Flacăra Iaşului, aprilie 1986 (Anul 42, nr. 12275-12300)

1986-04-01 / nr. 12275

PAGINA A 1l-A----------------------------------——— în anul celei de-a 65-a a­­niversări a făuririi partidului, filiala Iaşi a Institutului de cercetări ştiinţifice şi inginerie tehnologică pentru sectoare calde împlineşte un deceniu de activitate. Cu alte cuvinte, acest colectiv s-a format şi a­­firmat în anii marilor reali­zări din EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU, perioadă cînd pe harta industrială a Iaşului au apărut noi citadele muncito­reşti, cum este Combinatul de utilaj greu ori au fost extinse şi modernizate alte „vetre de loc“ ale metalurgiei ieşene. „Spre satisfacţia noastră, spu­nea ing. Otto Belzo, şeful fi­lialei, ne-am început activitatea într-o perioadă cînd cercetării ştiinţifice şi tehnologice i se cerea, şi i se cere tot mai mult, să soluţioneze probleme esenţiale ale producţiei cum sunt reducerea consumurilor materiale şi energetice, creşte­rea eficienţei economice a ac­tivităţii, sporirea competitivi­tăţii produselor româneşti pe plan mondial. Asupra acestor aspecte şi-au concentrat atenţia şi colectivele de cercetători din unitate, în frunte cu organi­zaţia de partid, aducînd o im­portantă contribuţie la moder­nizarea unor procese de pro­ducţie, la găsirea unor­ soluţii tehnologice de mare eficienţă“. Consemnăm astfel preocupările colectivului pentru soluţionarea unor aspecte privind regenera­rea termomecanică a amestecu­rilor de formare, implementa­rea în procesele metalurgice a arzătoarelor regenerative, ex­tinderea procedeelor speciale de turnare, îndeosebi turnarea cen­trifugală a pieselor cilindrice mari etc. Cum era şi firesc, asemenea aspecte nu puteau lipsi din preocupările organi­zaţiei de partid, ale biroului său, mai ales că multe din rea­lizările de acum ale colectivu­lui au la bază idei izvorîte din munca deosebită a unor comu­nişti cu experienţă care au în­ţeles că raţiunea de a fi a u­­nui cercetător este căutarea şi implementarea în producţie a noului, a celor mai recente cu­ceriri ştiinţifice şi tehnice. „Din momentul în care colectivul filialei şi-a înscris intre teme­le de cercetare punerea la punct şi implementarea în producţie a unei tehnologii de turnare a cilindrilor de laminor, men- Viaţa die partid ţiona­tor. Gheorghe Fifirig, se­cretarul biroului organizaţiei de bază, în fiecare adunare ge­nerală analizăm stadiul cerce­tărilor, adoptăm măsuri politice, şi organizatorice menite să con­ducă la grăbirea finalizării a­­cestei importante acţiuni“. Cer­cetările privind tehnologia de turnare după metoda statică au fost terminate şi aplicate în producţia Combinatului de utilaj greu la termenele stabi­lite, dar comunişti precum Constantin Bascăr, Petru I­o­­nisă, Dinu Irimia, Marcel Po­pa, Ioan Vîzdoagă, Constantin Fideliu, Georgel Moraru nu s-au mulţumit cu soluţiile ob­ţinute, au căutat altele noi, care să fie de nivel mondial sau chiar premiere absolute în­ domeniu. Aşa au început cercetările şi experimentările pentru turnarea centrifugală a pieselor cilindrice mari, proce­deu folosit doar de cîteva fir­me industriale în lume, aşa au început cercetările privind ar­zătoarele regenerative prin in­troducerea cărora se reduce consumul de gaz metan cu 30— 35 la sută, fapt ce a condus la începerea încă de anul tre­cut a lucrărilor de moderni­zare a tuturor cuptoarelor de la C.U.G. etc. Tot în cadrul organizaţiei de bază, în special la discuţi­ile individuale cu comuniştii, au fost făcute propuneri, materiali­zate apoi în măsuri şi hotărîri, referitoare la iniţierea unor lectorate de informare tehnico­­ştiinţifică pentru specialişti, a unui curs de ridicare a califi­cării pentru cadrele medii, a­­cestea devenind, de cîtva timp, forme eficiente de perfecţiona­re a pregătirii profesionale, de informare a întregului colectiv cu ultimele noutăţi din dome­niul cercetării metalurgice. Cu alt prilej s-a observat că nu toate colectivele de cerce­tare din filială îşi aduc ace­eaşi contribuţie la rezolvarea diferitelor teme înscrise în programele de activităţi. Por­nind de la această situaţie, bi­roul organizaţiei de partid a efectuat o analiză temeinică, urmată de măsuri care au con­dus la reorganizarea colective­lor de cercetare, determinînd îmbunătăţirea întregii activităţi. Fără îndoială că viaţa internă de partid de aici este suscep­tibilă de a fi îmbogăţită şi di­versificată. Se cere să se ac­ţioneze mai ales pe linia antre­nării tuturor comuniştilor la viaţa de organizaţie, urmăririi îndeplinirii propriilor hotărîri, astfel incit potenţialul creator şi tehnic al colectivului să fie mai bine pus în valoare, în spiritul cerinţelor şi exigenţe­lor ce se desprind din docu­mentele Congresului al XIII- lea a! partidului, din orientă­rile şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu. C. LUPU La filiala Iaşi a I.C.S.I T.S C. Muncă politică şi organizatorică mai susţinută pentru deplina valorificare a potenţialului ştiinţific şi tehnic­ --------------------------------------- ----------------------------------------­ Activitatea ideologică a mişcării socialiste (urmare din pag.___1) acţionau pentru „intensificarea conştiinţei politice şi sociale in masele adinei ale poporului“. In vederea clarificării ideolo­gice pentru înfăptuirea unifică­rii organizatorice, presa de partid, publica documentele pro­gramatice, punînd la dispoziţia cititorilor coloanele ziarelor şi revistelor pentru exprimarea o­­piniilor, iar în organizaţiile lo­cale, la congresele şi conferin­ţele regionale ale partidului, sindicatelor şi tineretului se desfăşurau ample discuţii, rea­­lizîndu-se, în acest mod, parti­ciparea clasei muncitoare, a tuturor membrilor partidului la dezbaterile programatice in cadrul partidului. Din aceste dezbateri au reieşit cu pregnan­ţă unitatea concepţiei revoluţio­nare a socialiştilor, năzuinţa şi hotărîrea lor de creare a parti­dului comunist. Discuţiile din partid, schimbul larg de opinii au dus la adoptarea unui punct de vedere unitar şi realist. Unitatea programatică a socia­liştilor reiese şi din definirea locului şi rolului pe care aceş­tia l-au acordat proletariatului din România; astfel, fără nici o excepţie, ei au subliniat că el reprezintă principala forţă socială prin a cărei luptă este posibilă transformarea radicală a societăţii, „ trecerea puterii politice şi economice in mina muncitorilor de la oraşe şi sate“. Complexitatea tematicii abor­date, soluţiile preconizate de socialiştii români, intensa şi prodigioasa lor activitate de pregătire ideologică şi politică a contribuit substanţial la dez­voltarea conştiinţei revoluţio­nare, la accentuarea procesului de maturizare ideologică a miş­cării muncitoreşti, la crearea condiţiilor care au permis con­vocarea Congresului partidului de la 8 Mai 1921. Congresul din mai 1921 este o consecinţă firească a evoluţiei mişcării muncitoreşti, a profun­dului proces de clarificare ideo­logică desfăşurată în această perioadă. Rădăcinile istorice ale Partidului Comunist Român se află adine împlîntate în reali­tăţile ţării, în continua ascen­siune a mişcării muncitoreşti, încă la Congresul din mai 1921 se făcea ş­ calde aprecieri la adresa tradiţiilor muncitoreşti şi socialiste din ţara noastră, reliefîndu-se cu îndreptăţită mîndrie că „Partidul Socialist din România, în toată activita­tea sa desfăşurată în folosul clasei muncitoare, a căutat să se inspire de la principiile so­cialismului revoluţionar şi de la tactica luptei de clasă". Partidul Comunist Român, făurit în mai 1921, a devenit in noile condiţii istorice­ exponen­tul intereselor întregului po­por, conducătorul încercat al luptelor pentru eliberare so­cială şi naţională, pentru apă­rarea independenţei, suverani­tăţii ş­­ integrităţii patriei. -------------------------------------------------------------------------------- 9 9 întreceri între împliniri şi deziderate Duminică au avut loc, în mai multe localităţi din judeţul nos­tru, întreceri, în cadrul etapei de masă a Festivalului naţio­nal „Cîntarea României“ — fa­za pe consilii unice agroindus­triale. Am consemnat, în rîn­­durile ce urmează, cîteva im­presii pe marginea întîlnirii ca­re s-a desfăşurat la Focuri, în­tre artiştii amatori din Coar­nele Caprei, Belceşti şi comu­na gazda. Cele 400 de locuri ale noului cămin cultural din Focuri s-au dovedit a fi insufici­ente pentru numărul mare al celor dornici să susţină formaţiile favorite, formaţii an­grenate în lupta pen­tru obţinerea unor calificative cit mai bune în cadrul festi­valului muncii şi creaţiei. Chiar la in­trare, expoziţia din holul căminului, cuprinzînd o­­biecte de artizanat, s-a consti­tuit într-o primă dovadă a hăr­niciei şi dorinţei de a crea lu­cruri frumoase şi utile, conti­­nuînd şi îmbogăţind în acest fel o frumoasă tradiţie. Un alt in­spirat preambul al întrecerii propriu-zise a fost microconcer­­tul corului Şcolii din Focuri (dirijor, învăţătorul Gh. Zah­a­­ria). Artiştii amatori din Coarnele Caprei, prin programul prezen­tat, nu au fost suficient de con­vingători, demonstrînd că nu s-a lucrat cu suficientă seriozi­tate pentru creşterea calităţii. Scenetele urmărite s-au dovedit a fi lipsite de umor sau au fost pastişe nefericite după Caragia­­le, momentele poetice au sufe­rit mai ales de inadecvare, iar muzica folk şi cu deosebire cea uşoară au stârnit ilaritate, nu datorită textului, ci interpretă­rii. Doar formaţia de dansuri a reuşit să ofere un recital cu o mai buna ţinută, deşi fără prea multe elemente de noutate, necesare în programul unei laureate. Formaţiile artistice din Focuri au confirmat aprecierile obţi­nute în ediţiile anterioare ,au „Cîntării României“. Fluieraşi!, formaţia de teatru (din rincîul căreia am remarcat pe Lina şi Constantin Trofimov), cea de dansuri (condusă de Dumitru O­şlobanu, în vîrstă de 68­­ de ani) şi recitatoarea Maria Ja­cob au dovedit­ că s-au pregătit temeinic, diversificând repertoriul şi genuri­le artistice abordate, ei mai au însă multe de făcut, mai ales în privinţa pro­movării creaţiei ori­ginale şi a înnoirii programelor. O plăcută surpriză au oferit artiştii ama­tori din Belceşti, cu o serie de rezultate mai puţin semnificative pînă acum, probi­nd că o intensă şi permanentă mo­bilizare (făcută mai ales de Constantin Petraş, secretarul­­cu probleme de propagandă al co­mitetului comunal de partid) şi o eficientă punere în valoare a posibilităţilor existente pot concura la obţinerea de succe­se. Am remarcat o foarte bu­nă interpretă de muzică folk (Mariana Ionescu), grupul folc­loric condus de prof. Maria Droll, pe poetul-ţăran Dumitru Neculce, soliştii instrumentişti Vasile şi Dumitru Gherasimes­­cu, taraful şi interpreta de mu­zică populară Elena Stafie (ca­re a prezentat melodii vechi, culese chiar de ea din Belceşti), începutul fiind făcut, nu ră­­mîne decit ca In continuare sa se muncească intens pentru a­­cumulări şi creşteri necesare. CĂLIN DOBRE In etapa da masă a „Cîntării României“ Şi „Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii" In luna aprilie, vor avea loc si in judeţul nostru, în organi­zarea Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Consiliului judeţean al sindica­telor, Comitetului judeţean al U.T.C. şi a altor factori, mani­festări în cadrul „Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii“. Astăzi, la ora 14, la I.M. „Ni­­colina“, va avea loc deschide­rea manifestărilor. Vor fi sus­ţinute expunerile „P.C.R. — centrul vital al naţiunii, forţa dinamizatoare a energiilor cre­atoare ale întregului popor pe drumul construirii socialismu­lui şi comunismului“ şi „Cartea­­mesaj către eternitatea spiritu­alităţii româneşti“. Va fi ver­nisată expoziţia de carte „Ope­ra tovarăşului Nicolae Ceauşescu — contribuţie inesti­mabilă la îmbogăţirea teoriei şi practicii revoluţionare“ şi va fi susţinut recitalul de poezie şi muzică patriotică intitulat „De patrie vorbeşte-mi“. Organizare superioară, pentru creşterea ritmului de execuţie (urmare din pag. 1) rii gradului de prefabricare al construcţiilor. Pe această bază, producţia industrială a trustu­lui va reprezenta peste 65 la sută din volumul de construcţii-mon­­taj, utilizîndu-se la maximum capacităţile de producţie exis­tente. „Introducem industrializa­rea mai­ ales la structurile care presupun un volum mare de manoperă. Astfel, în locul pe­reţilor despărţitori, realizaţi din cărămidă, am conceput ş­i construit pereţi din prefabrica­te, care se montează cu uşu­rinţă pe şantiere“, ne-a declarat ing. Traian Tom­ri, de la ser­viciul producţie al trustului. . Tot în această perioadă de început de­ an a fost reorgani­zată şi activitatea S.U.T., in aşa fel incit antreprizele să­ dispună operativ de utilajele necesare realizării ritmice a planului. Se constată că, în pre­zent, aceste mijloace sunt utili­zate cu mai multă responsabi­­litate, combustibilul repartizat este mai judicios folosit.Au fost încheiate și contractele de a­­cord global între antrepriza ge­nerală și antreprize, între a­­cestea din urmă și brigăzile complexe, rămînînd necontrac­tat doar 5 la sută din planul a­­nual al trustului. Este de a­­preciat activitatea depusă în a­­ceastă privinţă de conducerile antreprizelor nr. 1, 3 şi 5, care au încheiat contracte de acord global cu brigăzile în propor­ţie din aproape sută la sută. Mai slab s-a acţionat la antrepriza nr. 2, unde s-a contractat nu­mai 74 la sută din v­olumul pla­nului, ceea ce presupune şi sprijin din partea conducerii trustului pentru a-i determina pe unii beneficiari (C.A.R.) să depună neîntîrziat documen­taţiile tehnice necesare. Dar semnăturile din aceste contrac­te trebuie onorate cu răspun­dere de ambele părţi. Şi cînd spunem aceasta ne gîndim şi la conducerea trustului, care are obligaţia să pună la dispoziţia antreprizelor, în mod ritmic, materialele necesare îndeplinirii planului. Realizările perioadei care a trecut ar fi fost mult mai mari dacă locurile de muncă erau mai bine aprovizionate cu be­ton, în primul rînd. Au fost zile cînd s-a lucrat puţin din cauza lipsei de ciment, a agre­gatelor etc. Lucrătorii de la compartimentul de aproviziona­­re, coordonaţi de ing. Nicu Să­­vin, directorul comercial al T.A.G.C.M., trebuie să urmă­rească cu şi mai multă perse­verenţă onorarea contractelor de către unii furnizori, să intervină la forurile ierarhice superioare ale furnizorilor restanțieri pen­tru a-i determina să livreze ritmic materialele contractate. Un control mai riguros trebuie să exercite şi organizaţia de partid, astfel ca ritmul de lucru să sporească şi să se ob­ţină noi succese în întîmpinarea marelui jubileu al partidului. ] piacára IAŞULUI 1 Conferinţă Mîine, 2­ aprilie, ora 17, în aula Filialei Iaşi a Academiei R.S. România (calea 23 August,­ nr. 8) va putea fi audiată con­ferinţa „Toxicologia în slujba societăţii“, susţinută de conf. dr. docent Marţian Cotrău. Ma­nifestarea se înscrie în suita celor organizate de Asociaţia oamenilor de ştiinţă, filiala Iaşi. Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor Astăzi, de la ora 18, va avea loc şedinţa de lucru a Cenaclului­ de satiră şi Umor al ziarului „Flacăra Iaşului­“.­­ Vernisaj La Galeriile „Flacara Iaşu­lui“ va avea loc astăzi, la ora 18, vernisajul expoziţiei de pic­tură a Măriei Popovici, mem­bră a cenaclului „G. Călinescu“. Despre lucrările expuse (flori şi peisaj) va vorbi criticul de­­artă Aurel Leon. Acţiuni de educaţie juridică Comitetul judeţean Iaşi al U.T.C. a organizat, în ciclul de acţiuni de educaţie juridi­că şi moral-cetăţenească, o ex­­punere-dezbatere la întreprin­derea metalurgică, pe tema­­ „Probleme actuale privind în­tărirea familie­i“, iar la­ I.U.P.S.R., un colocviu pe tema­­ „Legalitatea socialistă. Răspun­derea disciplinară, materială, contravenţională şi penală". Au participat specialişti din cadrul Colegiului de avocaţi Iaşi. De asemenea, la Şcoala aju­tătoare cu casă de copii din Iaşi, cu sprijinul specialiştilor de la Judecătoria Iaşi şi serviciul circulaţie al Miliţiei judeţului, a fost organizată o dezbatere despre „Conduita civilizată şi comportamentul deviant sanc­ţionat de lege".

Next