Flacăra Iaşului, aprilie 1986 (Anul 42, nr. 12275-12300)
1986-04-01 / nr. 12275
•Mi RMfNESGU* iASi^±-ÎN CUPRINSUL ZIARULUI *-------------. Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean IAnul XLII — Nr. 12 275 Marţi, 1 aprilie 19864 pagini — 50 bani I __ Viaţa culturală Cronica lunii martie Viaţa de partid Unanimă adeziune a ieşenilor la însufleţitorul program al României socialiste pentru pace şi dezarmare Sport La toate lucrările agricole, ritmuri cît mai înalte, calitate ireproşabilă! Muncă spornică şi în ogrăzile populaţiei Suprafaţa pe care o deţin cooperatorii din Dumeşti ca loturi In folosinţă se ridică la cîteva sute de declare. Organele comunale de partid şi de stat au insistat în permanenţă ca fiecare familie să-şi lucreze la timp şi bine terenul pentru a obţine recolte bogate de cereale, plante tehnice, furaje, legume pentru nevoile proprii şi pentru valorificare. In fiecare sat sunt zeci de familii care îşi gospodăresc cum trebuie terenul. Iată, şi cîteva nume de fruntaşi : Tinea Mindirigiu, Maria Doralbă, Andrei Moraru, Maria Mihai Petru, Paraschiva Gheorghiu. Din păcate, şi la Dumeşti mai sunt cetăţeni care aşteaptă să le spună alţii că trebuie să-şi are loturile, că trebuie să-şi lucreze curţile. Dacă primăria ar aplica prevederile legii, n-ar mai exista pămînt pîrloaga, n-ar mai arăta nimeni cu degetul spre gospodăriile unor ţărani care încă n-au înţeles că trebuie sa muncească cu răspundere fiecare colţişor de pămînt. în rindurile acestora se află Ton Pintilie.* Dumitru Chiuian, Nicolae Costin, Vasile Macovei şi alţii. Fruntaşii satelor îi aşteaptă totuşi alături de ei, la staţiunea de cercetări agricole Podu Iloaiei se însămiuiau ultimele suprafeţe cu borceag 65 de ani de la făurirea P.G.R. Activitatea ideologică a mişcării socialiste in lupta pentru crearea partidului comunist . Clasa muncitoare şi partidul său socialist, care şi-au adus, alături de alte forţe social-politice, o contribuţie esenţială la înfăptuirea actului de la 1 Decembrie 1918, militau pentru transformări revoluţionare în toate domeniile, în vederea asigurării progresului României, eliberării de asuprire şi exploatare. Crezul so- _____ cianiştilor „România nouă de astăzi trebuie să devină României socialistă de munte“ şi-a găsit concretizarea în amplele dezbateri ale problemelor economice şi social-politice fundamentale şi elaborarea unor soluţii care, în ansamblul luptelor de idei ale perioadei, se situează printre cele mai înaintate. Caracteristica principală a întregii evoluţii a mişcării muncitoreşti o constituie unitatea, care după 1 Decembrie 1918 va căpăta formele luptei pentru unificarea organizaţiilor socialiste la scara întregii ţări. De aceea, încă în Declaraţia Partidului Socialist şi a Uniunii Sindicale din România de la 13 februarie 1919 se arăta : „Partidul Socialist din România face apel la toate forţele proletare şi socialiste pentru unificarea lor formînd un singur bloc socialist, un singur partid proletar, care să ducă înainte lupta clasei muncitoare din noua Românie spre realizarea idealului ei socialist de dezrobire“. Mişcarea muncitorească, acumulînd o bogată experienţă de gîndire şi acţiune, s-a ridicat la nivelul de receptare a noi, lor imperative istorice, a trecut prin filtrul concepţiei sale revoluţionare multitudinea programelor existente, şi-a elaborat, în spiritul concepţiei materialist-istorice, propriul său program de acţiune. Definitorie pentru orientarea ideologică a mişcării muncitoreşti a fost înţelegerea necesităţii cunoaşterii realităţilor româneşti, a particularităţilor de aplicare a concepţiei socialismului ştiinţific la condiţiile concrete ale României. ________ Desăvîrşirea statului naţional unitar român a generat în cadrul mişcării socialiste un amplu proces de clarificare ideologică, care impunea, în vederea unificării organizatorice, unitatea programatică, orientarea deplină a partidului socialist pe temeiul programului şi acţiunii comuniste. Socialiştii, considerînd activitatea ideologică o componentă principală a acţiunii politice, acordau o atenţie majoră educării revoluţionare a maselor largi. In acest sens ei A. KAREŢCHI (continuare în pag. a 2-a) Plantările în solarii - în pas cu graficul! Bună ieri dimineaţă, legumicultorii din judeţul nostru (care dispun de solarii) au ridicat de la serele de la Vlădiceni 686 000 de fire de tomate. în marea lui majoritate, răsadul respectiv a fost şi plantat. Tovarăşul Vasile Munteanu, directorul Trustului judeţean al horticulturii, ne-a declarat că plantarea tomatelor (lucrare aflată la ordinea zilei în legumicultură) se desfăşoară conform graficului. Totuşi,pînă la 6 950 000 de fire, cît se prevede, mai este mult de muncă. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să urmărească în continuare această activitate, să sprijine conducerile unităţilor, astfel ca ridicarea răsadurilor să se facă ritmic, conform programului stabilit. Pînă la plantarea tomatelor trebuia realizată cultura de varză. Or, această sarcină n-a fost îndeplinită integral. Mai sunt de plantat circa 150 000 de fire de varză (din 1 400 000 de fire), rămaşi în urmă fiind legumicultorii de la C.A.P. Focuri, Trifeşti, Victoria, Podu Iloaiei. Trebuie lichidată urgent această restanţă, fără a slăbi cu nimic ritmul de la celelalte plantări. Producţie * peste prevederi PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) între colectivele de oameni ai muncii din judeţul nostru care şi-au realizat înainte de termen indicatorii planificaţi se număra şi cel al întreprinderii mecanice de material rulant. Acţionînd cu perseverenţă pentru asigurarea din timp a întregii baze tehnice materiale şi, implicit, a ritmicităţii producţiei, muncitorii şi specialiştii unităţii, în frunte cu comuniştii, au depăşit planul la producţia marfă pe trimestrul întîi cu peste 8,5 milioane de lei, punînd astfel baze solide realizării planului în perioada următoare. V. Zaharia ----------• - ---------- t C’ A In Consiliul unic agroindustrial Mirceşti Unii au ieşit la semănat din zori, alţii abia după prinz . La datorie, ca intr-o zi de lucru obişnuită , Mecanizatorii din Hălăuceşti au înregistrat duminică bilanţul cel mai sărac din zonă @ La A.E.I. Mirceşti, nici ritm, nici calitate Duminică a fost o zi frumoasă, motiv pentru care mai peste tot în judeţul nostru s-a acţionat atît la pregătirea terenului, cît şi la semănat. în majoritatea unităţilor din Consiliul unic agroindustrial Mirceşti, mecanizatorii au intrat în brazdă de cura s-a luminat de ziuă. La ora 9:30, mecanizatorii Anton Iacob şi Nicolae Iacob de la C.A.P. Răchiteni încheiaseră de pregătit patul germinativ, permiţând lui Ilie Pirţac să intre la semănatul macului. Un bilanţ bogat au înregistrat duminică şi mecanizatorii de la ferma zootehnică Strunga a întreprinderii agricole de stat din localitate. Inginera Anișoara Gaftoniuc, responsabilă cu baza furajeră, a trăit duminică un eveniment deosebit. Tinera absolventă a Institutului agronomic ieșean, ea participa, în calitate de ingineră, pentru prima oară la semănat. „Apreciez încrederea pe care mi-a acordat-o conducerea unităţii, ne spune interlocutoarea. In asemenea condiţii răspunderea mea pentru calitatea lucrărilor executate este şi mai mare“. Conducerea întreprinderii a avut, însă, grijă ca la semănat,alături de tînăra specialistă, să lucreze şi cel mai priceput mecanizator — Gheorghe Panţîru, în cîmp s-au prezentat duminică, conform programului stabilit, şi mecanizatorii de la A.E.I. Mirceşti. Din păcate, alături de ritmul slab, şi calitatea lucrărilor a lăsat de dorit. Astfel, la semănătoarea agregatului condus de Ion Rochian săreau des tuburile şi nu avea cine să le pună la loc, fiindcă şefa fermei vegetale, tehniciană Luciei Herciu, nu repartizase pe nimeni să meargă în urma semănătorii pentru a supraveghea cum se încorporează în sol săminţa de borceag. ANDREI BRATU (continuare în pag. a 3-a) Maria Danciu, Doina Panainte şi Geta Manolache, din tura B, linia nr. 8 a întreprinderii de confecţii din Iaşi, sunt apreciate pentru hărnicia lor. Ele se numară printre confecţionerele fruntaşe în producţie Foto : S. LEONID Pe şantierele construcţiilor de locuinţe Organizare superioară, pentru creşterea ritmului de elecuţie Sfîrşit de trimestru şi pentru constructorii Trustului antrepriză generală de construcţii-montaj Iaşi. Trei luni de muncă însufleţitoare, în condiţii mai puţin prielnice (cu toate că iarna n-a fost prea grea), pentru ridicarea de noi apartamente. „Ca urmare, ne spunea ing. Nicolae Ionescu, directorul tehnic al T.A.G.C.M., preliminăm depăşirea planului la activitatea de construcţii-montaj cu peste 4,2 milioane de lei, iar la producţia industrială cu 19 milioane de lei. Vom raporta predarea a 200 de apartamente, adică atît cît ne-am propus pentru această perioadă“. Desigur, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, Investiţii ’86 s-a muncit mai organizat, cu mai mult spor. Aceasta pe baza unui amplu program de organizare superioară a producţiei şi a muncii, de modernizare a Unităţilor. Astfel, pentru extinderea mecanizării lucrărilor de construcţii — cale importantă de sporire a productivităţii muncii —, s-a trecut la dotarea brigăzilor şi formaţiilor de lucru cu noi scule şi unelte, cu mijloace de mică mecanizare, ceea ce a dus şi la creşterea calităţii producţiei. De asemenea, s-a acţionat şi continuă să se acţioneze în direcţia creşte-i IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 2-a)