Flacăra Iaşului, iunie 1986 (Anul 42, nr. 12327-12351)

1986-06-01 / nr. 12327

1 PAGINA A­ ll-A-------------------------------—----------------------------------—---------------------------------------------------------^-^^FLACĂRA IAȘULUI 1 is f­i ­s ­­i Ziua internaţională a copilului nr* v lava -------------------------------­ Pe-aceste plaiuri minore, de baladă, Cu munţi înalţi şi rturi cristaline, Se-nalţă azi o ţară minunată. Subt zările mereu tot mai senine. flAici copiii ştiu ce-i bucuria Şi cresc cum creşte floare lingă floare, Trăindu-şi fericiţi copilăria Curată, ca şi razele de­ soare ! Şi-această ţară mindră-n toate Ce străluceşte astăzi ca o stea, Mai arzător între atîtea stele, E ROMA­NI A, .şi e ţara mea ! cele, Simona Dodoloî elevă Amplă suită de manifestări • Biblioteca centrală univer­sitară „M. Eminescu,“ a orga­nizat o expoziţie de carte so­­cial-politică intitulată „Genera­ţia Epocii Nicolae Ceauşescu“. Spicuind aspecte din viaţa şoimilor patriei, a pionierilor şi tinerilor din ţara noastră, expoziţia etalează imagini din Viaţa fericită a tinerei gene­raţii în epoca celor mai mari realizări. » La Şcoala nr. 24 d­in Iaşi, elevii clasei a 11-a C au or­ganizat un montaj literar-mu­­zical intitulat „1 . Iunie — co­pilărie fericită“. Montajul a cuprins versuri dedicate copi­ilor din întreaga lume, patriei şi partidului, cîntece despre copilăria fericită şi despre do­rinţa de pace a tuturor copi­ilor. (I­oridana Martinaş, Bana Botezatu) • Grupa sindicală de la Po­liclinica stomatologică nr. 5 a organizat, cu participarea ele­vilor de la Şcoala nr. 26, un concurs-spectacol, proiecţii de filme pe teme de educaţie sa­nitară şi de desene animate. • Printre acţiunile dedicate Zilei internaţionale a copilu­lui, la Şcoala nr. 34 se află : un spectacol intitulat „Copiii — porumbeii păcii“, realizat de pionierii claselor II—VIII, un concurs de desene pe asfalt cu participarea şoimilor patriei din clasele I, o expoziţie de de­sene „Culorile copilăriei“ etc. (Genoveva Arbore) • La Librăria nr. 2 din Paş­cani, s-a deschis o expoziţie de filatelie şi maxima filie pe tema „Copilărie fericită“. Expun V. Niţă, M. Mărgineanu, O. Har­buz, N. Ioniţă, precum şi copiii D. Panaite, I. Vîrlan, I. Ato­mei. Tot la această librărie, s-a deschis o expoziţie de carte cu vînzare, care conţine nume­roase titluri din bibliografia (C. Fîntînaru) cursul zilei de ieri, la ca U.J.C.M., s-­or da­­o acţiune a copiilor grădiniţa U.J.C.M. Au fost prezentate cărţi de poveşti, micii oaspeţi au prezentat un scurt program de versuri. Vi­zitarea expoziţiei de carte din incinta bibliotecii, „Copilărie fericită“, a completat un foarte reuşit program. • Elevii clasei a X-a (diri­ginte, prof. Virginia Pavel) de la Liceul pedagogic au prezen­tat un frumos program artistic, în faţa elevilor de la Şcoala nr. 31 din Iaşi, manifestarea fiind prilejuită de apropiata sărbătoare a copiilor, 1 iunie. (Gabriela Ioniţă) • O expoziţie de desene in­titulată „Zîmbet de copil sub soarele păcii“ a fost organi-Şcoala nr. 17 din Iaşi, a fost realizată de claselor I şi V—VIII. dată la Aceasta elevii (Daniela Cornea) şcolara. • In Bibliotei nizat de la Copiii ţării, In ţara copilăriei fericite (urmare din pag. I) grupa mijlocie a Grădiniţei nr. 27. E ora de... matematică, şi educatoarea Iuliana Matei se strâduie să fie cit mai pe înţelesul copiilor, sâ facă lec­ţia cit mai atrăgătoare, să-i ajute ca paşii spre şcoală să le fie cit mai uşori. Şi reu­şeşte o dovadă, răspunsurile corecte şi prompte date de mi­cuţele Alina Gavriloaie şi An­dreea Ungur­eanu. Şi la grădiniţa nr. 14, din cartierul Bularga (coordonator asistent Elena Chiperi), educa­ţiei copiilor i se acordă o mare atenţie. Aici, intr-o sală spe­cială a jocurilor, copiii au to­bogan, balansoare, mulţime de jucării de tot felul, minunate planşe colorate, discuri cu poveşti, televizor. Pro­gramul unei zile , cuprinde­­jocuri distractive, de cunoaşte­re, de îndemînare, de mişca­re sau orientare. In faţa cre­sei, se află un frumos teren de joacă, cu scrincioburi, ba­lansoare, iar alături, în mica grădină de zarzavat şi legu­me, lucrată de personalul cre­­şei, copiii au prilejul să pă­trundă minunata lume a plan­telor. înainte de a părăsi această creşă, am fost invitaţi să par­ticipăm la o frumoasă serbare a copiilor, pe care ei au nu­mit-o „O lume minunată". Am avut atunci în faţa ochilor i­­maginea chipurilor curate şi pline de bucurie ale vlăstare­lor de aici şi din toată ţara care, prin vers şi cîntec, ex­­primînd întreagă stimă şi re­cunoştinţă celor ce-i ocrotesc cu dragoste, celor ce nu cu­nosc mai mare bucurie decit aceea de a-şi vedea copiii crescînd frumos, dezvoltîndu-se armonios, pregătindu-se pen­tru a fi folositori patriei. Dragostea pentru copii înflo­reşte în România socialistă, ţa­ra copilăriei fericite. De astăzi: Un nou mers al trenurilor Astă-noapte, la ora 0 a in­trat în vigoare noul mers al trenurilor, valabil pînă la 30 mai 1987. Pentru a-i informa pe cititorii noştri cu privire la principalele elemente ce au stat la baza elaborării aces­tuia, despre noutăţile pe­­ care le prezintă, ne-am adresat ing. JUHRCEA ROŞU, director cu ex­ploatarea al Regionalei de­ căi ferate Iaşi. „ Procesul de elaborare a unui mers al trenurilor este deosebit de complex, şi durea­ză cel puţin 8 luni. Anual, în luna decembrie, în fiecare ju­deţ, sub coordonarea organe­lor locale de partid şi de stat, sunt consultaţi reprezentanţii tuturor întreprinderilor intere­sate, se discută amănunţit a­­cest proiect de grafic, se aduc îmbunătăţiri în­ funcţie de ce­rinţele obiective exprimate ele. — în cazul Iaşului, mare centru industrial şi urban al ţării, ce prevede noul „mers" 7 . S-au prevăzut trenuri­­cursă care să asigure transpor­tul oamenilor muncii din cele 5 direcţii ce converg spre Iaşi (Paşcani, Vaslui, Dorohoi, Hîr­­lău şi Ungheni), la toate cele trei schimburi de lucru, atît pentru venirea la locurile de muncă, cit şi pentru înapoierea la domiciliu. — Cit priveşte legăturile fe­roviare cu Capitala şi cu al­te mari centre urbane ale ţării ? — Am menţinut 4 trenuri, u­­nul rapid şi trei accelerate, în relaţia cu Bucureştiul. Ele vor pleca şi sosi la ore a­­propiate de cele actuale, avîn­­du-se în vedere că au satisfă­cut pînă acum necesităţile de călătorie. S-a mai introdus o pereche de trenuri accelerate în relaţia Iaşi — Timişoara (a treia) cu plecarea din Iaşi la ora 15:10. S-a prevăzut, de a­­semenea, un tren de persoane direct în relaţia Iaşi — Galaţi şi retur. Pentru Litoral, tre­nul accelerat 665/666 va circu­la ca şi pînă acum, zilnic în perioada estivală, pînă la Man­galia, şi de 3 ori pe săptămî­­nă, după data de 28 septem­brie, pînă la Constanţa. Trenurile de sezon, cum ar fi acceleratul Iaşi — Manga­lia, sau trenurile care datorită slabei utilizări nu se justifică economic a fi puse în circu­laţie permanent, sunt progra­mate cu aviz special numai în anumite perioade, (sărbătorile legale, în perioada concediilor de odihnă estivale, la Anul Nou sau în timpul vacanţelor elevilor şi studenţilor). Există de asemenea trenuri speciale pentru ex­­rcursionişti, solicita­te de oficiile judeţene de tu­rism. C. DORNE­ANU Clu­bul directorilor In cadrul acţiunilor de pro­paganda tehnico-economică i­­niţiate de Consiliul judeţean al sindicatelor Iaşi, s-a desfă­şurat o nouă întîlnire a unor conducători de unităţi ieşene care au răspuns de această da­tă invitaţiei consiliului oameni­lor muncii de la întreprinde­rea „Tehnoton“. Expoziţia de design industrial, aparatura electronică de serie zero expusă, fişele sintetice de prezentare a unor produse­ de electronică industrială au ofe­rit participanţilor la dezbatere argumentele recunoaşterii per­sonalităţii tot mai distincte a mărcii „Tehnoton", ale necesi­tăţii amplificării relaţiilor in­­ter-uzinale pentru realizarea u­­nei producţii de înaltă compe­titivitate. Din schimbul de opinii, s-au conturat noi­ posibilităţi de a­­bordare a unor teme pentru a­­sigurarea de aparatură necesa­ră unor unităţi economice ie­şene ca întreprinderea de pre­lucrare a maselor plastice, C.U.G., I.U.P.S.R., I.M.A.M.U.S., cit şi cerinţă organizării unor cursuri de design industrial în completarea Şcolii de inventi­­că (care îşi va redeschide cursurile, în a XV-a ediţie, luni, 2 iunie 1986, la Casa oame­nilor de ştiinţă). Intîlnirea următoare in ca­drul Clubului directorilor va avea loc la Întreprinderea de antibiotice­ Imagine obişnuită la Dispen­sarul policlinic nr. 1 din Iaşi. Medicul specialist pediatru Constantin Iordache, în timpul unei consultaţii. De la începu­tul anului, la acest dispensar, s-au acordat consultaţii medi­cale la peste 5­­100 de copii Foto : L. STRAXlîLA­ r Tutunul, alcoolul şi organismul matern Intre organismul matern şi cer fetal există o legătură di­rectă, astfel incit suferinţa mamei atrage suferinţa fătu­lui, ba chiar, în unele situaţii, o suferinţă minoră a mamei poate să antreneze o suferin­ţă majoră a fătului. Sensibi­litatea deosebită a organismu­lui fetal faţă de agresiunile fi­zice, chimice şi mecanice este bine cunoscută. Omul zilelor noastre, om raţional, echilibrat, pregătit teoretic pentru a înţe­lege cele mai multe dintre da­tele biologiei moderne, poate să-şi reprezinte importanţa de­osebită pe care o are pregăti­rea organismului matern pen­tru sarcină. Numeroase studii experimentale şi date clinice, precum şi observaţii efectuate în condiţii speciale, au demon­strat rolul nociv al tutunului şi alcoolului atît asupra or­ganismului matern, cit şi asu­pra produsului de concepţie. Este ştiut de mult timp că intoxicaţia tabagică la feme­ia gravidă antrenează o întâr­ziere în creşterea intrauterină a fătului şi o creştere a mor­talităţii neonatale precoce. După cum este demonstrat că diminuarea greutăţii copilului la naştere este în relaţie di­rectă cu numărul de ţigări fu­mate de mamă. Mulţi autori au constatat, de asemenea, o creş­tere a­ prematurităţii. Cind în­să mama opreşte consumul de tutun, foarte devreme în cursul sarcinei, greutatea nou-născu­­tului rămîne în limite nor­male. In clinica umană, în afară de întinderea de creştere in­trauterină,­­s-au semnalat şi alte complicaţii, cum ar fi aşa-numita decolare prematură de placentă normal inserată, accident care creşte riscul morţii „in utero“. Acest acci­dent are o frecvenţă de 6 ori mai mare la fumătoare. Pla­centa praevia şi hemoragiile de delivrare survin de aseme­nea cu frecvenţă mai mare. Este bine, de aceea, să sfătu­im femeile să oprească fuma­tul la debutul sarcinii sau chiar cu cîteva luni mai îna­inte. Alcoolul traversează uşor bariera placentară, astfel in­cit un consum regulat şi în cantităţi mari de băuturi al­coolice poate realiza o verita­bilă intoxicaţie a fătului. Al­coolismul este responsabil de creşterea numărului de avor­turi, de naşteri­­ premature, de întîrzierea în creşterea intrau­terină şi de mortalitatea peri­­natală. Riscurile cresc cu can­titatea de alcool consumată. Dacă mama bea şi fumează, riscul se adiţionează şi poate deveni de 9 ori mai mare com­parativ cu o femeie care nu fumează şi nu bea. Aşadar, şansele de a avea un copil sănătos depind în mare măsură de grija faţă de or­ganismul matern, care asigu­ră produsului de concepţie toa­te principiile necesare dezvol­tării lui. Dr. RODICA MANOLACHE JOCURI ORIZONTAL : 1. Mici... la grătar ; 2. False... mici măsuri — Microscop ; 3. Maşină de mărunţit... — Lasă să treacă ce-i mic ; 4. Sector al indus­triei mici (pi.) ; 5. Monede mici din aur sau argint folosite pen­tru salbe — Cute mici ! ; 6. In mic... Unu’ cu mici, la o margine de drum ! — Animat — Mica de Bascov, jud. Argeş ; 7. Cel mic (pop.) — Au urechile anormal de mici (reg.) ; 8. Mică bilă u­­cigaşă — Casa banilor ; 9. A­­cul mic al cadranului (pl.) — Mărunţiş (sing.) ; 10. Mărunţire ...cu valoare de întrebuinţa­re — Mărunţiş pentru telefon. VERTICAL : L Compoziţie pen­tru mici ; 2. Micuţul şi-a pier­dut capul! — Bârîmături(sing.); 3. în mică măsură — Cantita­te mică de lichid vărsat ; 4. Micuţul cu ghiozdan — Ursa mică... ; 5. Micşorare a densi­tăţii ; 6. Cea mai mică locali­tate românească — Toc pen­tru obiecte mici şi fragile ; 7. Ursuzi (fig.) — Mijloc mitius­­cul ! ; 8. Microraion ! — Mici ; 9. Mic la suflet (fig.) — Dis­cuţie pe teme minore ; 10. Mic — Moşul prichindeilor. Dicţionar : Ciubi. GEORGE SÂNDULEAN De 1 Iunie iunie fii Să pregătim şi fiilor de Mai multe, tot mai multe jucării. Lăsaţi copiii lumii să se joace! E primul păs în lupta pentru pacee. MARGARETA FAIFER Părerea bunicilor Ne-ndreptăţeşte optimismul Să creştem în aşa fel fiii, Incit să-ncepem cu copiii Şi să sfîrşim eu... nepotismul! PAULA DIMITRIU Fiul, în progres Timpul liber cum şi-l trece Nu-s de-acord şi îl înfrunt. Nici el­ nu rămîne rece . Taie frunze mai... mărunt. RADU FELEIAN Poate-l ia bunicul meu Şi-o să-mi lase trenuleţul Să mă pot juca şi eu! COSTACHE PLĂCINTA „Grija" unui tată Nu-l ţinuse de mînuţă Cind mergea cu el pe stradă, Strategic Nu-mi mai plimb azi cerculeţul, , din contra, pe tătuţu’ ţinuse, să nu cadă...­ IZ.U VAlSMAN : Dar ! De ziua­ mea voiam un dar ! Şi mama chiar mi-a spus aseară 4 Câ n-am sperat eu In zadar ! Şi-am­ căpătat o... surioara! ( GEORGETA VATAVU ) Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor „ Marţi, 3 iunie, la ora 18, Casa presei (str. V. Alecsandri nr. 8)­­ va găzdui şedinţa cu public a Cenaclului de satira şi umor al­­ ziarului „Flacăra Iaşului“. La această manifestare, dedicată­­ Zilei copilului, îşi vor aduce contribuţia recitatorul Dragoş­­ Pavel, din clasa I a Şcolii nr. 4, orchestra şi soliştii de muzică I populară şi grupul folk de la Casa pionierilor şi şoimilor pa­­­­triei Iaşi.­­ Lucrările pentru şedinţă vor fi aduse la redacţie pînă­­ marţi, la prînz. J

Next