Flacăra Iaşului, iulie 1985 (Anul 41, nr. 12044-12069)

1985-07-02 / nr. 12044

I Proletari din toate ţările, uniţi-vă! hrep Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLI — Nr. 12 044 Marţi, 2 iulie 1985 4 pagini — 50 bani In spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceau­şescu lell­il APROVIZARE 81 ORGANIZARE ASIGURĂ imiEPLimiRIA PRODUCŢIEI FIZICE „In toate sectoarele şi unită­ţile trebuie să se asigure reali­zarea în mod ritmic a producţ­­iei fizice, la toate sortimente­le“. Iată din nou formulată a­­ceastă cerinţă esenţială pentru economia naţională, de tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU la recenta plenară comună a Con­siliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi So­ciale. Cum se acţionează pentru în­deplinirea acestei importante sarcini la Întreprinderea meca­nică a agriculturii şi industriei alimentare ? In primul rînd, conducerea Întreprinderii se ocupă cu per­severenţă de buna aprovizionare tehnico-materială. Peste 70 la sută din timpul de lucru al di­rectorului, ing. Ioan Ţenu, este consacrat intervenţiilor directe la furnizori (deplasări la faţa locului, convorbiri telefonice), astfel ca materialele, subansam­­blele şi alte repere să ajungă la timp acolo unde se hotărăşte soarta producţiei­­ în ateliere­le întreprinderii. Buna organizare a producţiei şi a muncii, întărirea ordinii şi disciplinei sunt alte direcţii de acţiune care preocupă în cel mai înalt grad conducerea în­treprinderii, organizaţia de partid. In privinţa aceasta se remarcă rolul important acordat maiştrilor şi şefilor de echipă. Ce ne spune maistrul Ion Bu­­lancea. „Ca să ne putem înde­plini planul, urmărim reparti­zarea lucrărilor in funcţie de gradul de calificare a muncito­rilor, precum şi îndeplinirea in­tegrală a normelor zilnice“. In felul acesta se asigură realiza­rea producţiei fizice planificate la un nivel calitativ corespunzător. Calitatea îl preocupă şi pe şeful de echipă Ion Ungureanu, cu care avem o scurtă convorbire. „Pentru noi, ne spune interlocu­torul, calitatea condiţionează îndeplinirea planului producţiei fizice. Dacă lucrul nu este fă­cut de calitate, trebuie să reve­nim asupra lui, ceea ce înseam­nă risipă de timp, care poate pune In primejdie însăşi înde­plinirea producţiei fizice. Iată de ce dau o mare atenţie cali­tăţii, instruiesc muncitorii din echipă In acest sens şi urmăresc în permanenţă ca toate opera­ţiile tehnologice să fie execu­tate ireproșabil“, V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) Recuperarea, re­corul­­­ţ­i­ona­rea şi refolosirea materialelor Regionala de căi ferate Iaşi. Muncitorii şi specialiştii sec­ţiei de întreţinere căi, din ca­drul Diviziei de linii a Regio­nalei de căi ferate Iaşi, şi-au intensificat eforturile pentru re­­condiţionarea şi refolosirea ma­terialelor. Intre cele mai re­cente succese înregistrate în a­­cest sens se numără recondiţio­­narea şi introducerea în circui­tul productiv a unor piese şi suban­samble, cum sunt firfoane­­le, plăcile, inimile de încruci­şare de la schimbătoarele de cale etc. Valoarea totală a pie­selor recondiţionate până în pre­zent se ridică la peste 713 mii lei, în acţiunea menţionată evi­­denţindu-se în mod deosebit co­lectivele de muncă din secţiile L. 1 — Iaşi, L 3 — Roman, Il 5 — Suceava şi L­­6 — Vatra Dor­n­ei. Ion Bîrsan tehnician Întreprinderea integrată de ţesături de in Paşcani O recentă invenţie, experi­mentată la Întreprinderea in­tegrată de ţesături de in din o­­raşul Paşcani, este menită să contribuie la in­ter­nilate­ econo­mii de sodă caustică, produs utilizat aici în sectorul finisaj. Metoda constă în recuperarea unei­ părţi din flota utilizată la maşinile de mercerizat şi refo­losirea ei după aducerea la pa­rametrii iniţiali de concentraţie în substanţă activă. Aparţinînd unui colectiv con­dus de ing. Mihai Roşea, inven­ţia va contribui la o economie de sodă caustică estimată la cir­ca 80 de tone pe an şi, totoda­tă, la îmbunătăţirea parametri­lor de lucru la această operaţie Un nou lot de transportoare destinate agriculturii, confec­ţionate la secţia Vlădeni a I.M.A.I.A. Iaşi este pregătit pentru expediere la beneficiar Foto : I.. STRATUI.AT Contribuţii inestimabile ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu la îmbogăţirea teoriei şi practicii revoluţionare Creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, strategie a dezvoltării intensive Creşterea mai accentuată a productivităţii muncii este una dintre direcţiile prioritare ale dezvoltării intensive a econo­miei noastre naţionale. Produc­tivitatea muncii, indicator sin­tetic care măsoară în mod e­­locvent hărnicia şi spiritul or­ganizatoric al fiecărui colectiv, exprimă eficacitatea cu care, este utilizată munca socială. Subliniind marea însemnătate a sporirii rodniciei muncii, secre­tarul general al partidului, tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, arăta : „Trebuie ca — pe baza organizării, a mecanizării, au­tomatizării, introducerii electro­nicii şi microelectronicii în conducerea proceselor de pro­ducţie — să asigurăm o creşte­re mult mai substanţială a pro­ductivităţii muncii sociale. Să nu uităm nici un moment că tocmai în acest domeniu trebuia să obţinem o dezvoltare mai rapidă şi să demonstrăm supe­rioritatea economiei noastre so­cialiste asupra economiei capi­taliste". In anii socialismului şi îndeo­sebi după cel de al IX-lea Congres al partidului, congres deschizător de noi perspective în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, creşterea productivităţii muncii s-a dovedit a fi un factor fun­damental al sporirii venitului naţional, al ridicării bunăstării materiale şi spirituale a poporu­lui. Tocmai de aceea s-a elabo­rat un amplu şi cuprinzător program special de creştere ac­centuată a rodniciei muncii, de perfecţionare a organizării şi Conf. dr. SILVIA PETRESCU facultatea de ştiinţe economice Iaşi (continuare în pag. a 2-a) --------------------------- - - --------------------------­ Adunarea festivă de la Iaşi consacrată Zilei învăţătorului Ieri, la Iaşi, a avut loc o a­­dunare festivă consacrată Zilei învăţătorului. In sala de festi­vităţi a Casei de cultură a ti­neretului şi studenţilor erau prezenţi reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat, ai Ministerului Educaţiei şi în­­văţămîntului, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, numeroase cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, pionieri. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Alecu Floareş, secretar al Comitetului ju­deţean de partid, preşedintele Consiliului judeţean al educa­ţiei şi învăţămîntului. Au adus saluturi prof. Radu Mocanu, ad­junct al ministrului educaţiei şi învăţămîntului, din partea mi­nisterului de resort şi a Uniunii sindicatelor din învăţămînt, şti­inţă şi cultură, şi pioniera A­­driana Bălă­şanu, din partea pur­tătorilor ieşeni ai cravatelor roşii cu tricolor. Prof. Domni­ca Mu­rgoci, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, şi prof. univ. Viorel Barbu, rec­torul Universităţii „Al. I. Cuza“, au prezentat rapoarte privind activitatea instructiv-educativă în anul de învăţămînt 1984—1985. Tradiţionala Zi a învăţătoru­lui — s-a subliniat — dobindeş­­te în acest an un plus de sem­nificaţii, ea fiind sărbătorită în preajma unui eveniment deose­bit din viaţa poporului,„împli­nirea a două decenii de la Con­gresul al IX-lea al partidului, cînd s-a deschis „Epoca Ceauşescu“, epoca unor mari transformări revoluţionare în întreaga viaţă economică şi so­cială, inclusiv în învăţămîntul românesc de toate gradele. Avînd la dispoziţie o bază di­­dactico-materială în continuă dezvoltare, o reţea de profile şi meserii îmbunătăţită, sluji­torii şcolii ieşene au obţinut în acest an de învăţămînt rezulta­te calitativ superioare, în acti­vitatea de instruire şi educare a tinerei generaţii, de pregătire a acesteia pentru muncă şi via­ţă. La cele 445 de unităţi din învăţămîntul preşcolar s-a asi­scon­tinuare în pag. a 2-a) Condiţiile impun continuarea praşilelor cu mai multă energie ca oricînd O cerinţă de care trebuie să se ţină seama in toate unităţile din Consiliul unic agroindustrial Răducăneni După atîtea ploi, unele tere­nuri din lunca Prutului ale co­operativelor agricole din Cos­­tuleni, Cozia, Bohotin (prin care am trecut recent) încă mai musteau în apă. Cooperatorii, mobilizaţi de organizaţiile de partid, făceau totul pentru a înlătura grabnic excesul de a­­-­­­red­rexuta lucră­rile de întreţinere a culturilor. Reţeaua canalelor de desecare, care se execută în zonă, le u­­­şurează enorm­­ această muncă. În toate unităţile amintite, oa­menii au instalat motopompe pentru evacuarea apelor din băltiri, executau şanţuri şi ri­gole. Ing. Gheorghe Vasile, pre­şedintele C.A.P. Cozia, a for­mat o echipă de 20 de oameni care se ocupă numai de lucrări­le de înlăturare a excesului de umiditate. Asemenea măsuri a luat, împreună cu organizaţia de partid, şi ing. Marius Lisnic, preşedintele C.A.P. Costuleni. In felul acesta, surplusul de apă părăsea repede terenul. De alt­fel, pe grindurile zvîntate au şi fost reluate praşilele. La Cos­­tuleni, în ferma condusă de ing. Clara Moisii, cooperatorii efec­tuau în şes, pe unele porţiuni de teren zvîntat, a doua şi a treia praşilă la porumb. Pre­şedinţii celor două unităţi spe­rau ca prin soluţiile adoptate să se poată trece destul de re­pede la continuarea lucrărilor de întreţinere pe toate supra­feţele. De fapt, această activitate a sezonului nu a hb­etat decit în timpul cit a plouat. Pentru că, pe terenurile de pe platouri s-a prăşit cu toate forţele în „fe­restrele“’ dl«*.­« ploi. Coopera­torii din fermele conduse de ing. Olga Vasile de la C.A.P. Cozia. ing. Viorica Bimi­triu de la C.A.P. Costuleni n-au culturi îmburuienite pe asemenea su­prafeţe. Peste tot, treburile s-au aglo­merat şi in continuare este mult de muncă şi la prăşit şi la strîm­sul fructelor şi legume­lor şi la recoltatul fîneţelor, în unităţile prin care trecem con­statăm o bună participare la muncă, nu însă cu întreaga su­flare a satelor, cum se impu­ne în prezent. La C.A.P. Hoho­ti­), în fruntea întrecerii de pe ogoare erau coopera­torii din echipele conduse ale Const. A­­varvarei, Mihai Angheluţă. To­varăşul Th. Ambruno, preşedin­tele unităţii, a ţinut să eviden­ţieze şi formaţia de la Isaia, care anul acesta a întreţinut e­­xemplar culturile. Unii se lasă prea mult rugaţi să iasă la pră­şit. Echipa condusă de C. I. Surpanu de la Bohotin n-a ter­minat praşila a doua nici măcar pe suprafeţele aflate în pantă, unde nu s-a pus problema băl­tirilor. Vina principală o poartă şeful de echipă care nu se prea vine de treabă. In situaţia a­­ceasta, comuniştii din echipa respectivă, care nu sunt agricul­tori de ieri, de azi, trebuiau să acţioneze din proprie iniţiativă şi să facă praşilele la timp. Acum, cînd este atita de lu­cru în cîmp, nu trebuie să stea acasă nici un om bun de mun­că. La C.A.P. Bohotin, mai sînt unii cărora le priește umbra și am numi în acest sens pe Tinca Enea, Maria Ignat, Maria Sur­panu. Este adevărat că nici pri­măria n-a insistat prea mult pentru a-i determina să pună mina pe sapă alături de marea majoritate a oamenilor care se străduia să întreţină la timp culturile, pentru a obţine pro­ducţii sporite. Nu-i prea tîrziu s-o facă şi acum. De altfel şi la C.A.P. Cozia mai sînt cîţiva care trebuie lămuriţi că este necesar aportul fiecăruia la realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus în acest an adu­narea generală. Sunt aşteptaţi să participe la muncă, zi de zi, cu toată răspunderea pentru realizarea şi depăşirea produc­ţiilor planificate Viorica Popeş­ti­, Ion Anton, Romică Cobzaru, Maria Irimiţă Ignat, Aglaia Sobă, Jena Ezaru, Adela Zo­­dieru, Floarea Mîndru (oameni gospodari de altfel), astfel ca satul să Ie poarte şi lor respec­tul cuvenit. Eforturile care se impun acum în aceste unităţi din Consiliul unic agroindustrial Răducăneni vor fi răsplătite la toamnă cu recolte bogate la hec­tar. Comuniştii, sprijiniţi raai îndeaproape de organele comu­nale de partid şi de stat, con­ducerile unităţilor pot şi tre­buie să antreneze la desfăşura­rea lucrărilor de sezon întreaga suflare a şalelor. GH. STEJARU­ 8 la săparea şanţurilor de scurgere a băltirilor de­ pe supra­feţele din Se*. 8 Pe grindurile zvîntate, se prăşeşte de zor S. La C.A.P- Bohotin şi C.A.P. Cozia, unii cooperatori nu se încadrează în efortul general • • T Observ că prin Iaşi au început a se înmulţi brazii. Am băgat însă de seamă că şi pe la sate — şi nu doar în judeţul nostru — acest prinţ al muntelui a în-­­ ceput gri se îndesească, pri­­indu-i nu numai condiţiile de climă şi sol din zonele limitrofe reliefurilor înalte, dar chiar şi cele oferite „de podiş sau de cîmpie. Ce spun eu este o realitate, dar — recunosc — şi o dorinţă sau, mai bine-zis, un îndemn­­ către o acţiune de înmulţire, peste tot acolo unde se im­pune, a zonelor împădurite, inclusiv a plantaţiilor de co­nifere. Se ştie că bradul prime­neşte, îmbălsămează cu miros plăcut şi purifică aerul. Se vede că peisajul dominat sau măcar punctat de silueta dreaptă şi zveltă a bradului are un pitoresc aparte. Şi se cunoaşte că acest arbore— pe lingă asemenea calităţi — le mai are şi pe acelea ale unui lemn foarte căutat şi ale V FILIP (continuare în pag . 2-a) f

Next