Flacăra Iaşului, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 11476-11501)
1983-09-01 / nr. 11476
ENERGIA — o problemă care ne priveşte pe toţi! Prin tehnologii modernizate — consumuri mai reduse Unul dintre marii consumatori, de energie electrică şi de combustibil din judeţ este şi întreprinderea metalurgică. De aceea, atenţia întregului colectiv de muncă de aici, sub ■directa îndrumare a organizaţiei de partid, a fost îndreptată constant către reducerea cotinuă a consumurilor normate şi încadrarea în repartiţiile alocate de organul tutelar. în consecinţă, conform bilanţului pe 7 luni, aici s-au înregistrat însemnate economii atît la consumul normat de energie electrică, cît şi la gaze combustibile, apă termoficată şi abur tehnologic, în pofida faptului că unele greutăţi intervenite în aprovizionarea ttehnico-materială au determinat pierderi energetice, care au trebuit recuperate cu un efort sporit din partea fiecărui sector de activitate. Rezultate bune preliminăm să obţinem şi în luna august, în condiţiile îndeplinirii indicatorilor planificaţi, preconizăm o economie de 800 MW energie electrică, 250 mii m.c. de gaz metan şi 1 800 tone de combustibil convenţional. Aceste economii ne vor permite îndeplinirea prevederilor de reducere suplimentară a consumu La întreprinderea metalurgică rilor energetice, cuprinse in programele speciale adoptate de plenara Comitetului judeţean de partid, în lumina hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Ceea ce a contribuit în mod hotărîtor la succesele de pînă acum a fost, în cea mai mare parte, efortul fiecărui colectiv de muncă de a aplica în viaţă cele 29 de măsuri cuprinse în programele noastre de activitate pe 7 luni din acest an. înfăptuirea lor a condus la o economie de 2 497,5 tone de combustibil convenţional. Măsurile s-au referit, în special, la mai buna gospodărire a energiei de orice fel, precum şi la recuperarea sporită a resurselor energetice secundare. Planurile de perspectivă din acest an, precum şi cele din anul 1984 sunt însă orientate, in principal, către modernizarea unor tehnologii de fabricaţie, ca una dintre importantele căi de diminuare a consumurilor normate de energie şi combustibil. " Am început această acţiune încă mai demult şi, în acest sens, am aminti două secţii (cea de piese de schimb şi reparaţii şi, respectiv, mecano-energetic), unde s-a introdus călirea prin curenţi de înaltă frecvenţă în locul metodei clasice de tratament termic, ceea ce a condus la o economie de DRAGOŞ NICOLAU inginer principal mecanoenergetic, întreprinderea metalurgică Iaşi (continuare in pag. a 3-a) La I.M.A.M.U.S. Economii suplimentare de materiale şi energie Oamenii muncii de la întreprinderea de maşini-agregat şi maşini-unelte speciale, acordînd o mai mare atenţie disciplinei de fabricaţie şi luînd o serie de măsuri suplimentare, au reuşit să economisească, pînă la sfîrşitul lunii august peste 62 Mwh energie electrică şi 139 Gigacalorii energie termică. Remarcabile eforturi au fostdepuse şi pentru recondiţionarea unui număr mai mare de piese de schimb, necesare intervenţiilor la utilaje, fapt care a permis ca ponderea acestora în totalul pieselor folosite să crească la 13 la sută, valoarea lor depăşind suma de 28 540 lei. Ing. Costel Şoldănescu I 2 3 ———pagina a M-8 In sprijinul păcii şî dezarmării w~.: Conferinţa internaţională asupra problemei palestiniene Intervenţia şefului delegaţiei române Noi ciocniri violente la Beirut Cronica lunii august Evenimente externe Telex De puţin timp, la întreprinderea de piese auto din Iaşi a fost dat în folosinţă atelierul de tratamente termice, de unde vă prezentăm această imagine. Termistul Neculai Palade, om de nădejde de aici, munceşte cu multă pasiune şi dăruire Foto : L. STRATULAT CARNET Meseria de constructor Peste competiţia de admitere din acest an în facultăţi şi institute ale învăţămîntului superior încă nu s-a aşternut tăcerea. Mai sunt discuţii (la unele facultăţi se vor mai organiza examene în această perioadă) între candidaţi, părinţi şi chiar între profesorii-examinatori. Unii, mai realişti, îşi spun : „O admitere pierdută nu reprezintă nici o nenorocire ; intr-o viaţă de om mai sînt atîtea examene grele care se cer trecute cu succes ...“. Aceştia îşi dau seama că, printr-o selecţie riguroasă, vor pătrunde în facultăţi atîţia tineri cite locuri au fost rezervate. Ceilalţi ? Da, o ştim cu toţii, în ţara noastră se găseşte un loc de muncă pentru fiecare. în mai toate sectoarele (productive !) este nevoie de forţă de muncă şi se poate alege meseria dorită. De altfel, mulţi tineri şi-au îndreptat paşii, după competiţia admiterii, spre încadrare în industrie, în construcţii, în alte domenii ale economiei naţionale. Iată un început de luciditate, ce merită a fi salutată. Nereuşita la admitere nu dă sentinţe definitive, nu situează pe cel respins, pe toată viaţa, pe planul doi. Cită (continuare în pag. a 2-a) IOAN ȘCHIOPU : Moţca—o comună în plină afirmare şi Dezvoltarea necontenită a satului românesc în anii socialismului este ilustrată pregnant şi de comuna Moţca, comună ale cărei rădăcini sunt implantate adine în istoria noastră milenară. Pe aceste locuri, la Boureni, glăsuieşte legenda, ar fi ajuns Dragoş Vodă bourul şi l-ar fi ucis, îngropîndu-i capul aurit pe una din culmile împădurite ce străjuiesc, pe stingă, Valea Moldovei. O altă pagină din istoria comunei a fost scrisă în urmă cu 39 de ani, în acel august de foc şi singe, cînd satul Boureni, aflat chiar în imediata apropiere a liniei de demarcaţie a frontului, a fost ras complet de pe faţa pămîntului, în urma cumplitelor bombardamente şi a crîncenelor lupte duse pe aceste locuri, iar din satul Moţca au mai rămas doar două case. Prin munca oamenilor, care au urmat politica înţeleaptă a partidului, comuna Moţca a renăscut, cum se spune, din propria-i cenuşă, devenind astăzi una dintre cele mai înfloritoare aşezări rurale, dotate cu multe utilităţi sociale şi teri dezvoltare nico-gospodăreşti, care o apropie mult de localităţile ce tind spre urbanizare. în centrul civic s-a construit o frumoasă şcoală cu parter şi etaj, cu 16 săli de clasă şi laboratoare, care asigură copiilor din Moţca condiţii excelente pentru învăţătură, cum puţine şcoli din mediul rural au la ora actuală. Alături, s-a înălţat un nou dispensar uman, cu parter şi etaj, s-au dat în folosinţă două blocuri de locuinţe pentru specialişti şi alţi oameni ai muncii din comună. La Boureni, s-a construit un modern punct sanitar, care rivalizează, ca număr de încăperi şi ca dotare, cu multe dispensare comunale. Majoritatea unităţilor sociale din centrul civic sunt racordate la punctul termic construit în curtea consiliului popular. Prin înfăţişarea lor de ansamblu, cele două sate care alcătuiesc comuna respiră un aer viguros, de ordine şi curăţenie, care incintă şi luminează ochiul oricărui trecător. Cele mai multe case sunt noi, spaţioase, iar de cîţiva ani încoace sătenii de la Moţca au prins să-şi zidească locuinţele după canoanele arhitecturii moderne, cu parter şi etaj. Sunt astăzi peste 60 de asemenea case la Moţca. „Lucrul cel mai de preţ al comunei noastre îl constituie însă oamenii, ne spunea, zilele trecute, Vasile Bîrgăoanu, primarul comunei. Cu ei am înălţat tot ce vedeţi dumneavoastră, cu ei ne-am sfătuit şi vrem să mai înfăptuim încă multe în comuna noastră, căci ţinem să ne modernizăm şi să ne asigurăm toate utilităţile economice şi sociale necesare unei colectivităţi umane“, într-adevăr, la Moţca oamenii sunt harnici şî neîntrecuţi gospodari. O dovedeşte modul în care şi-au chivernisit curţile şi grădinile, cum şi-au cultivat fiecare palmă de teren. Curţile sunt înconjurate cu garduri frumoase, din beton sau se îndură, iar grădinile sunt pline de verdeaţă şi, în orice parte te-ai întoarce, ai să zăreşti pomi doi- DIMITRIE CALARASI (continuare în pag. a 2-a) însemnări de reporter -------------- ■ ■ ------------------------------------------------------------------------------ începe şi culesul strugurilor. Locul tuturor podgorenilor este de acum în plantaţii în ciuda condiţiilor climatice mai complexe din acest an, în viticultură există toate posibilităţile pentru a se îndeplini şi depăşi sarcinile de plan. Dacă avem şi de această dată o producţie bună, cu struguri sănătoşi, meritul este al cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiştilor care, prin eforturi susţinute depuse pe parcursul întregului ciclu de vegetaţie, au asigurat aplicarea corectă a tehnologiilor. Acum, cînd a sosit ora culesului, aceste eforturi trebuie continuate la fel de intens pentru a nu se pierde nici un bob din noua recoltă. Avînd în vedere cît de important este să se declanşeze recoltarea fără nici o întîrziere, prima grijă a şefilor de ferme viticole, a cadrelor de la subunităţile întreprinderii viei şi vinului trebuie să fie aceea de a urmări zilnic creşterea boabelor, acumularea zahărului şi descreşterea acidităţii pentru a stabili precis momentul optim al începerii acţiunii. Trebuie să spunem, de altfel, că în plantaţiile tinere (între 2 şi 4 ani) cu producţii mici concentraţia de zahăr a şi ajuns la limita optimă pentru recoltare. Aşa se face că la cooperative agricole ca cele din Costuleni, Tîrgu Frumos, Probota, specialiştii au şi dirijat culegătorii spre suprafeţele respective. Pe acelaşi plan al urgenţelor sunt puse şi plantaţiile calamitate care, după cum se ştie, trebuie recoltate, de asemenea, mai întîi. Pînă la începerea din plin a culesului, viticultorii se străduie, aşa cum s-a indicat, sa încheie şi acţiunea de defoliere. în ceea ce ne priveşte, putem afirma că, deşi coacerea strugurilor a început în acest an cu circa două săptămîni mai devreme ca de obicei, am reuşit să ne pregătim pentru campania de vinificaţie mai minuţios ca oricînd. Acum personalul centrelor noastre este gata să preia şi să prelucreze zi şi noapte producţia contractată în aşa fel îneît să nu se irosească nimic din roa- Ing. ŞTEFAN PETCOVICI directorul întreprinderii viei și vinului (continuare în pag. a 2-a)