Flacăra Iaşului, august 1986 (Anul 42, nr. 12379-12405)

1986-08-01 / nr. 12379

Adrumnările generale ale oamenilor muncii — forum de decizie muncitorească la C.F.S. ea* « • ** ----- Matena prima, cit mai judicios gospodărită Exprhnînd voința tuturor oamenilor muncii din combinat, adunarea generală a adoptat în unanimitate hotărîrea ca la cel de-al III-lea Congres al oamenilor muncii tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, să fie reales în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Oamenilor Mun­cii, fiind conştienţi că aceasta reprezintă o garanţie sigură a înain­tării noastre victorioase spre culmile luminoase ale progresului şi civilizaţiei socialiste. Adunarea generală a repre­zentanţilor oamenilor muncii de la Combinatul de fibre sin­tetice Iaşi a ilustrat hotărîrea colectivului­­ de­ muncitori şi specialişti de a-şi spori ef­or­turile pentru accentuarea la­turilor calitative ale activită­ţii sale. Desfăşurate în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU, date la Plenara C.C. al P.C.R. din luna iunie a.c., lucrările adunării au scos în­­ evidenţă capacitatea oamenilor muncii din marele combinat ieșean de a-şi realiza sarcinile de plan şi­ angajamentele asumate,­ dar şi unele neimpliniri, care au făcut ca această capacitate să nu fie pe deplin valorificată. Astfel, darea de seamă a con­siliului oamenilor muncii, pre­zentată de chimistul Ion Stai­­cu, directorul combinatului, a relevat că, faţă de primul se­mestru al anului trecut, va­loarea producţiei marfă din perioada analizată a sporit cu 111,7 milioane de lei iar pro­ducţia­­ fizică , cu aproape 2 d­iet tone de fire şi fibre chi­mice. .Aceste­­sporuri n-ar fi­­ fost ■ posibile­ fără atenţia deo­­sebită acordată productivităţii muncii, care a sporit cu peste 4 m­in sută. Lucrările adunării au relevat ca aceste creşteri sunt urmarea implicării profun­de,­ mature­­ şi sem­­pe­tente a Specialiştilor, a tuturor­, oame­nilor­­muncii în acţiunea de­ în­noire mai accentuată­ a-’ struc­turii producţiei, ridicarea nive­lului tehnic şi calitativ al pro­ducţiei, în reducerea importuri­lor, a costurilor de fabricaţie, şi, în mod deosebit, în urmă­rirea şi aplicarea riguroasă a programului de modernizare şi organizare ştiinţifică a pro­ducţiei şi a muncii. Ilustrează concret aceste preocupări şi faptul că valoarea produselor de calitate superioară a depă­şit pe cea planificată cu peste 3,2 milioane de lei, iar ponde­rea produselor de calitate su­perioară a crescut în totalul producţiei cu 1,1 la sută peste prevederi. Sunt, de asemenea, concludente eforturile pentru valorificarea superioară a de­şeurilor tehnologice,­­prin apli­carea unor tehnologii de vîrf, pe seama cărora numai secţia fibră folie, de pildă, a obţinut peste 964 tone de fibră (valo­rificată la export), precum şi economii la costurile de­ pro­ducţie în valoare de aproape 3 milioane­ de lei, după cum re­lata ing. Emil Matei,­ şeful a­­cestei secţii. Asemenea exemple de gos­podărire mai bună a materi­ilor prime,­­materialelor, ener­giei electrice şi combustibililor, de asimilare­­în, fabricaţie­ a­­fi­ner produse şi tehnologii au fost prezentate şi de alţi vor­bitori, între care ing. Viorel VI. CTOHOTARU (continuare în pag. a 2-a) ---------------------------- - * L R. E., fruntaşă în întrecerea socialistă Ieri, la întreprinderea de re­ţele electrice din Iaşi, a­­avut loc adunarea generală a oame­nilor muncii. Cu acest prilej, colectivul de­­oameni ai­ -mun­­cii de aici, care a fost distins cu „Ordinul Muncii- cl. a îll-a, a primit Drapelul Roşu de u­­nitate fruntaşă pe ţară , şi , Di­ploma de onoare ale Uniunii Generale a Sindicatelor din România, pentru rezultatele de­osebite obţinute din întrecerea socialistă pe anul 1985, şi ocu­parea locului al H-lea pe ra­mură. In cadrul lucrărilor adunării generale, s-a subliniat faptul că întreprinderea a obţinut şi în primul semestru al anului în curs rezultate economico-fi­­nanciare bune, care au situat-o, de asemenea, printre unităţile fruntaşe pe ţară. Mereu în fruntea întrecerii socialiste. Iată deviza tinerei Ana Răileanu, confecţioneră la linia 6 B al întreprinderii de confecţii din Iaşi Foto : G. Onofrei ------------• *----------­| în pagina a III-a \ Dmn ochii cetățeanului i de zi, eforturi susţinute pentru executarea tuturor lucrărilor agricole în timpul optim La ristreficerea culturilor duble Cooperatorii şi mecanizatorii din unităţile Consiliu­lui unic agroindus­trial Citirea au se­mănat cu culturi duble de porumb aproape 1700 de hectare. Cele mai mari suprafeţe le deţin cooperativele agricole din Mo­goşeşti (320 de hectare), Mirosla­va (288 de hecta­re), Horleşti (245 de hectare) şi Bîrnova (200 de hectare). După cum ne spu­nea tovarăşul Mar­eea Perju, inginerul şef al consiliului unic, în prezent a­­tît mecanizatorii, cît şi cooperatorii dau zor cu execu­tarea lucrărilor de întreţinere. De men­ţionat că cea de a doua prăsi­lă me­canică a intrat la faza finală. Furaje din toate sursele Strîngerea furaje­lor pentru perioada de sta­bula­ţie preo­cupă în mare mă­sură lucrătorii de la A.E.I. Holboca. Pînă acum ei au depozitat în parcul de furaje 800 de tone de grosiere, fi0e de tone de fî­­nuri şi 1 000 de to­ne­­ de siloz. Silozul a fost realizat din ierburi de baltă în oamenii muncii di­n fermele pomico­le de la Galata şi Bleu ale I.A.S. Mi­roslava, conduse de inginerii Ion Dincă şi Vasile Cosmovici, amestec cu paie. în prezent sunt aduse în unitate alte can­tităţi de paie atît din cooperativele a­­gricole vecine cît şi din alte­­judeţe. Ing. Dan Tefeieş, directorul A.B.I., ne-a informat că paralel se acordă a­­tenţia cuvenită în­treţinerii culturilor însăminţate în ogor propriu (sfeclă nu­se află în plină campanie de­ recol­tare a fructelor. Până acum ei au cules şi livrat la fondul de stat a­­■proape 130 de tone rajeră, dovleci), cul­turilor duble. Cu toate că în ultima vreme a plouat, lun­ crfitarii de aici con­tinuă udările. Cul­turile duble însă­mânţate pe 100 de hectare au­ fost pră­şite şi irigate o­­dată. Lucrările res­pective vor fi repe­tate,pentru a se pu­tea obţine recolte­­ sporite la hectar, de fructe şi acţiu­nea continuă. Cele mai mari cantităţi au fost strînse de colectivul fermei pomicole Galata. In plină campanie de recoltare a fructelor -------„— » « Modernizările prevăzute în sectorul zootehnic, terminate pînă la începerea perioadei de stabulaţie! Preocupări deosebite pentru dezvoltarea intensivă a pro­ducţiei­ agricole există şi în u­­nităţile Consiliului unic agro­industrial Hîrlău. Pe baza pro­gramelor­ judeţene adoptate în acest scop, lucrătorii, de aici, în frunţie cu organizaţiile de­ partid, au trecut la materiali­zarea măsurilor stabilite,­ care vizează in primul fine­ moder­nizarea producţiei. Iată, de e­­xemplu, ce se întreprinde în sectorul zootehnic unde pro­ducţia animalieră se situează, deocamdată, în toate fermele (cu­­excepţia fermei de ovine de la Deleni a I.A.S. Cotnari) la un nivel necoresp­unzător. S-o luăm cu parcurile de fu­raje. Oricit de gospodari ar fi fost lucrătorii din acest sec­tor, o bună parte din recoltă de nutreţuri depozitată pentru perioada de stabulaţie se de­precia din cauza intemperiilor. Emil Iacob, preşedintele con­siliului unic, aprecia pierderi­le la circa 20 la sută din strîn­­sura de furaje tocmai datorită , ploilor­, zăpezilor, noroaielor, manipulării lor în aceste con­diţii. Una din măsurile de mo­dernizare a producţiei zooteh­nice a fost construirea de fi­nire de mare capacitate (peste 40­1 de tone fiecare). In fiecare unitate a fost construit cite un asemenea obiectiv. Cooperatorii din Scobi­nţi, cu sprijinul lucră­­torilor de la Asociaţia inter­­cooperatistă de producţie şi prestări de­­servicii din Hîrlău, au trecut la ridicarea celui de al doilea îînar care va fi gata încă în cursul acestei veri. în felul acesta, nutreţurile vor fî bine păstrate şi folosite fără pierderi. De asemenea, peste tot au fost construite bucătă­rii furajere c­u instalaţii de măcinare, de preparare a hra­nei. Chiar şi în ferma zooteh­nică de la C.A.P. Cepleniţa, pînă nu de mult cenuşăreasa zootehniei consiliului unic, e­­xistă în prezent o asemenea bucătărie, care funcţionează din plin pe tim­p de iarnă. Moder­nizările din această fermă sunt în plin progres. Cu forţe pro­prii şi în bună parte cu ma­teriale locale, cooperatorii de aici au construit în ultimii trei ani două grajduri, fiecare pen­tru, cîte 120­­animale. Costul u­­nui asemenea adăpost, trainic, călduros,­­ spaţios este mai ief­tin de­ câteva ori decât con­­­strucţiile din­ A.E.I. (cheltuieli­le pentru adăpostirea unui a­­nimal­­ s-au ridicat la circa 5 000 de­­lei). în prezent, meş­terii C.A.E. construiesc o ma­ternitate, urm­înd ca, în conti­nuare, să modernizeze grajdul pentru creşterea tineretului taurin. Tot în această fermă, cu sprijinul uneia dintre an­treprizele Regionalei­­ de căi fe­rate, se realizează o­­ platformă pentru depozitarea dejecţiilor. Ritmul de lucru la moderniză­rile respective trebuie mult intensificat, astfel ca, pînă la sosirea toamnei, toate obiecti­vele ,­planificate să­­ fie termi­nate, în acest scop, construc­torii să fie ajutaţi, cu forţă de muncă suplimentară. Lucru va­labil şi pentru conducerea CM. STEJARI» (continuare în pag. a 2-a) -------------- ft • Vedere de ansamblu a Combinatului de utilaj greu din Iași Foto : L. STRATULA*

Next