Flacăra Iaşului, aprilie 1983 (Anul 39, nr. 11346-11371)

1983-04-01 / nr. 11346

I S­­I­L­V­O­T­E­C­A CENTRALS universitara giu­igan al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIX — Nr. 11 3461 Vineri, 1 aprilie 1983 ! 4 pagini — 50 bani In Domina a 4-a Pentru dezarmare nucleară generală Declaraţia guvernului sovietic privind situaţia din Orientul Mijlociu Reuniunea pregătitoare a reprezentanţilor „Grupului celor 77“ Conferinţa societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din ţările balcanice SI ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ieri a avut loc în Capitală Plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară­­ germană la prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialis­te România, joi a avut loc în Capitală plenara comună a con­siliilor oamenilor muncii de na­ţionalitate maghiară şi germa­nă. La­ sosirea în sală, conducăto­rul partidului şi statului nostru a fost întîmpinat cu vii aplauze şi ovaţii, participanţii expri­­­mînd, în numele tuturor oame­nilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, sentimen­tele de înaltă stimă, de pro­fundă preţuire­ şi fierbinte re­cunoştinţă pe care le nutresc faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru condiţiile de deplină egalitate asigurate tutu­ror cetăţenilor patriei, fără deo­sebire de naţionalitate, pentru garantarea dreptului de a parti­cipa, cu întreaga energie crea­toare, la elaborarea şi înfăptu­irea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la înfăp­tuirea măreţei opere de constru­ire a socialismului şi comunis­mului pe pămîntul României. A­ceste gînduri şi simţăminte ilus­trează înalta apreciere a între­gului popor român faţă de pre­ocuparea statornică a secreta­rului general al partidului faţă de întărirea şi perfecţionarea democraţiei noastre socialiste, faţă de largile posibilităţi ofe­rite tuturor oamenilor muncii de a lua parte la elaborarea şi înfăptuirea hotărîrilor privind dezvoltarea multilaterală a pa­triei, sporirea continuă a bu­năstării întregii naţiuni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în prezidiul şedinţei au luat loc tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Ludovic Fazekas, Petru Enache, Mihai Gere, Iosif Szász, Richard Winter. Din prezidiu au făcut parte, de asemenea, reprezentanţi ai consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi ger­mană. La şedinţă au participat membri ai C.C. al P.C.R., mem­bri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai or­ganizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultu­ră. Deschizînd lucrările şedinţei, tovarăşul Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate ma­ghiară, a spus : Mult iubite şi stimate tovară­şe Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Declarînd deschisă şedinţa co­mună a Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghia­ră şi Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germa­nă din Republica Socialistă România, vă rog să-mi permi­teţi ca, în numele tuturor ce­tăţenilor aparţinînd acestor na­ţionalităţi din patria noastră, să exprim deosebita bucurie şi profunda gratitudine pentru prezenţa la lucrările şedinţei a celui mai iubit fiu al poporului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al partidului, (continuare în pag. a 3-a) Pe şantierul construcţiilor de locuinţe din Paşcani Ritmul actual de lucru poate şi trebuie să fie îmbunătăţit! Dezvoltarea industrială a o­­raşului Paşcani impune, în con­tinuare, construirea a noi blocuri de locuinţe. Numai a­­nul trecut constructorii păşcă­­neni au executat şi predat 441 de apartamente. In prezent se a­­flă în diferite stadii de execu­ţie 4 blocuri cu 150 de aparta­mente, care au termen de pre­dare în vara acestui an. Sunt create condiţii pentru predarea lor în de­vans, bine­înţeles dacă oamenii Şantierului nr. 31 din localitate îşi vor in­tensifica activitatea. Primele apartamente (3* — în blocul B 3—2) urmează să fie predate în aces­te zile, după care vor fi preda­te alte 48 in blocuri D 9 (se lu­crează acum la etajul III). Cal­­culindu-şi forţele, constructorii din Paşcani s-au angajat să e­­xecute peste plan două blocuri (A 2 şi 1­­11) cu 50 de aparta­mente. Prin construirea locuin­ţelor prevăzute în acest an, ei vor încheia noul şi frumosul cartier Gara. Macaralele, schelele vor fi mutate, apoi, în centrul civic al oraşului, unde sunt planifica­­tate noi construcţii cu o arhi­tectură modernă, cuprinzînd e­­lemente ale specificului local. Dar, pînă atunci, constructorii păşcăneni trebuie să-şi organi­zeze mai bine munca la actua­lele puncte de lucru. Nu tre­buie să se uite că, începînd din această primăvară, au de exe­cutat faţade la vreo nouă blocuri, că nu au atacat încă lucrările la blocurile D 13, A 2 şi D 11. Conducerea şantierului (Ionel Bîrsan, şef şantier, Gh. Carp, ing. şef), împreună cu şe­fii de echipe — N. Nistor, V. Dohascanu, I. Adam­, I. Gagea, I . Vîrgă — trebuie să-şi ampli­fice forţele, să nu mai tolere­ze indisciplina. Spunem aceas­ta întrucît abateri de la ordine şi discipli­nă au loc la majo­ritatea punctelor de lucru. Iată, în prime­le două­­ luni ale anului, de exemplu, s-au înre­gistrat 22 de zile absenţe ne­­m­otivate şi... 54 de zile­ învoire. Deci, 76 de zile nelucrate, ceea ce echivalează cu o pro­ducţie în valoare de peste 30 000 de lei, adică munca a trei constructori în două luni. Se constată însă şi multe­ ca­zuri de părăsire a locului de muncă, de ne­respectare a pro­gramului de lucru stabilit. De­sigur, n-au lipsit sancţiunile aplicate (chiar desfacerea a patru contracte de muncă) unor constructori certaţi cu ordinea şi disciplina. Organizaţia de partid, conducerea şantierului trebuie să-şi facă simţită pre- I. ŞCHIOPU, (continuare în pag. a 2-a) Investiţii ’83 TOATE LUCRĂRILE AGRICOLE­­ EXECUTATE LA TIMP ŞI LA UN ÎNALT NIVEL CALITATIV! Mecanizatorii şi cooperatorii sunt prezenţi în cîmp din zori şi pînă în noapte . S-a încheiat semănatul florii-soarelui ■ Măsuri energice pentru economisirea carburanţilor ■ In pli­nă activitate sunt şi legumicultorii Semănatul culturilor din e­­foR Lt­intîi a intrat în faza fina­lă şi în unităţile Consiliului unic agroindustrial Holboca. încă de la început, trebuie să spunem că, pentru încadrarea acestei acţiuni în epoca opti­mă, mecanizatorii de aici au depus eforturi susţi­nute. După cum ne spunea ing. Nicolae ■Balean, preşedintele C.A.P. Prisăcani, toa­te forţele mecanice şi manuale sint prezen­te in aceste zile, din Bori şi pînă sea­ra tirziu, la executarea lucră­rilor agricole de sezon. Tot in cîmp se află şi specialiştii ca­re urmăresc la faţa locului atît ritmul, cit şi calitatea lucră­rilor. De menţionat, că meca­nizatorii din secţia S.M.A condusă de Gheorghe Crăciun, care acţionează sub directa în­drumare a tov. Petru Iov, in­­ginerul-şef al unităţii, au dat o mină de ajutor şi lucrători­lor de la complexul zootehnic intercooperatist din localitate la însăminţarea celor 45 de hectare cu plante furajere. A­­seară, tractoriştii Constantin Miron şi Jan Avasiloaie au semănat cu floarea-soarelui ultimul hectar din cele 150 de hectare planificate. Pentru se­mănatul porumbului sunt pre­gătite deja 350 de hectare, de două zile mecanizatorii Gheor­ghe Crăciun şi Radu Iftimie administrind pe aceste supra­feţe şi erbicide. Ce fac în această perioa­dă membrii coopera­tori ? Ei sunt prezenţi la executarea lucrări­lor în solarii, unitatea cultivind legume în spaţii protejate pe 30 de hectare. Da­torită bunei organizări a muncii, 11 hectare au şi fost acoperite cu polietilenă. Şi acţiunea continuă. Legumi­cultorii au trecut la plantarea roşiilor timpurii. Aflăm că cei peste 240 de cooperatori, pre­zenţi la această acţiune, au şi plantat cu tomate 4 hectare. Prezenţi la semănat, cit şi la lucrările din salarii, sunt acum şi mecanizatorii şi cooperato­rii din Ţuţora şi Golăeşti. La GA.P. Ţuţora se semăna, în ziua vizitei noastre, ultimele DUIMITRU GUINEA­NU (continuare în pag. a 2-a) A trecut şi luna martie, o lună în care au existat toate condiţiile pentru a se însămin­­ţa în întregime suprafeţele destinate culturilor din prima epocă. După cum rezultă din situaţia operativa întocmită a­­seară la Direcţia agricola ju­deţeană, oamenii muncii din consiliile unice agroindustriale Ciu­rea, Ţibăneşti, Podu Iloa­­iei au folosit mai bine aceste condiţii şi au reuşit să termi­ne toate însăminţările progra­mate în această etapă. Acum, ei îşi concentrează forţele la pregătirea terenului pentru culturile din epoca a doua. Ul­timele suprafeţe destinate cul­turilor din prima epocă se în­­sămînţau, de asemenea, în consiliile unice agroindustria­le Movileni, Vlădeni, Holbo­ca, Mirceşti, Belceşti, Popii­(continuare in pag. a 2-a) In Consiliul unic agroindustrial Holboca Să însămînţăm grabnic şi ultimul hectar destinat culturilor din prima epocă Stadiul însămînţării culturilor din prima epocă, pe consi­lii unice agroindustriale, în seara zilei de 31 martie a.c (in procente față de plan) I Eveniment cultural ! Iată că o nouă acţiune de l­a durată vine să contribuie la 7 | cultivarea interesului şi­­ dragostei pentru cuvîntul * scris, la lărgirea orizontului 1 de cunoaştere al oamenilor­­ I muncii, la popularizarea nou­*­tăţilor editoriale, a valorilor 1 I perene ale culturii ! Ca în 1 1 fiecare an, începe „Luna căr-7 ţii in întreprinderi şi insti­­t­­uţii“. Organizatorii — şi I numim Comitetul judeţean I de cultură şi educaţie socia-­­ listă, Consiliul judeţean al 7 sindicatelor, Biblioteca jude- I ţeană „Gh. Asachi“ şi Cen- I­­ trul de librării Iaşi — şi-au / I unit eforturile spre a reali- i l­za manifestări de aleasă ţi- ( / nută politico-ideologică şi­­ j cultural-educativă. Un vast - l program­­ include dezbateri l­e privitoare la modalităţile de I I propagare a cărţii social-po-­­­­­litice, tehnico-ştiinţifice şi 7 1 beletristice, organizarea de­­ L expoziţii de carte, lansări de­­ 7 noi volume, cu participarea I reprezentanţilor editurilor şi I L a autorilor, reviste şi şezători­i­­ literare, consfătuiri cu cadre I I tehnice de specialitate, pre-­­ zentări de cărţi, întâlniri în­ 7 tre scriitori şi cititori etc. ţ I Sîntem convinşi că marile­­ sau mai micile întreprinderi ? I din judeţ, fie că se numesc­­ Combinatul de utilaj greu sau Z I „Textila“, întreprinderea de J I tricotaje şi perdele sau „AU- 1 rora“, întreprinderea de an- e­tibiotice sau Fabrica de ţ ulei etc., vor fi gazde ospita- i­­ere ale unor astfel de ma- * nifestări, menite să contri-­ă RADU COSTIN­­ (continuare în pag. a 2-a} !

Next