imobilele de la sate, oraşe, şi municipii, indiferent dacă deţin sau nu animale. . După înscrierea animalelor în formularul de recensămînt, proprietarul sau deţinătorul de animale va semna, în ultima coloană, confirmând astfel efectivul real de animale pe care II deţine. Totodată, recenzorul va emite proprietarului sau deţinătorului o declaraţie de recenzare a efectivelor de animale, care va fi semnată atît de declarant (proprietar sau deţinător de animale), cit şi de recenzor. Toţi cetăţenii, precum şi conducerile unităţilor socialiste şi ale altor unităţi ce au în pro (continuare în pag. a 2-a)