Flacăra Iaşului, iunie 1986 (Anul 42, nr. 12327-12351)

1986-06-01 / nr. 12327

Anul XLII — Nr. 12 327 Duminică, 1 iunie 1986 4 pagini — 50 bani încheierea lucrărilor celui de al lll-lea Congres al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor .. Sâm­bătă, 31 mai, s-au înche­iat lucrările Congresului al XI -lea al consiliilor de con - {Sie m c ale unităţilor agricole «socialiste, al întregii ţărănimi, ai consiliilor oamenilor mun­cii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea a­­­pelor, care, prin importanţa pr­oblemelor dezbătute şi a h­otă r­­ii lor adoptate, avînd la foază magistrala cuvântare a secretarului general al parti­dului, preşedintele Republicii, tovarăşi)!­.­­ Nicolae Ceauşescu, se înscrie ca un eveniment de seamă îi­ viaţa socialipolitică a ţării, în dezvoltarea demo­craţiei noastre muncitoreşti­., revolutionare. rc, ultima zi, congresul şi-a desfăşurat lucrările în plen. In şedinţa de dimineaţă, con­dusă de tovarăşul Ştefan Tei­ci­r, directorul Trustului S.M.A., al judeţului Mureş, participan­ţii la dezbateri au relevat va­loarea excepţională, teoretică şi practică, a cuvântării rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la deschiderea lucrărilor con­gresului, care orientează în­treaga activitate, consacrată în­făptuirii noii revoluţii agrare în ţara noastră, creşterii sus­ţinute a producţiei şi asigu­rării unei eficienţe sporite în aceste ramuri şi sectoare ale economiei naţionale, corespun­zător prevederilor actualului plan cincinal, hotărârilor­­sta­bilite de Congresul al XIII-­ lea al P.C.R. în cuvîntul lor, vorbitorii au reafirmat neţărmurita dragoste. (confiiutare în pag. a 4-a) H­otărî­re cu privire la adoptarea cuvântării tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită la Congresul al lll lea al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor, ca program de acţiune şi muncă al tuturor oamenilor muncii din agricultură, industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor Congresul al lll-lea al consiliilor de conducere ale unită­ţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oa­menilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospo­dărirea apelor acordă cea mai înaltă apreciere tezelor, orien­tărilor şi sarcinilor de excepţională însemnătate cuprinse în magistrala cuvântare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste Romania, rostită la­ deschiderea lucrărilor congresului. In unanimitate, cei 1i 000 de participanţi la congres ho­tărăsc adoptarea Cuvântării, document de excepţională impor­tanţă pentru devenirea agriculturii noastre socialiste, drept Program de acţiune şi muncă pentru organele şi organizaţiile de partid, pentru organele de stat şi economice, pentru orga­nizaţiile de masă şi obşteşti, pentru toţi oamenii muncii din agricultură, industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor în vederea înfăptuirii noii revoluţii agrare în ţara noas­tră, creşterii accentuate a producţiei şi productivităţii muncii, sporirii eficienţei economice în aceste importante ramuri şi sectoare, corespunzător sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului. Manifestîndu­-­şi cu entuziasm adeziunea deplină faţă de acest amplu şi insufleţitor document programatic, dragostea şi admiraţia neţărmurită faţă de conducătorul iubit şi stimat al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţii la congres se angajează solemn, în spirit revolu­ţionar, să dea deplina dovadă a capacităţii lor de muncă, să mobilizeze puternic toate forţele umane şi materiale la înfăp­tuirea neabătută a planului de producţie pe acest an şi pe în­tregul cincinal, a sarcinilor măreţe ce revin agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor în ca­drul amplului program iniţiat de partid de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare formă a patricii spre comunism. Pe şantierele de locuinţe din judeţ Conducerea T.A.G.G.M.­­ mai aproape de solicitările constructorilor în afara blocurilor de locu­inţe planificate a se ridica în municipiul Iaşi, constructorii de la T.A.G.C.M. ■ au de exe­cutat, in anul curent, şi­­fii de apartamente în unele loca­lităţi ale judeţului nostru. Pentru aceasta, importante forţe umane şi mijloace meca­nice au fost şi sunt dirijate la Paşcani, Tg. Frumos, Podu I­­ioaiei, Tomeşti, Bel­­ceşti ş.a., în vederea înregistrării unor rit­muri înalte de muncă şi de respectare a termenelor în­scrise în graficele de execu­ţie, înainte însă de a consem­na stadiile fizice in care se află locuinţele din localităţi­le judeţului, să vedem ce res­tanţe mai au constructorii şi cum muncesc pentru a le re­cupera cit mai grabnic. l,ă Paşcani, de exemplu, mai sunt de predat circa kd­ de apar­tamente. „La toate se fac ul­timele lucrări de­­ finisaj, um­­ulînd ca, peste cîteva zile, să le predăm beneficiarului“, ne-a precizat Radu Manciuc, adjunct­­ul şefului de brigadă din a­­cest oraş. Restanţe la predări au şi constructorii din Tg. Frumos. Dar şi aici restul de 50 de a­­partamente din anul trecut sunt la finisaj. Doar instalatorii mai trebuie să grăbească so­luţionarea problemelor pri­vind canalizarea spre exterior la blocul nr­ 101. Nu aceleaşi lu­cruri se pot spune şi despre blocul cu 16 apartamente de­­ la Ifiboneşti. Planificat a se pre­da anul trecut, imobilul încă n-a fost început, deoarece... nu s-a eliberat amplasamentul, fie altfel, nu sunt singurele apar­tamente a căror execuție este amânata. Din situația prezen­tată de ing. C-tin. Alexandres­­cu, şeful serviciului producţie al T.AG.C.M., rezultă că unele blocuri, programate a se ri­dica in acest an,­­încă n-au fost atacate din cauza am­pla- IOAN SCHIOPU­ (continuare in pag. a 3.-a) Investiții '86 în campania agricolă — mobilizare exemplară, ritmuri de lucru maxime­ însufleţiţi de ideile, orientările şi indicaţiile formulate de conducătorul partidului şi statului, tovarăşul NR.COLAE CEAUŞESCU, la cel de al lll-lea Congres a! agriculturii, oamenii muncii de pe ogoarele ieşene îşi amplifică, in a­­ceste zile, eforturile la fiecare loc de muncă. Ei sunt pre­zenţi din zori în noapte pe frontul campaniei agricole, luc­­turiţi să facă totul pentru a asigura culturilor condiţii cât mai bune de dezvoltare, în ciuda condiţiilor climatice ne­prielnice. Cu forţe sporite la praştia a treia şi pentru colectivele de mun­că ale unităţilor agricole de pe cuprinsul Consiliului unic agroindustrial Tîrgu Frumos principalul obiectiv, în aceas­tă perioadă, îl reprezintă în­grijirea exemplară a culturi­lor. Cel mai bine în această privinţă se situează cooperati­vele agricole din Balş, Costeşti şi Bălţaţi, care au executat în întregime cea de a doua pra­­şilă la toate culturile, în în­treg consiliul unic, se lucrea­ză din plin la praşila a treia la mac, sfeclă de zahăr şi floa­rea soarelui. Cooperatorii de la Balş au început această lu­crare şi în lanurile de porumb. Fiecare sursă de apă, folosită la udatul culturilor Ţinînd seama de seceta prelungită din acest an, mem­brii Cooperativei agricole din Valea Seacă sînt hotărîţi să efectueze cîte lucrări de în­treţinere va fi nevoie pentru că o praşilă­ bună face cît o ploaie. Aşa se face că în aceste zile sunt prezenţi zilnic cu sapele în lanuri pes­te 700 de cooperatori. După cum ne informează Gh. Ro­man, primarul comunei, alte (continuare în pag. a 3-a) In lanurile de porumb ale C.A.I­. Ruginoasa, continuă acţiunea de erb­idare Ziua internaţională a copilului COPIII ŢĂRII, \n ŢARA COPILĂRIE! FERICUL Copiii — bogăţia şi lumina­­— asistenţei umane. Copiii — bucu­ria de azi, dar şi ziua de inii­ne a ţării, cei ce vor prelua pe umerii lor destinele Româ­niei socialiste, cei care vor­ construi viitorul de aur al pa­triei noastre. Zi de zi, suntem­ martori ai dragostei calde, pă­rinteşti, cu care secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae C­eăuş­e­s­c­u, tova­răşa Elena Ceauşesc­u, îi înconjoară pe cei mici, ite­­resîndu-se permanent de con­diţiile în­ care cresc­ şi se pre­gătesc micii cetăţeni­­ai patriei. Avem mîndria să afirmăm că în puţine ţări din lume grija pentru creşterea şi educarea copiilor se manifestă atît de plenar ca în România socia­listă. Experienţa românească dobîndită în anii socialismu­lui, şi mai cu seamă în ultime­le două decenii, este admirată pretutindeni în lumi. „In prezent, în judeţul Iaşi, ne spunea dr. Marin Burlea, de la Oficiul judeţean de ocro­tire a mamei, copilului şi ti­neretului, avem 36 de creşe şi peste 100 de grădiniţe cu orar normal, prelungit şi săptămî­­nal, in care mii de copii sunt îngrijiţi cu deosebită dragoste de cadre medicale şi didacti­ce, de un numeros personal auxiliar. Toate aceste unităţi au o bogată bază materială a­­sigurată de stat şi îmbogăţită permanent de către, unităţile economice care le patronează“. Am vizitat, în întîmpinarea primei zile de vară, Ziua inter­naţională a copilului, asemenea unităţi din municipiul nostru­­în noul şi frumosul cartier Da­cia, în care locuiesc în aparta­mente spaţioase şi confortabile mii şi mii de oameni ai­ muncii, se află creşa nr. 26 (asistent coordonator, Maria Ionescu) şi grădiniţa nr. 27 (director, Er­­mina Marghiol), patronate de T.A.G.C.M. Iaşi, unităţi frec­ventate de peste 400 de copii. Cei mai mici dintre ei abia au împlinit... două luni. Dar condiţiile create aici, dragostea cu care sunt înconjuraţi îi fac să nu simtă, pentru cîteva ore din zi, lipsa mamei. „Pentru noi, mamele, creşa şi căminul ne sunt de ajutor inestimabil, ne mărturiseşte Maria Mărgi­­neanu, mama Loredanei, care abia a împlinit 5 luni, şi a lui Ciprian, care se apropie de 3 ani. Curăţenia, hrana bună şi consistentă, educaţia, toate sunt ireproşabile. Şi astfel noi, la fabrică, muncim bine şi fără grijă, ştiind că micuţii se află pe mîini bune“. Aceleaşi fru­moase cuvinte ne-au spus şi părinţii copiilor Simona şi A­­lina Prisacaru, ai lui Iulian şi Marianei Ciobanu şi mulţi al­ţii-Mîini micuţe, neîndemânatice încă, dar îndrumate cu dra­goste, pline de căutări, chipuri gingaşe de copii, ochi iscodi­tori şi încrezători în tot ceea ce li se spune : iată imaginea obişnuită a unei clase de la ELENA DI­MITRESC­U (continuare în pag. a 2 a)

Next