Flacăra Iaşului, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 11476-11501)

1983-09-01 / nr. 11476

ENERGIA — o problemă care ne priveşte pe toţi! Prin tehnologii modernizate — consumuri mai reduse Unul dintre marii consuma­tor­i, de energie electrică şi de combustibil din judeţ este şi întreprinderea metalurgică. De aceea, atenţia întregului co­lectiv de muncă de aici, sub ■directa îndrumare a organiza­ţiei de partid, a fost îndreptată constant către re­ducerea co­­tinuă a consumu­rilor normate şi încadrarea în repartiţiile alocate de organul tutelar. în consecinţă, conform bilanţului pe 7 luni, aici s-au înregistrat însemnate economii atît la consumul normat de energie electrică, cît şi la ga­ze combustibile, apă termofi­­cată şi abur tehnologic, în po­fida faptului că unele greutăţi intervenite în aprovizionarea ttehnico-materială au determi­nat pierderi energetice, care au trebuit recuperate cu un efort sporit din partea fiecărui sec­tor de activitate.­­ Rezultate bune preliminăm să obţinem şi în luna august, în condiţiile îndeplinirii indica­torilor planificaţi, preconizăm o economie de 800 MW energie electrică, 250 mii m.c. de gaz metan şi 1 800 tone de com­bustibil convenţional. Aceste economii ne vor permite înde­plinirea prevederilor de redu­cere suplimentară a consumu­ La întreprinderea metalurgică­ rilor energetice, cuprinse in programele speciale adoptate de plenara Comitetului jude­ţean de partid, în lumina ho­­tărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Ceea ce a contribuit în mod hotărîtor la succesele de pînă acum a fost, în cea mai mare parte, efortul fiecărui colectiv de muncă de a aplica în via­ţă cele 29 de măsuri cuprinse în programele noastre de ac­tivitate pe 7 luni din acest an. înfăptuirea lor a condus la o economie de 2 497,5 tone de combustibil convenţional. Mă­surile s-au referit, în special, la mai buna gospodărire a e­­nergiei de orice fel, precum şi la recuperarea sporită a resur­selor energetice secundare. Planurile de perspectivă din acest an, precum şi cele din a­­nul 1984 sunt însă orientate, in principal, către modernizarea unor tehnologii de fabricaţie, ca una dintre importantele căi de diminuare a consumurilor normate de energie şi combus­tibil. " Am început această acţiune încă mai demult şi, în acest sens, am aminti două secţii (cea de piese de schimb şi re­paraţii şi, respectiv, mecano-e­­nergetic), unde s-a introdus călirea prin curenţi de înaltă frecvenţă în locul metodei cla­sice de tratament termic, ceea ce a condus la o economie de DRAGOŞ NICOLAU inginer principal mecano­­energetic, întreprinderea metalurgică Iaşi (continuare in pag. a 3-a) La I.M.A.M.U.S. Economii suplimentare de materiale şi energie Oamenii muncii de la între­prinderea de maşini-agregat şi m­aşini-unelte speciale, acordînd o mai mare atenţie disciplinei de fabricaţie şi luînd o serie de măsuri suplimentare, au reuşit să economisească, pînă la sfîr­­şitul lunii august peste 62 Mwh energie electrică şi 139 Giga­­calorii energie termică. Remarcabile eforturi au fost­­depuse şi pentru recondiţionarea unui număr mai mare de piese de schimb, necesare interven­ţiilor la utilaje, fapt care a per­mis ca ponderea acestora în to­talul pieselor folosite să creas­că la 13 la sută, valoarea lor depăşind suma de 28 540 lei. Ing. Costel Şoldănescu I 2­ 3 ———pagina a M-8 In spri­jinul păcii şî dezarmării w~.: Conferinţa internaţională asupra problemei palestiniene Intervenţia şefului delegaţiei române Noi ciocniri violente la Beirut Cronica lunii august Evenimente externe Telex De puţin timp, la întreprinderea de piese auto din Iaşi a fost dat în folosinţă atelierul de tratamente termice, de unde vă prezentăm această imagine. Termistul Neculai Palade, om de nădejde de aici, munceşte cu multă pasiune şi dăruire Foto : L. STRATULAT CARNET Meseria de constructor Peste competiţia de admitere din acest an în facultăţi şi institute ale învăţămîntului superior încă nu s-a aşter­nut tăcerea. Mai sunt discuţii (la unele facultăţi se vor mai organiza examene în această perioadă) între candidaţi, pă­rinţi şi chiar între profesorii-examinatori. Unii, mai rea­lişti, îşi spun : „O admitere pierdută nu reprezintă nici o nenorocire ; intr-o viaţă de om mai sînt atîtea examene grele care se cer trecute cu succes ...“. Aceştia îşi dau sea­ma că, printr-o selecţie riguroasă, vor pătrunde în facul­tăţi atîţia tineri cite locuri au fost rezervate. Ceilalţi ? Da, o ştim cu toţii, în ţara noastră se găseşte un loc de muncă pentru fiecare. în mai toate sectoarele (productive !) este nevoie de forţă de muncă şi se poate alege meseria dorită. De altfel, mulţi tineri şi-au îndreptat paşii, după compe­tiţia admiterii, spre încadrare în industrie, în construcţii, în alte domenii ale economiei naţionale. Iată un început de luciditate, ce merită a fi salutată. Nereuşita la admitere nu dă sentinţe definitive, nu si­tuează pe cel respins, pe toată viaţa, pe planul doi. Cită (continuare în pag. a 2-a) IOAN ȘCHIOPU : Moţca—o comună în plină afirmare şi Dezvoltarea necontenită a satului românesc în anii socia­lismului este ilustrată pregnant şi de comuna Moţca, comună ale cărei rădăcini sunt implanta­te adine în istoria noastră mi­lenară. Pe aceste locuri, la Bo­ureni, glăsuieşte legenda, ar fi ajuns Dragoş Vodă bourul şi l-ar fi ucis, îngropîndu-i capul aurit pe una din culmile îm­pădurite ce străjuiesc, pe stin­gă, Valea Moldo­vei. O altă pagi­nă din istoria co­munei a fost scri­să în urmă cu 39 de ani, în acel au­gust de foc şi sin­ge, cînd satul Boureni, aflat chiar în imediata apropiere a liniei de demarcaţie a frontului, a fost ras complet de pe faţa pămîn­­tului, în urma cumplitelor bombardamente şi a crîncene­­lor lupte duse pe aceste locuri, iar din satul Moţca au mai ră­mas doar două case. Prin munca oamenilor, care au urmat politica înţeleaptă a partidului, comuna Moţca a renăscut, cum se spune, din­ propria-i cenuşă, devenind as­tăzi una dintre cele mai înflo­ritoare aşezări rurale, dotate cu multe utilităţi sociale şi teri­ dezvoltare nico-gospodăreşti, care o apro­pie mult de localităţile ce tind spre urbanizare. în centrul ci­vic s-a construit o frumoasă şcoală cu parter şi etaj, cu 16 săli de clasă şi laboratoare, care asigură copiilor din Moţca condiţii excelente pentru în­văţătură, cum puţine şcoli din mediul rural au la ora actuală. Alături, s-a înălţat un nou dis­pensar uman, cu parter şi etaj, s-au dat în folo­sinţă două blocuri de locuinţe pentru specialişti şi alţi oameni ai muncii din comună. La Boureni, s-a con­struit un modern punct sanitar, care rivalizează, ca număr de încăperi şi ca dota­re, cu multe dispensare comuna­le. Majoritatea unităţilor sociale din centrul civic sunt racordate la punctul termic construit în curtea consiliului popular. Prin­ înfăţişarea lor de ansamblu, cele două sate care alcătuiesc comuna respiră un aer viguros, de ordine şi curăţenie, care incintă şi luminează ochiul ori­cărui trecător. Cele mai multe case sunt noi, spaţioase, iar de cîţiva ani încoace sătenii de la Moţca au prins să-şi zideas­că locuinţele după canoanele arhitecturii moderne, cu par­ter şi etaj. Sunt astăzi peste 60 de asemenea case la Moţca. „Lucrul cel mai de preţ al comunei noastre îl consti­tuie însă oamenii, ne spunea, zilele trecute, Va­sile Bîrgăoanu, primarul comunei. Cu ei am înălţat tot ce vedeţi dumneavoastră, cu ei ne-am sfătuit şi vrem să mai înfăptuim încă multe în comuna noastră, căci ţinem să ne modernizăm şi să ne asigu­răm toate utilităţile economice şi sociale necesare unei colec­tivităţi umane“, într-adevăr, la Moţca oamenii sunt harnici şî neîntrecuţi gospodari. O dove­deşte modul în care şi-au chi­vernisit curţile şi grădinile, cum şi-au cultivat fiecare pal­mă de teren. Curţile sunt în­conjurate cu garduri frumoase, din beton sau­ se îndură, iar grădinile sunt pline de verdea­ţă şi, în orice parte te-ai în­toarce, ai să zăreşti pomi doi- DIMITRIE CALARASI (continuare în pag. a 2-a) însemnări de reporter -------------- ■ ■ ------------------------------------------------------------------------------­ începe şi culesul strugurilor. Locul tuturor podgorenilor este de acum în plantaţii în ciuda condiţiilor climati­ce mai complexe din acest an, în viticultură există toate po­sibilităţile pentru a se înde­plini şi depăşi sarcinile de plan. Dacă avem şi de această dată o producţie bună, cu stru­guri sănătoşi, meritul este al cooperatorilor, mecanizatori­lor, specialiştilor care, prin e­­forturi susţinute depuse pe parcursul întregului ciclu de vegetaţie, au asigurat aplica­rea corectă a tehnologiilor. A­­cum, cînd a sosit ora culesului, aceste eforturi trebuie continu­ate la fel de intens pentru a nu se pierde nici un bob din noua recoltă. Avînd în vedere cît de important este să se de­clanşeze recoltarea fără nici o întîrziere, prima grijă a şefi­lor de ferme viticole, a cadre­lor de la subunităţile întreprin­derii viei şi vinului trebuie să fie aceea de a urmări zilnic creşterea boabelor, acumularea zahărului şi descreşterea aci­dităţii pentru a stabili precis momentul optim al începerii acţiunii. Trebuie să spunem, de altfel, că în plantaţiile ti­nere (între 2 şi 4 ani) cu pro­ducţii mici concentraţia de za­hăr a şi ajuns la limita opti­mă pentru recoltare. Aşa se face că la cooperative agricole ca cele din Costuleni, Tîrgu Frumos, Probota, specialiştii au şi dirijat culegătorii spre suprafeţele respective. Pe ace­laşi plan al urgenţelor sunt puse şi plantaţiile calamitate care, după cum se ştie, tre­buie recoltate, de asemenea, mai întîi. Pînă la începerea din plin a culesului, viticulto­rii se străduie, aşa cum s-a in­dicat, sa încheie şi acţiunea de defoliere. în ceea ce ne priveşte, pu­tem afirma că, deşi coacerea strugurilor a început în acest an cu circa două săptămîni mai devreme ca de obicei, am reuşit să ne pregătim pentru campania de vinificaţie mai minuţios ca oricînd. Acum personalul centrelor noastre este gata să preia şi să prelu­creze zi şi noapte producţia contractată în aşa fel îneît să nu se irosească nimic din roa- Ing. ŞTEFAN PETCOVICI directorul întreprinderii viei și vinului (continuare în pag. a 2-a)

Next