Flacăra Iaşului, iulie 1985 (Anul 41, nr. 12044-12069)
1985-07-02 / nr. 12044
1 PAGINi| A II-a------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI | Manifestări dedicate aniversării a două decenii de la Congresul al IX-lea al partidului S. La întreprinderea de mătase „Victoria“ din Iași, a fost organizată o dezbatere cu tema: „Zona industrială a Iașului, realizarea politicii economice a Romaidei în cei 21 de ani de la istoricul Congres al IX-lea al Partidului Comunist Român, de cînd în înalta funcţie de secretar general a fost ales tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, epocă de aur în istoria poporului nostru“. Au participat numeroşi oameni ai muncii din întreprindere, cadre tehnice şi specialişti. f£ Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi a găzduit, in cadrul manifestărilor ce poartă genericul : „Din documentele Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român“, expunerea : „Politica României de pace şi colaborare cu toate popoarele lumii", audiată de oameni ai muncii din unităţi economice şi instituţii ieşene. Consiliul orăşenesc al educaţiei politice şi culturii socialiste Paşcani a organizat la I.T.R.D., I.M.M.R. şi I.S.A.S. expuneri urmate de dezbateri referitoare la „Dezvoltarea economico-socială a oraşului Paşcani în cei 20 de ani care au trecut de la Congresul al IX- lea al partidului, perspective ale viitorului cincinal". Tot la Paşcani, biblioteca orăşenească prezintă expoziţia de carte social-politică : „Epoca Ceauşescu — epoca dezvoltării impetuoase a României socialiste“, iar Casa de cultură „Mihail Sadoveanu“, expoziţia filatelică , „făuritori de istorie — făuritori ai noului chip al ţării", ce ilustrează cele mai importante momente din ultimele două decenii ale istoriei noastre. Expun colecţionarii Ioniţă Nicu, Vasile Niţă şi Octav Harbuz. El în comuna Plugari a fost prezentată expunerea cu tema : „Dezvoltarea şcolii româneşti în ultimii 20 de ani", iar la Andrieşeni, cea intitulată : „Transformări ale vieţii economicosociale a comunei, in perioada dintre Congresul al IX-lea şi Congresul al XllI-lea ale partidului “., în cadrul cercului de biblioteconomie, biblioteca Institutului politehnic „Ch. Asachi“ din Iaşi a organizat un colocviu, la care cercetătorul ştiinţific principal Al. Zub, de la Institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol“ a vorbit despre „Cultura românească peste hotare". El Astăzi, la sediul T.A.G.C. ind., ora 14,30, este organizată o expunere — dezbatere intitulată : „fenomene şi tendinţe, în lumea contemporană. Orientări ale politicii externe a Partidului Comunist Român In lumina documentelor Congresului al XIII-lea, a recentelor cuvintări ale tovarășului Nicolae Ceaușescu". • -------------------------- Creşterea mai accentuată a productivităţii muncii (urmare din pag. 1) normării muncii pina în anul 1990. Elaborat pe baza orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, "programul face parte integrantă dintr-un complex de acţiuni şi măsuri menite să contribuie la dezvoltarea intensivă a economiei naţionale, în care factorii calitativi ocupă un loc central în strategia creşterii economice promovată de partidul nostru. Astfel, la recenta cuvîntare rostită, la încheierea lucrărilor forumului democraţiei muncitoreşti, secretarul general al partidului sublinia : „în următorul cincinal, începînd cu anul 1986, trebuie să realizăm, pînă în 1990, o dublare a productivităţii muncii. Aceasta presupune o mai bună organizare a activităţii întreprinderilor, mecanizarea, automatizarea, robotizarea şi cibernetizarea proceselor de producţie, ridicarea pregătirii tehnice şi profesionale a tuturor oamenilor muncii. Consider necesar ca în toate unităţile, pe baza experienţei bune de pînă acum, să se treacă la constituirea de colective speciale pentru stabilirea măsurilor de organizare a producţiei, de reorganizare a întregii activităţi a unor întrepremieri, de modernizare a lor, astfel incit, cel mai tirziu pînă la Conferinţa Naţională a partidului în 1987, să încheiem complet procesul de reorganizare şidotare modernă a tuturor unităţilor noastre economice". De remarcat faptul că pe seama creşterii substanţiale a productivităţii muncii va trebui să se obţină, în aceeaşi perioadă, circa 85 la sută din sporul venitului naţional, în lumina indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prevederile referitoare la sporirea productivităţii muncii trebuie socotite ca minimale. Drept urmare, in fiecare an este nevoie să se acţioneze cu stăruinţă pentru a se găsi noi căi şi posibilităţi de creştere mai puternică a acestui indicator. Pe ce căi se pot obţine succese importante ? Le găsim cu multă uşurinţă, prezentate în programul privind creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, în documentele de partid : promovarea largă a progresului tehnic prin introducerea de tehnologii noi şi moderne de fabricaţie ; extinderea mecanizării, automatizării şi robotizării ; modernizarea şi folosirea deplină, cu randament maxim, a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor ; intensificarea programelor de autodotare pentru activitatea de transport uzinal, manipulări şi depozitări. Este necesar, totodată, să se acţioneze pentru generalizarea muncii la mai multe maşini, pentru utilizarea raţională a timpului de lucru şi a forţei de muncă, ridicarea calificării personalului muncitor la nivelul de complexitate al producţiei moderne şi al dotării tehnice, asigurîndu-se perfecţionarea organizării producţiei şi a normelor de muncă, întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de producţie. -------------------- - - -------------------- Adunarea festivă (urmare din pag. 1) gurat o temeinică pregătire a copiilor, reflectată şi de rezultatele bune şi foarte bune obţinute la probele de evaluare a cunoştinţelor. In şcoli şi licee au fost realizate obiectivele propuse referitoare la îndeplinirea planului de şcolarizare, cuprinderea şi menţinerea la cursuri a elevilor , în numeroase unităţi a crescut procentul de promovabilitate, a fost redus numărul de elevi mediocri. Cele 277 de premii şi menţiuni obţinute la etapa republicană a concursurilor pe meserii demonstrează şi ele buna pregătire a elevilor ieşeni. O preocupare constantă au constituit-o educarea patriotico-revoluţionară a elevilor şi preşcolarilor, formarea lor în spiritul muncii, ai devotamentului pentru patrie, popor şi partid. Lecţiile, concursurile „Cea mai bună şcoală“, „Eroi au fost, eroi sunt încă“, „Patrie română, ţară de eroi“ etc., s-au constituit în mijloace eficiente de educare acopiilor. Festivalul naţional „Cântarea României“ a pus in valoare buna pregătire politicoideologică a elevilor, potenţialul lor artistic şi interpretativ. La actuala ediţie a festivalului, elevii din judeţul Iaşi au cucerit 133 de premii şi menţiuni, în Centrul universitar ieşean, al doilea ca mărime din ţară, s-a dezvoltat puternic baza materială, cu precădere în ultimii 20 de ani, bază care, la ora actuală, permite rezolvarea optimă a oricărei probleme din sfera sa de activitate. Aproape 2 000 de cadre didactice şi 200 de cercetători din cele 5 institute de învăţământ superior şi-au sporit eforturile spre a-şi îndeplini importantele sarcini referitoare la pregătirea viitorilor specialişti şi la cercetarea ştiinţifică. Eforturile acestea sunt vizibile şi în procentul prezentării studenţilor la examenele din sesiunea de iarnă : 99,1 la sută (actuala sesiune nu s-a încheiat), în cel al promovaţilor (cu deosebire la Conservator şi la I.M.F.), în cifrele care stau mărturie a valorificării cercetării : 130 de produse noi, dintre care 66 de nivel mondial, 54 de tehnologii noi (33 de nivel mondial), locul 1 pe ţară ocupat de Institutul politehnic în privinţa creativităţii tehnice etc. După prezentarea rapoartelor, a avut loc festivitatea înmînării distincţiilor de evidenţiat unui număr de 100 de cadre didactice. Au luat cuvintul, reliefînd transformările revoluţionare petrecute în învăţănsîntul românesc, contribuţia decisivă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la situarea şcolii româneşti printre şcolile cele mai avansate din lume, hotărirea cadrelor didactice de a face totul pentru educarea temeinică a tinerei generaţii : prof. univ. dr. Gheorghe Scripcaru, de la I.M.F., prof. Vasile Iordache, directorul Şcolii din Mădîrjac, prof. Rodica Măcăreanu, de la Liceul pedagogic, Damiana Munteanu, absolventă (promoţia 1985) a Liceului pedagogic. Intr-o atmosferă de puternică angajare, «ie vibrant patriotism, participanţii la adunarea festivă dedicată Zilei învăţătorului au adoptat textul unei telegrame, adresate C.C. al P.C.R., _-------—------- • « --------------------tovarăşului N I C O L A E CEAUŞESCU, în care se spune, printre altele : „In aceste momente sărbătoreşti, cind întregul nostru popor omagiază împlinirea a două decenii de cind în fruntea partidului vă aflaţi dumneavoastră, ilustru strateg şi ctitor de ţară modernă, strălucit teoretician şi vizionar revoluţionar, militant neobosit pentru cauza socialismului, colaborării şi păcii în lume, gîndurile noastre, ale tuturor celor care muncim în învăţămînt se îndreaptă sprre dumneavoastră, erou între eroi, care şi-a identificat întreaga viaţă cu idealurile de progres socialist şi comunist al patriei, revoluţionar consecvent care« conduce magistral destinele poporului şi ale ţării, personalitate politică de cel mai înalt prestigiu mondial. Vă datorăm dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, un model original românesc de invăţămînt, întemeiat pe o concepţie profund ştiinţifică şi realistă, cu privire la locul şi rolul şcolii în societatea noastră socialistă, ca factor fundamental al dezvoltării economico-sociale, iar şcoala îşi urmează ctitorul, pe preşedintele ţării, cu convingerea nestrămutată în obiectivele, mijloacele şi finalitatea sa, onorîndu-şi înalta şi nobila misiune socială cu dăruire, competenţă şi devotament". In încheierea adunării, formaţii artistice ale cadrelor didactice şi elevilor au prezentat un frumos spectacol. ★ Adunări festive consacrate Zilei învăţătorului au mai avut loc la Paşcani, Hîrlău, Tg. Frumos, Răducăneni şi Scânteia, de la Iaşi consacrată Zilei învăţătorului . * Un om, un pom (umilire «lin pag 1) creşterii îndeajuns de rapide, In comparaţie cu alte specii. Se poate interpreta şi metaforic pledoaria pentru coborîrea bradului la altitudinile cele mai joase posibile. Dar, dacă ne gîndim la structura şi expunerea terenurilor improprii agriculturii din judeţul nostru, nu numai bradul poate fi înmulţit, ci, în primul rînd, copacii deveniţi tradiţionali, băştinaşi adică, in zona noastră. De ce să nu plantăm salcîm, stejar, tei, frasin, ulm, carpen, fag ş.a. pe toate dealurile care fug la vale sau sînt ajunse la un grad extrem de erodare şi care nu justifică economic lucrări de redare a terenului în circuitul agricol. Cîştigurile în urma unei asemenea întreprinderi — pentru care am mai predat şi în alte rînduri — ar fi multiple şi, în genere, se pot intui dacă, cumva, nu se cunosc. Ştiţi ce ar însemna ca în fiecare an să se planteze, pentru fiecare locuitor al judeţului, cite un pom sau copac ? înmulţiţi cifra cu un număr de ani şi veţi obţine un rezultat surpriză. Rezultat care, adăugat celor — remarcabile — de pîftă acum, ar da judeţului nostru şi un aspect mai deosebit, fără să mai vorbim despre ciştigurile pe plan economic. Un om, un pom. Un zarzăr sau un prun, un măr sau un păr, un vişin sau un cireş, un nuc sau un gutui, un fag sau un carpen, un tei sau un salcîm, un brad sau un pin. Sau, poate, o magnolie. Cine a văzut şi în această primăvară spectacolul alb sau roz al magnoliilor din Grădina botanică, de pe strada Pinului sau din faţa celor două consilii populare ieşene — municipal şi judeţean — sigur îmi va da dreptate. Buna aprovizionare (uirimire din pag. 1) De fapt in întreaga întreprindere se munceşte in acest stil, favorizând rezultate bune. La toate sortimentele planul a fost îndeplinit sau depăşit. Reţinem cîteva sortimente cu depăşiri mai semnificative echipamente pentru erbicidare, agregate pentru irigaţii, platforme autodescărcătoare pentru transportul fructelor, diferite piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole. Cum se explică depăşirea producţiei la unele sortimente? Este vorba de cererea beneficiarilor de a se devansa termenele de livrare pentru unele maşini şi utilaje, cereri care au putut fi onorate datorită insistenţelor conducerii întreprinderii pe lingă furnizori, pentru aprovizionarea in avans cu unele materiale, şi perfecţionării continue a organizării producţiei şi a muncii. Au apărut şi greutăţi, mai ales fragmentarea finanţării pentru unele maşini şi utilaje, care au frînat creşterea productivităţii muncii. In plan erau, de exemplu, 52 de instalaţii de rodat şi încercat motoare, care au fost executate In două etape, la distanţă de două luni, in joc de o singură etapă, care ar fi creat avantaje din punct de vedere al organizării producţiei. Totuşi, dezavantajele au fost reduse la minimum şi planul de producţie al întreprinderii a fost îndeplinit. Se mai remarcă şi grija întreprinderii de a realiza maşini şi utilaje noi pentru modernizarea lucrărilor în agricultură şi în zootehnie. Este vorba despre instalaţiile şi mijloacele de transport pentru îngrăşăminte chimice lichide, instalaţiile „bactosil" şi „Protamid“. Luna iulie a început bine, sub semnul exigenţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, existind toate condițiile ca planul pe 1985 să fie îndeplinit integral. Armonii de pe portativul copilăriei — La ora aceasta nu se mai poate vorbi de originalitatea unui spectacol cu o distribuţie alcătuită în cea mai mare parte din copii, dar de dificultăţile realizării lui, sigur. Sunteţi de acord. Marina Emandi-Tîron, ca autor al unei asemenea recente puneri în scenă, cu această afirmaţie ? Să precizăm că ne referim la ultima premieră (din 26 iunie) a Operei Române din Iaşi, cu opera comică pentru copii „Povestea micului Pan" de Laurenţiu Profeta. — Cu toată receptivitatea şi cu tot talentul celor mici ........ ca — şi a regizorului ţr ef*te cel puţin dublă faţă de un spectacol obişnuit. — Şi satisfacţiile? •— .. .Şi ele, pentru va împrumută ceva din burtăria începuturilor. . — începuturile muncii dv. de regizor de operă în ce perioadă Se plasează ? — In anul 1971 am absolvit Institutul de artă teatrala şi cinematografică, secţia regie. Ulterior, am optat pentru regia de operă simţindu-mă tu larg — mai ales de când sunt la Iaşi, din 1979 — în spaţiul generos al posibilităţilor pe care acest gen le oferă valenţelor imaginative şi de creaţie regizorală. •— Să ne reîntoarcem la premieră... Distribuţia spectacolului • formează aşadar, in majoritate, copiii. — A fost o mincă imensă, de cîteva luni, cu repetiţii zilnice, uneori. Să lucrezi cu aproape 60 de copii, talentaţi, fermecători, dar. . . copii, în sfîrşit... ajungi să fii de toate, nu doar regizor. — Mai cu seamă ajungi prietenul lor. — Intr-adevăr, m-am atașat mult de... micii artiști pe parcursul pregătirii acestui spectacol. . — Cine sunt, protagoniștii ! — Spectacolul e realizat in colaborare cu Liceul de artă „O. Băncilă“, cu copii din clasele i—vi. Lăcrămioara Voicu, Oana Severin, Vlad Iftinea, Eduard Gavrileţ sînt doar cîţiva dintre ei, despre care am convingerea că vom mai auzi. Sînt copii deosebit de talentaţi. — Întrevedeţi săli pline la acest spectacol ? — Sigur. E deopotrivă un spectacol pentru copii şi pentru oameni mari, un spectacol cu multă fantezie, poezie şi o muzică ce susţine într-o superbă armonie frumoasa partitură a... copilăriei. Muzica aparţine compozitorului Laurenţiu Prohia, care a asistat la premieră şi a avut cele mai bune aprecieri la adresa realizării ieşene (lucrarea figurează şi în repertoriul buettrestean). — Proiectele regizorului Marina Emandi-Tiron ? — La începutul stagiunii viitoare, deci tot în acest an, „Cavaleria rusticană“ și „Prietenul meu, Bumbury“. ALEXANDRA HASAN Millai Suhtan I „Motelul Bucium«»