Flacăra Iaşului, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 11476-11501)

1983-09-15 / nr. 11488

Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Cluj Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au continuat, miercuri, vizita de lucru în judeţul Cluj. Cluj-Napoca, încă din primele ore ale dimineţii, oraşul de­ pe Someş a cunoscut freamătul specific marilor evenimente — mii de cetăţeni au flancat bu­­levardele şi străzile­­oraşului. Ei purtau portrete ale tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu şi tova­răşei Elena Ceauşescu, drapele roşii şi tricolore, pancarte cu urări la adresa partidului şi a secretarului său general, flori ale acestei bogate toamne. în­că o dată locuitorii municipiu­lui — români şi maghiari *— au ţinut să-şi exprime profun­dele sentimente de dragoste şi, preţuire faţă de secretarul ge­neral al partidului, revoluţio­narul neobosit, de a cărui neo­bosită activitate sunt legate şi ■izbînzile clujenilor, întregului nostru popor, angajaţi ferm pe calea zidirii unei noi şi lumi­noase vieţi socialiste şi comu­niste. Plecînd de la reşedinţa ce le-a fost rezervată în munici­piul Cluj-Napoca spre primele obiective ale vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salu­taţi pe întregul traseu cu sen­timente de aleasă stimă, cu multă dragoste de zeci de mii de clujeni. S-a scandat îndelung „C­eauşescu — P. C. R. „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — pace !“, cei pre­zenţi exprimînd şi în acest mod deplina aprobare faţă de înţe­leaptă politică internă şi ex­ternă a partidului şi statului nostru. Vizita de lucru în municipiul Cluj-Napoca a început la cea mai importantă unitate indus­trială a judeţului — Combina­tul de utilaj greu. Realizarea acestui, obiectiv e­­conomic este strîns legată — a­­semenea atîtor întreprinderi — de numele tovarăşului Nicolae ,Ceauşescu, el fiind construit la iniţiativa şi cu sprijinul direct, permanent, al secretarului ge­neral­ al partidului. Acum şapte ani, în 1976, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a turnat prima cupă de beton, inaugurînd lucrările de execuţie a marelui combi­nat. Iată temeiurile profunde pen­tru care cei ce lucrează în a­­ceastă modernă unitate i-au în­­tîmpinat, cu bucurie în suflet, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Ei au scandat cu înflăcărare „C e a u­­ş e s c u — P. C. R. !“, „Ceauşescu şi poporul,!“, „Ceauşescu — muncitorii!“, rea­­firmînd vibrant sentimentele lor de neţărmurită dragoste, stimă şi recunoştinţă faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului, în această ambianţă însufle­ţită a început vizita în­­combi­nat. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de ministrul industriei construc­ţiilor de maşini şi de ministrul construcţiilor industriale, Petre C. Ion, în numele muncitorilor şi specialiştilor de aici, directorul întreprinderii a informat că in­dicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu se transpun cu succes în viaţă, combinatul în­deplinindu-şi cu cinste sar­cinile încredinţate. Date privind activitatea şi preocupările colectivului, rezul­tatele obţinute, au fost prezen­tate tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu în timpul vizitării mai multor sectoare principale de producţie ale combinatului. Pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost primiţi de muncitori cu calde şi emoţio­nante manifestări de dragoste şi stimă. La plecare, secretarul general al partidului a adresat colec­tivului combinatului, construc­torilor, calde felicitări pentru rezultatele obţinute. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au vil­­itat, apoi, Liceul industrial nr. 9 din Cluj-Napoca, unitate de învăţămînt în care se pregă­tesc cei ce, după absolvire, vor munci în atelierele şi secţiile Combinatului de utilaj greu din localitate. La sosire, înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de ministrul educaţiei şi învăţămîntului, de primul secretar al C.C. al U.T.C., de reprezentanţi ai Mi­nisterului Industriei Construc­ţiilor de Maşini. Desfăşurată în preziua deschi­derii noului an de în­văţămînt, vizita de lucru a secretarului ge­neral al partidului la liceul clu­jean a prilejuit o atentă anali­ză a modului în care are loc pregătirea pentru muncă şi via­ţă a tineretului şcolar, legarea strînsă a învăţămîntului cu pro­ducţia. Au fost vizitate mai multe la­boratoare, cabinete şi ateliere, în care elevii dispun de bune condiţii pentru activitatea teore­tică şi practică. Adresîndu-se grupurilor de e­­levi aflaţi în şcoală, secretarul general al partidului le-a urat în an şcolar rodnic, cu rezultate cît mai bune, multă sănătate şi fericire.­­Vizita de lucru pe­­care tova­răşul Nicolae Ceauşescu o în­treprinde, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Cluj, a inclus şi o puternică bază de cercetare şi producţie — filiala Institutului de cercetare ştiinţi­fică şi inginerie tehnologică pen­­tru echipamente energetice. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost exprimate, într-un cadru sărbătoresc, cele mai vii mulţumiri pentru vizită, satisfac­ţia deosebită a întregului colec­tiv pentru posibilitatea de a pu­tea prezenta cîteva din realiză­rile şi preocupările lor. Directo­­rul unităţii prezintă date despre activitatea colectivului de aici. (continuare în pag. a 4-a)­ ­ Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae­­ Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român,­­ preşedintele Republicii Socialiste România, în judeţul Cluj I şi al deschiderii anului de învăţămînt 1983—1984, astăzi­­ va avea loc în municipiul Cluj-Napoca o adunare popu­­l­­ară pe care posturile de radio şi televiziune o vor trans­­­­mite direct în jurul orei II. ■ ■ Universitatea „Al. I. Cuza“ din­ Iaşi Foto : S. LEONID U' 1 Ai­ I \ 111 Tinereţe, idealuri, răspunderi ' ■ Investiţii '83 — Un nou obiectiv I în construcție pe platforma C.U.G. : forja grea nr. 2 — Mobilitatea spiritului creator t B Alb-negru t B Fotbal — Start în cupele europene ___ 1° paginîîe 2—3 ^ Retribuirea în acord global Puternic stimulent pentru realizarea producţiei fizice în raidul întreprins zilele trecute la întreprinderea de materiale de construcţii, dis­cutînd cu mai mulţi oameni ai muncii pe marginea recen­tului Decret privind aplicarea formei de retribuire în acord global şi a altor forme de re­tribuire specifice unor ramuri sau activităţi, am reţinut o idee­­pivot emisă de şeful co­ordonator al secţiei de prefabricate, ing Au­rel Cîşlaru : „dacă nu realizăm o singură piesă din gama sor­timentală de materiale de con­strucţii planificată, putem spu­ne că n-am realizat nimic“. Iată de ce, luînd cunoştinţă de recentul decret menţionat mai sus, comitetul de partid şi consiliul oamenilor ■ muncii, întregul colectiv al întreprinde­rii au hotărît iniţierea unor măsuri urgente şi eficace pen­tru îndeplinirea ritmică, la toate sortimentele, a producţiei fizice planificate şi recupera­rea, în cel mai scurt timp, a restanţelor înregistrate pe cele opt luni trecute, panourile mari din beton, „cîntărind“ în ponderea acestei restanţe, e­chivalentul a 218 apartamente convenţionale, aşa cum estima tovarăşul Mihai Mirou, secre­tarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oame­nilor muncii de aici. „Apreciem, ne relata interlo­cutorul, ca măsurile politice şi tehnico-organizatorice între­prinse în ultima perioadă, în scopul pregătirii in­troducerii sistemului de retribuire în a­­cord global, au mobi­lizat puternic între­gul colectiv la în­deplinirea tuturor indicatori­lor planificaţi. S-au făcut, în acest sens, numeroase propu­neri, care vizează îmbunătăţi­rea întregii noastre activi­tăţi", în unele sectoare, ca de pil­dă la secţia de ceramică, sis­temul de retribuire în acord global, care­ se va generaliza conform decretului, de la 1 octombrie a.c., nu constituie o noutate, deoarece, aşa cum ne informa sub ing. Ioan Negoiţă, şeful secţiei, acesta funcţio­na cu bune rezultate şi pînă M. BUCUR (continuare în pag. a 3-a) La I.M.C. Un lucru care încă n-a fost înţeles pretutindeni: „Cămările“ zootehniei trebuie umplute atita timp cît cîmpul mai oferă furaje ■ Bunii gospodari şi-au asigurat întreg necesarul de suculente pentru iarnă ■ Unii aşteaptă oare in­vitaţie specială pentru a începe însilozările ? ■ Cinci şi puţinele nutreţuri sînt lăsate să se depre­cieze Odată cu apropierea iernii, devine tot mai actuală şi pro­blema asigurării bazei furaje­re necesare pîrtă la viitoarea recoltă de nutreţuri. Tocmai de aceea, cine se gîndeşte cu adevărat la producţia zooteh­nică de mîine strînge acum cu grijă tot ce înseamnă fu­raj. De altfel, bunii gospodari au reuşit să umple deja aproa­pe în întregime „cămările“ zo­otehniei, aşa că pînă la pri­măvară nu vor avea bătaie de cap din acest punct de vedere. Numai în silozurile Asociaţiei intercooperatiste de la Paşcani sunt depozitate în prezent pes­te 11 000 de tone de furaje. Cu recolta culturilor duble pe care crescătorii de animale de aici o string acum se va aco­peri de fapt întreg necesarul de suculente. După cum ne asigura însă inginer­­ Ionel Enache, directorul unităţii, ei nu se vor opri aici, urmărind să-şi creeze prin însilozarea de coceni, tăiţei de sfeclă etc. un excedent de cel puţin 3 000 de tone. Cu asemenea in­tenţii întîmpină, desigur, ano­timpul alb toţi adevăraţii zoo­­tehni­şti. Ca şi la Paşcani, la asociaţiile din Gropniţa, Vic­toria, Plugari, ca şi în alte părţi, sunt de pe acum asigu­rate premisele aplicării unei furajări corespunzătoare, atît sub raport cantitativ, cit şi calitativ pentru întreaga pe­rioadă de stabulaţie. în schimb, în destule alte unităţi zooteh­nice stocurile de nutreţuri sînt atît de subţiri, încît parcă nu ne-am afla în pragul iernii. Cu toate că cei cu deficit de furaje pun această situaţie numai pe seama condiţiilor cli­matice vitrege, trebuie să spu­nem din capul locului că ex­plicaţia nu este decât în parte valabilă. Asociaţia intercoope­­ratistă de la Bivolari este am­plasată în plină zonă de iriga­ţii şi cu toate acestea nu se poate lăuda cu un belşug de nutreţuri. Producţia slabă a culturilor furajere se datorea­ză în primul rînd faptului că ele n-au fost udate şi întreţi­nute cum trebuie. Pe de altă parte, nici recolta obţinută n-a fost strînsă gospodăreşte. Aşa se face că ploile din luna au­gust au surprins pe cîmp şi­ depreciat circa 40 de tone de fîn de lucerna. Pierderile au continuat apoi la recoltarea porumbului furajer din cauza proastei funcţionări a com­binelor de însilozare. Cu o ast­fel de organizare ferma de producere a furajelor (şef de fermă ing. M. Duhaliu) numai la rentabilizarea asociaţiei nu C. GREGORIAN (continuare în pag. a 3-a)

Next