Flacăra Iaşului, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 11476-11501)
1983-09-15 / nr. 11488
Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Cluj Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au continuat, miercuri, vizita de lucru în judeţul Cluj. Cluj-Napoca, încă din primele ore ale dimineţii, oraşul de pe Someş a cunoscut freamătul specific marilor evenimente — mii de cetăţeni au flancat bulevardele şi străzileoraşului. Ei purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, drapele roşii şi tricolore, pancarte cu urări la adresa partidului şi a secretarului său general, flori ale acestei bogate toamne. încă o dată locuitorii municipiului — români şi maghiari *— au ţinut să-şi exprime profundele sentimente de dragoste şi, preţuire faţă de secretarul general al partidului, revoluţionarul neobosit, de a cărui neobosită activitate sunt legate şi ■izbînzile clujenilor, întregului nostru popor, angajaţi ferm pe calea zidirii unei noi şi luminoase vieţi socialiste şi comuniste. Plecînd de la reşedinţa ce le-a fost rezervată în municipiul Cluj-Napoca spre primele obiective ale vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi pe întregul traseu cu sentimente de aleasă stimă, cu multă dragoste de zeci de mii de clujeni. S-a scandat îndelung „Ceauşescu — P. C. R. „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — pace !“, cei prezenţi exprimînd şi în acest mod deplina aprobare faţă de înţeleaptă politică internă şi externă a partidului şi statului nostru. Vizita de lucru în municipiul Cluj-Napoca a început la cea mai importantă unitate industrială a judeţului — Combinatul de utilaj greu. Realizarea acestui, obiectiv economic este strîns legată — asemenea atîtor întreprinderi — de numele tovarăşului Nicolae ,Ceauşescu, el fiind construit la iniţiativa şi cu sprijinul direct, permanent, al secretarului general al partidului. Acum şapte ani, în 1976, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a turnat prima cupă de beton, inaugurînd lucrările de execuţie a marelui combinat. Iată temeiurile profunde pentru care cei ce lucrează în această modernă unitate i-au întîmpinat, cu bucurie în suflet, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Ei au scandat cu înflăcărare „C e a uş e s c u — P. C. R. !“, „Ceauşescu şi poporul,!“, „Ceauşescu — muncitorii!“, reafirmînd vibrant sentimentele lor de neţărmurită dragoste, stimă şi recunoştinţă faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului, în această ambianţă însufleţită a început vizita încombinat. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de ministrul industriei construcţiilor de maşini şi de ministrul construcţiilor industriale, Petre C. Ion, în numele muncitorilor şi specialiştilor de aici, directorul întreprinderii a informat că indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu se transpun cu succes în viaţă, combinatul îndeplinindu-şi cu cinste sarcinile încredinţate. Date privind activitatea şi preocupările colectivului, rezultatele obţinute, au fost prezentate tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu în timpul vizitării mai multor sectoare principale de producţie ale combinatului. Pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost primiţi de muncitori cu calde şi emoţionante manifestări de dragoste şi stimă. La plecare, secretarul general al partidului a adresat colectivului combinatului, constructorilor, calde felicitări pentru rezultatele obţinute. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au vilitat, apoi, Liceul industrial nr. 9 din Cluj-Napoca, unitate de învăţămînt în care se pregătesc cei ce, după absolvire, vor munci în atelierele şi secţiile Combinatului de utilaj greu din localitate. La sosire, înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de ministrul educaţiei şi învăţămîntului, de primul secretar al C.C. al U.T.C., de reprezentanţi ai Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. Desfăşurată în preziua deschiderii noului an de învăţămînt, vizita de lucru a secretarului general al partidului la liceul clujean a prilejuit o atentă analiză a modului în care are loc pregătirea pentru muncă şi viaţă a tineretului şcolar, legarea strînsă a învăţămîntului cu producţia. Au fost vizitate mai multe laboratoare, cabinete şi ateliere, în care elevii dispun de bune condiţii pentru activitatea teoretică şi practică. Adresîndu-se grupurilor de elevi aflaţi în şcoală, secretarul general al partidului le-a urat în an şcolar rodnic, cu rezultate cît mai bune, multă sănătate şi fericire.Vizita de lucru pecare tovarăşul Nicolae Ceauşescu o întreprinde, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Cluj, a inclus şi o puternică bază de cercetare şi producţie — filiala Institutului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru echipamente energetice. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost exprimate, într-un cadru sărbătoresc, cele mai vii mulţumiri pentru vizită, satisfacţia deosebită a întregului colectiv pentru posibilitatea de a putea prezenta cîteva din realizările şi preocupările lor. Directorul unităţii prezintă date despre activitatea colectivului de aici. (continuare în pag. a 4-a) Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în judeţul Cluj I şi al deschiderii anului de învăţămînt 1983—1984, astăzi va avea loc în municipiul Cluj-Napoca o adunare populară pe care posturile de radio şi televiziune o vor transmite direct în jurul orei II. ■ ■ Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi Foto : S. LEONID U' 1 Ai I \ 111 Tinereţe, idealuri, răspunderi ' ■ Investiţii '83 — Un nou obiectiv I în construcție pe platforma C.U.G. : forja grea nr. 2 — Mobilitatea spiritului creator t B Alb-negru t B Fotbal — Start în cupele europene ___ 1° paginîîe 2—3 ^ Retribuirea în acord global Puternic stimulent pentru realizarea producţiei fizice în raidul întreprins zilele trecute la întreprinderea de materiale de construcţii, discutînd cu mai mulţi oameni ai muncii pe marginea recentului Decret privind aplicarea formei de retribuire în acord global şi a altor forme de retribuire specifice unor ramuri sau activităţi, am reţinut o ideepivot emisă de şeful coordonator al secţiei de prefabricate, ing Aurel Cîşlaru : „dacă nu realizăm o singură piesă din gama sortimentală de materiale de construcţii planificată, putem spune că n-am realizat nimic“. Iată de ce, luînd cunoştinţă de recentul decret menţionat mai sus, comitetul de partid şi consiliul oamenilor ■ muncii, întregul colectiv al întreprinderii au hotărît iniţierea unor măsuri urgente şi eficace pentru îndeplinirea ritmică, la toate sortimentele, a producţiei fizice planificate şi recuperarea, în cel mai scurt timp, a restanţelor înregistrate pe cele opt luni trecute, panourile mari din beton, „cîntărind“ în ponderea acestei restanţe, echivalentul a 218 apartamente convenţionale, aşa cum estima tovarăşul Mihai Mirou, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii de aici. „Apreciem, ne relata interlocutorul, ca măsurile politice şi tehnico-organizatorice întreprinse în ultima perioadă, în scopul pregătirii introducerii sistemului de retribuire în acord global, au mobilizat puternic întregul colectiv la îndeplinirea tuturor indicatorilor planificaţi. S-au făcut, în acest sens, numeroase propuneri, care vizează îmbunătăţirea întregii noastre activităţi", în unele sectoare, ca de pildă la secţia de ceramică, sistemul de retribuire în acord global, care se va generaliza conform decretului, de la 1 octombrie a.c., nu constituie o noutate, deoarece, aşa cum ne informa sub ing. Ioan Negoiţă, şeful secţiei, acesta funcţiona cu bune rezultate şi pînă M. BUCUR (continuare în pag. a 3-a) La I.M.C. Un lucru care încă n-a fost înţeles pretutindeni: „Cămările“ zootehniei trebuie umplute atita timp cît cîmpul mai oferă furaje ■ Bunii gospodari şi-au asigurat întreg necesarul de suculente pentru iarnă ■ Unii aşteaptă oare invitaţie specială pentru a începe însilozările ? ■ Cinci şi puţinele nutreţuri sînt lăsate să se deprecieze Odată cu apropierea iernii, devine tot mai actuală şi problema asigurării bazei furajere necesare pîrtă la viitoarea recoltă de nutreţuri. Tocmai de aceea, cine se gîndeşte cu adevărat la producţia zootehnică de mîine strînge acum cu grijă tot ce înseamnă furaj. De altfel, bunii gospodari au reuşit să umple deja aproape în întregime „cămările“ zootehniei, aşa că pînă la primăvară nu vor avea bătaie de cap din acest punct de vedere. Numai în silozurile Asociaţiei intercooperatiste de la Paşcani sunt depozitate în prezent peste 11 000 de tone de furaje. Cu recolta culturilor duble pe care crescătorii de animale de aici o string acum se va acoperi de fapt întreg necesarul de suculente. După cum ne asigura însă inginer Ionel Enache, directorul unităţii, ei nu se vor opri aici, urmărind să-şi creeze prin însilozarea de coceni, tăiţei de sfeclă etc. un excedent de cel puţin 3 000 de tone. Cu asemenea intenţii întîmpină, desigur, anotimpul alb toţi adevăraţii zootehnişti. Ca şi la Paşcani, la asociaţiile din Gropniţa, Victoria, Plugari, ca şi în alte părţi, sunt de pe acum asigurate premisele aplicării unei furajări corespunzătoare, atît sub raport cantitativ, cit şi calitativ pentru întreaga perioadă de stabulaţie. în schimb, în destule alte unităţi zootehnice stocurile de nutreţuri sînt atît de subţiri, încît parcă nu ne-am afla în pragul iernii. Cu toate că cei cu deficit de furaje pun această situaţie numai pe seama condiţiilor climatice vitrege, trebuie să spunem din capul locului că explicaţia nu este decât în parte valabilă. Asociaţia intercooperatistă de la Bivolari este amplasată în plină zonă de irigaţii şi cu toate acestea nu se poate lăuda cu un belşug de nutreţuri. Producţia slabă a culturilor furajere se datorează în primul rînd faptului că ele n-au fost udate şi întreţinute cum trebuie. Pe de altă parte, nici recolta obţinută n-a fost strînsă gospodăreşte. Aşa se face că ploile din luna august au surprins pe cîmp şi depreciat circa 40 de tone de fîn de lucerna. Pierderile au continuat apoi la recoltarea porumbului furajer din cauza proastei funcţionări a combinelor de însilozare. Cu o astfel de organizare ferma de producere a furajelor (şef de fermă ing. M. Duhaliu) numai la rentabilizarea asociaţiei nu C. GREGORIAN (continuare în pag. a 3-a)