Flacăra Iaşului, iunie 1985 (Anul 41, nr. 12018-12043)
1985-06-01 / nr. 12018
-T mm Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a participat la lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, vineri, la lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare,Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, care s-a desfăşurat în Capitală în zilele de 29, 30 şi 31 mai. Conducătorul partidului şi statului nostru a fost primit, la sosirea în Sala Palatului Republicii, unde au avut loc lucrările plenarei, cu deosebită căldură şi entuziasm, cu aplauze şi urale. Exprimînd întregul ataşament la politica internă şi externă a partidului şi statului, recunoştinţa profundă pentru grija statornică manifestată de secretarul general al partidului în întreaga perioadă care a trecut de la Congresul al IX-lea faţă de dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, aflată într-un amplu şi profund proces revoluţionar de înnoire, participanţii au ovaţionat îndelung pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă, în această atmosferă devibrant patriotism, în prezidiu au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C. C. al P.C.R., membri ai Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor. Pe baza orientărilor şi indicaţiilor date de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, celor ce-şi desfăşoară activitatea în această ramură de bază a economiei naţionale, plenara a dezbătut probleme de deosebită importanţă şi actualitate ale agriculturii noastre socialiste. Pe ordinea de zi a lucrărilor plenarei au figurat : 1. Raportul privind realizarea planului de producţie, exportului, investiţiilor şi aplicarea noului mecanism economico-financiar. Măsuri pentru îndeplinirea integrală a planului pe întregul an şi creşterea eficienţei economice. 2. Raportul cu privire la proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor pe anul 1986. 3. Programul privind organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a campaniei agricole de vară. 4. Programul privind realizarea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1985 în domeniul contractării, achiziţionării şi preluării produselor agricole de la gospodăriile populaţiei, unităţile agricole cooperatiste şi unităţile agricole de stat. In prima zi a lucrărilor au avut loc, de asemenea, plenara Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, plenara Consiliului Silviculturii şi şedinţa Comisiei Centrale a producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate, în timpul celor trei zile, lucrările s-au desfăşurat în plen şi pe sectoare de activitate. Au luat cuvîntul 427 de participanţi. Participanţii la dezbaterile generale din plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor au relevat că, în ultimele două decenii, de cînd în fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu,, agricultura noastră a cunoscut o puternică dezvoltare şi modernizare, datorate importantelor investiţii alocate acestei ramuri, dotării cu tractoare şi maşini agricole din ce în ce mai perfecţionate, introducerii şi generalizării în practica agricolă a unor tehnologii de mare randament, chimizării, perfecţionării continue a structurilor organizatorice ale unităţilor agricole de stat şi cooperatista, măsurilor iniţiate fci scopul sporirii an de an a producţiei agricole, accentuării laturilor calitative ale întregii activităţi din agricultură. In cuvîntul lor, vorbitorii au subliniat rolul hotărîtor al secretarului general al partitului în definirea principiilor şi obiectivelor noii revoluţii agrare, în conducerea activităţii pentru transpunerea în viaţă a acestora, care vizează, în esenţă, punerea integrală în valoare a marilor rezerve de creştere a producţiei agroalimentare, a productivităţii muncii şi eficienţei economice in toate sectoarele şi unităţile, in scopul obţinerii unor producţii agricole sigure şi stabile, la un nivel cantitativ şi calitativ cît mai înalt, sporirii substanţiale a aportului agriculturii şi industriei alimentare la asigurarea aprovizionării corespunzătoare a populaţiei, a industriei cu materii prime. Pe baza sarcinilor şi indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind folosirea intensivă a pămîntului, utilizarea cît mai bună a bazei tehnicomateriale şi forţei de muncă, generalizarea experienţei unităţilor fruntaşe, a rezultatelor obţinute de cercetarea ştiinţifică, participanţii la dezbateri au analizat, cu înalt simţ de răspundere, în spirit critic şi autocritic, activitatea din campania de primăvară şi au stabilit măsurile necesare pentru buna pregătire şi desfăşurare a tuturor lucrărilor agricole din acest an, pentru îndeplinirea pla (continuaro In pag. a 4-a) Ieşenii îşi exprimă deplina satisfacţie pentru rezultatele fructuoase ale vizitei efectuate în R.D. Germană de conducătorul partidului şi statului nostru TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Comuniştii, toţi locuitorii judeţului IAŞI, asemenea întregului popor, au urmărit cu sentimente de profundă satisfacţie şi mladrie patriotică vizita oficială de prietenie pe care aţi Întreprins-o, mult iubite şi stimate tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU. In Republica Democrată Germană, moment de însemnătate istorică în cronica relaţiilor dintre cele două ţări, partide şi popoare, care a conferit noi dimensiuni colaborării economice, tehnico-ştiinţifice culturale şi în alte domenii dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană. Dialogul fructuos la cel mai înalt nivel, înţelegerile la care aţi ajuns, semnarea unor documente de deosebită importanţă, întâlnirile cu personalităţi de frunte ale vieţii politice, economico- sociale şi tehnico-ştiinţifice, rezultatele vizitei reflectă interesul profund al celor două ţări de a dezvolta continuu conlucrarea pe multiple planuri în avantajul reciproc, al colaborării multilaterale şi păcii. Luînd cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de rezultatele vizitei, locuitorii acestor străvechi meleaguri româneşti — înfrăţite cu regiunea Erfurt, unde v-a fost rezervată o călduroasă primire şi unde, intr-o atmosferă entuziastă, a avut loc marele şi vibrantul miting al prieteniei dintre Republica Democrată Germană şi Republica Socialistă România —, vă adresează, din adîncul inimilor, profunda recunoştinţă, întreaga gratitudine pentru activitatea neobosită, prodigioasă ce o desfăşuraţi pe plan intern şi internaţional, pentru contribuţia deosebită pe care o aduceţi la dezvoltarea încrederii şi respectului între state, a înţelegerii şi colaborării în Europa — continentul care a cunoscut în acest secol ororile a două conflagraţii mondiale, concentrînd în prezent cele mai mari cantităţi de armament şi efective militare, la triumful cauzei păcii în întreaga lume. Cu convingerea nestrămutată că, prin munca noastră de zi cu zi, asigurăm, împreună cu toţi oamenii muncii din patria noastră socialistă, înfăptuirea neabătută a istoricelor hotărîri aleCongresului al XlII-lea al partidului, vă raportăm, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, că toţi cei ce trăiesc şi muncesc în oraşele şi satele judeţului IAŞI, antrenaţi în marea întrecere socialistă, îşi concentrează toate eforturile, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, în scopul realizării integrale a obiectivelor economico-sociale ale planului în profil teritorial pe acest an şi pe întregul cincinal, al pregătirii condiţiilor necesare începerii cincinalului 1986—1990. La reîntoarcerea în patrie, oamenii muncii ieşeni, asemenea întregului nostru popor, vă întîmpină, mult iubite şi stimate tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU, cu cele mai alese sentimente de dragoste fierbinte şi profund respect, mulţumindu-vă, încă o dată, pentru inestimabila dumneavoastră contribuţie la făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte şi se angajează solemn să facă totul pentru transpunerea în viaţă a politicii interne şi internaţionale a partidului şi statului nostru, consacrată binelui şi fericirii ţării, triumfului raţiunii, securităţii şi păcii pe planeta noastră. COMITETUL JUDEŢEAN IAŞI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Mai multă răspundere pentru aplicarea măsurilor de economisire a metalului In fiecare an, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea metalurgică din Iaşi a raportat importante reduceri ale consumului de materii prime, materiale şi energie. Calculată la producţia anului 1984, faţă de anul 1981 de pildă, reducerea consumului de metal a fost echivalentă cu peste 28 de milioane de lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe primele patru luni din acest an, consumul de metal pe tona de produs finit a fost redus cu 5,7 kg. Măsurile luate de muncitorii şi specialiştii de aici în vederea obţinerii unei producţii sporite cu cheltuieli materiale cît mai mici au fost numeroase şi, adesea, fructuoase. Numai modificarea tehnologiei de pregătire a benzii, prin înlocuirea foarfecelor de tăiat margini cu un dispozitiv de rabotat (la liniile de ţevi de 114 şi 89 mm) a condus la o economie anuală de 35 kg pe tona de produs finit, alte măsuri aplicate aducîndu-şi, de asemenea, o importantă contribuţie la creşterea eficienţei economice. Pentru acest an, măsurile stabilite vor conduce la o economie de încă 5 kg de metal pe tona de produs prelucrat. E mult, e puţin ? Comparativ cu anii anteriori e un progres, dacă avem în vedere că, în ultimii La întreprinderea metalurgică patru ani, această reducere se cifrează la aproape 14 kg pe tonă. E insuficient însă, dacă avem în vedere că, de aproape doi ani, unitatea ieșeană nu mai izbutește să se încadreze în norma de consum de metal stabilită de ministerul de resort. S-au epuizat, oare, toate posibilităţile de reducere a consumului de metal ? Fără îndoială că nu, cu toate că ing. Ioan Crîşmaru, şeful secţiei a II-a, una dintre cele mai mari consumatoare de metal, consideră că procentul de deşeu tehnologic nu mai poate fi diminuat şi că trimiterea acestui deşeu la întreprinderea de valorificare a materialelor refolosibile este şi ea tot un fel de valorificare a metalului... O poziţie mai constructivă a avut ing. Eugen Oprea, şeful secţiei a III-a. Vorbindu-ne despre dificultăţile provocate de calitatea unor loturi de materie primă (grosimi inegale, suprapuneri etc.) şi de aprovizionarea acesteia, neritmică şi în altă tipodimensiune decit cea prevăzută iniţial, interlocutorul ne-a relatat şi despre acţiunile întreprinse pentru economisirea metalului, între care o programare mai bună a producţiei pe campanii, remanierea ţevilor cu capete defecte, fîşierea benzii în cotă finită etc. MARIA CIOBOTARU (continuare în pag. a 3-a) Seriozitatea şi conştiinciozitatea cu care munceşte tînăra confecţioneră Angela Gheţ, din cadrul întreprinderii de confecţii din Iaşi o situează printre fruntaşele întreprinderii Foto : Paul Todică „Alchimia“ unui zîmbet Acolo unde începe totul şi lumea e miracol şi poveste şi veşnică-ntrebare şi adevărurile sunt definitive şi aştrii aproape de-a fi atinşi, acolo unde limpezimi primare dăruie sufletului puritatea şi candoarea la care cu greu ne mai întoarcem osteniţi de zigzagurile uneori inutile ale drumurilor în vîrste, acolo unde aripile visului şi ale fanteziei nu-şi domolesc zborul, acolo unde ferestrele sufletului sint larg deschise pentru a cuprinde nu fără uimire micile întimplări şi.~ marile înţelesuri a toate cite sint, acolo unde..., acolo unde..., in împărăţia copilăriei, ne-ntoarcem mereu să ne luăm puteri... Toţi ALEXANDRA HASAN (continuare în pag. a 3-a)