Flacăra Iaşului, aprilie 1986 (Anul 42, nr. 12275-12300)

1986-04-01 / nr. 12275

•Mi RMfNESGU* iASi^±-ÎN CUPRINSUL ZIARULUI *-------------. Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean IAnul XLII — Nr. 12 275 Marţi, 1 aprilie 19864 pagini — 50 bani I __ Viaţa culturală Cronica lunii martie Viaţa de partid Unanimă adeziune a ieşenilor la însufleţitorul program al României socialiste pentru pace şi dezarmare Sport La toate lucrările agricole, ritmuri cît mai înalte, calitate ireproşabilă! Muncă spornică şi în ogrăzile populaţiei Suprafaţa pe care o deţin cooperatorii din Dum­eşti ca loturi In folosinţă se ridică la cîteva sute de declare. Organele comunale de partid şi de stat au insistat în per­manenţă ca fiecare familie să-şi lucreze la timp şi bi­ne terenul pentru a obţine recolte bogate de cereale, plante tehnice, furaje, le­gume pentru nevoile pro­prii şi pentru valorificare. In fiecare sat sunt zeci de familii care îşi gospodăresc cum trebuie terenul. Iată, şi cîteva nume de fruntaşi : Tinea Mindirigiu, Maria Doralbă, Andrei Moraru, Maria Mihai Petru, Para­schiva Gheorghiu. Din pă­cate, şi la Dumeşti mai sunt cetăţeni care aşteaptă să le spună alţii că trebuie să-şi are loturile, că trebuie să-şi lucreze curţile. Dacă primă­ria ar aplica prevederile le­gii, n-ar mai exista pămînt pîrloaga, n-ar mai arăta ni­meni cu degetul spre gos­podăriile unor ţărani care încă n-au înţeles că trebuie sa muncească cu răspunde­re fiecare colţişor de pă­­mînt. în rindurile acestora se află Ton Pintilie.* Dumi­tru Chiuian, Nicolae Costin, Vasile Macovei şi alţii. Fruntaşii satelor îi aşteaptă totuşi alături de ei, l­a staţiunea de cercetări agricole Podu Iloaiei se însămiuiau ultimele suprafeţe cu borceag 65 de ani de la făurirea P.G.R. Activitatea ideologică a mişcării socialiste in lupta pentru crearea partidului comunist . Clasa muncitoare şi partidul său socialist,­­ care şi-au adus, alături de alte forţe social-po­­litice, o contribuţie ese­nţială la înfăptuirea actului de la 1 De­cembrie 1918, militau pentru transformări revoluţionare în toate domeniile, în vederea a­­sigurării progresului României, eliberării de asuprire şi ex­ploatare. Crezul so- _____ cianiştilor „România nouă de astăzi tre­buie să devină Româ­niei socialistă de mun­­­te“ şi-a găsit con­cretizarea în amplele dezbateri ale proble­melor economice şi social-politice funda­mentale şi elaborarea unor soluţii care, în ansamblul luptelor de idei ale perioadei, se situează printre cele mai înaintate. Caracteristica prin­cipală a întregii evo­luţii a mişcării munci­toreşti o constituie unitatea, care după 1 Decembrie 1918 va căpăta formele luptei pentru unificarea organizaţiilor socia­liste la scara întregii ţări. De aceea, încă în Declaraţia Parti­­dului Socialist şi a Uniunii Sin­dicale din România de la 13 fe­bruarie 1919 se arăta : „Partidul Socialist din România face a­­­pel la toate forţele proletare şi socialiste pentru unificarea lor formînd un singur bloc socia­list, un singur partid proletar, care să ducă înainte lupta cla­sei muncitoare­ din noua Ro­mânie spre realizarea idealului ei socialist de dezrobire“. Mişcarea muncitorească, acu­­mulînd o bogată experienţă de gîndire şi acţiune, s-a ridicat la nivelul de receptare a noi­, lor imperative istorice, a trecut prin filtrul concepţiei sale re­voluţionare multitudinea pro­gramelor existente, şi-a elabo­rat, în spiritul con­cepţiei materialist-is­­torice, propriul său program de acţiune. Definitorie pentru o­­rientarea ideologică a mişcării muncitoreşti a fost înţelegerea ne­cesităţii cunoaşterii realităţilor româneşti, a particularităţilor de aplicare a con­cepţiei socialismului ştiinţific la condiţiile concrete ale Româ­niei. ________ Desăvîrşirea statu­lui naţional unitar ro­mân a generat în ca­drul mişcării socialiste un am­plu proces de clarificare ideo­logică, care impunea, în vederea unificării organizatorice, unita­tea programatică, orientarea de­plină a partidului socialist pe temeiul programului şi acţiunii comuniste. Socialiştii, conside­­rînd activitatea ideologică o componentă principală a acţiu­nii politice, acordau o atenţie majoră educării revoluţionare a maselor largi. In acest sens ei A. KAREŢCHI (continuare în pag. a 2-a) Plantările în solarii - în pas cu graficul! Bună ieri dimineaţă, le­gumicultorii din judeţul nos­tru (care dispun de solarii) au ridicat de la serele de la Vlădiceni 686 000 de fire de tomate. în marea lui majoritate, răsadul respectiv a fost şi plantat. Tovarăşul Vasile Munteanu, directorul Trustului judeţean al hor­ticulturii, ne-a declarat că plantarea tomatelor (lucra­re aflată la ordinea zilei în legumicultură) se desfăşoa­ră conform graficului. To­tuşi,­­pînă la 6 950 000 de fi­re, cît se prevede, mai este mult de muncă. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să urmărească în continuare această activita­te, să sprijine conducerile unităţilor, astfel ca ridica­rea răsadurilor să se facă ritmic, conform programului stabilit. Pînă la plantarea tomatelor trebuia realizată cultura de varză. Or, aceas­tă sarcină n-a fost îndepli­nită integral. Mai sunt de plantat circa 150 000 de fire de­­ varză (din 1 400 000 de fire), rămaşi în urmă fiind legumicultorii de la C.A.P. Focuri, Trifeşti, Victoria, Podu Iloaiei. Trebuie lichi­dată urgent această restan­ţă, fără a slăbi cu nimic ritmul de la celelalte plan­tări. Producţie * peste prevederi PAŞCANI (de la subredac­­ţia ziarului „Flacăra Iaşului“) între colectivele de oameni ai muncii din judeţul nos­tru care şi-au realizat înain­te de termen indicatorii pla­nificaţi se număra şi cel al întreprinderii mecanice de material rulant. Acţionînd cu perseverenţă pentru asigurarea din timp a întregii baze tehnice mate­riale şi, implicit, a ritmicită­ţii producţiei, muncitorii şi specialiştii unităţii, în frunte cu comuniştii, au depăşit pla­nul la producţia marfă pe tri­mestrul întîi cu peste 8,5 mi­lioane de lei, punînd astfel baze solide realizării planu­lui în perioada următoare. V. Zaharia ----------• - ----------­ t C’ A In Consiliul unic agroindustrial Mirceşti Unii au ieşit la semănat din zori, alţii abia după prinz . La datorie, ca intr-o zi de lucru obişnuită , Mecanizatorii din Hălăuceşti au înregistrat duminică bilanţul cel mai sărac din zonă @ La A.E.I. Mirceşti, nici ritm, nici calitate Duminică a fost o zi fru­moasă, motiv pentru care mai peste tot în judeţul nos­tru s-a acţionat atît la pre­gătirea­ terenului, cît şi la se­mănat. în majoritatea unită­ţilor din Consiliul unic a­­groindustrial Mirceşti, meca­nizatorii au intrat în brazdă de cura s-a luminat de ziuă. La ora 9:30, mecanizatorii Anton Iacob şi Nicolae Iacob de la C.A.P. Răchiteni înche­­iaseră de pregătit patul ger­minativ, permiţând lui Ilie Pirţac să intre la semănatul macului. Un bilanţ bogat au înregistrat duminică şi me­canizatorii de la ferma zo­otehnică Strunga a întreprin­derii agricole de stat din lo­calitate. Inginera Anișoara Gaftoniuc, responsabilă cu ba­za furajeră, a trăit duminică un eveniment deosebit. Tine­ra absolventă a Institutului agronomic ieșean, ea partici­pa, în calitate de ingineră, pentru prima oară la semă­nat. „Apreciez încrederea pe care mi-a acordat-o conduce­rea unităţii, ne spune inter­locutoarea. In asemenea con­diţii răspunderea mea pentru calitatea lucrărilor executate este şi mai mare“. Condu­cerea întreprinderii a avut, însă, grijă ca la semănat,­­a­­lături de tînăra specialistă, să lucreze şi cel mai priceput mecanizator — Gheorghe Panţîru, în cîmp s-au prezentat du­minică, conform programului stabilit, şi mecanizatorii de la A.E.I. Mirceşti. Din pă­cate, alături de ritmul slab, şi calitatea lucrărilor a lăsat de dorit. Astfel, la semănă­toarea agregatului condus de Ion Rochian săreau des tu­burile şi nu avea cine să le pună la loc, fiindcă şefa fer­mei vegetale, tehniciană Lu­ciei Herciu, nu repartizase pe nimeni să meargă în ur­ma semănătorii pentru a su­praveghea cum se încorporea­ză în sol săminţa de borceag. ANDREI BRATU (continuare în pag. a 3-a) Maria Danciu, Doina Panainte şi Geta Manolach­e, din tura B, linia nr. 8 a întreprinderii de confecţii din Iaşi, sunt apreciate pentru hărnicia lor. Ele se n­u­mar­ă printre confecţionerele fruntaşe în producţie Foto : S. LEONID Pe şantierele construcţiilor de locuinţe Organizare superioară, pentru creşterea ritmului de elecuţie Sfîrşit de trimestru şi pentru constructorii Trustului antrepri­ză generală de construcţii-mon­­taj Iaşi. Trei luni de muncă însufleţitoare, în condiţii mai puţin prielnice (cu toate că iar­na n-a fost prea grea), pentru ridicarea de noi apartamente. „Ca urmare, ne spunea ing. Nicolae Ionescu, directorul teh­­­nic al T.A.G.C.M., preliminăm depăşirea planului la activita­tea de construcţii-montaj cu peste 4,2 milioane de lei, iar la producţia industrială cu 19 milioane de lei. Vom raporta predarea a 200 de apartamente, adică atît cît ne-am propus pentru această perioadă“. Desigur, în comparaţie cu a­­ceeaşi perioadă a anului trecut, Investiţii ’86 s-a muncit mai organizat, cu mai mult spor­. Aceasta pe baza unui amplu program de orga­nizare superioară a producţiei şi a muncii, de modernizare a Unităţilor. Astfel, pentru extin­derea mecanizării lucrărilor de construcţii — cale importantă de sporire a productivităţii muncii —, s-a trecut la dotarea brigăzilor şi formaţiilor de lu­cru cu noi scule şi unelte, cu mijloace de mică mecanizare, ceea ce a dus şi la creşterea calităţii producţiei. De aseme­nea, s-a acţionat şi continuă să se acţioneze în direcţia creşte-­i IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 2-a)

Next