Flacăra Iaşului, august 1986 (Anul 42, nr. 12379-12405)
1986-08-01 / nr. 12379
Adrumnările generale ale oamenilor muncii — forum de decizie muncitorească la C.F.S. ea* « • ** ----- Matena prima, cit mai judicios gospodărită Exprhnînd voința tuturor oamenilor muncii din combinat, adunarea generală a adoptat în unanimitate hotărîrea ca la cel de-al III-lea Congres al oamenilor muncii tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, să fie reales în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, fiind conştienţi că aceasta reprezintă o garanţie sigură a înaintării noastre victorioase spre culmile luminoase ale progresului şi civilizaţiei socialiste. Adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii de la Combinatul de fibre sintetice Iaşi a ilustrat hotărîrea colectivului de muncitori şi specialişti de a-şi spori eforturile pentru accentuarea laturilor calitative ale activităţii sale. Desfăşurate în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, date la Plenara C.C. al P.C.R. din luna iunie a.c., lucrările adunării au scos în evidenţă capacitatea oamenilor muncii din marele combinat ieșean de a-şi realiza sarcinile de plan şi angajamentele asumate, dar şi unele neimpliniri, care au făcut ca această capacitate să nu fie pe deplin valorificată. Astfel, darea de seamă a consiliului oamenilor muncii, prezentată de chimistul Ion Staicu, directorul combinatului, a relevat că, faţă de primul semestru al anului trecut, valoarea producţiei marfă din perioada analizată a sporit cu 111,7 milioane de lei iar producţia fizică , cu aproape 2 diet tone de fire şi fibre chimice. .Acestesporuri n-ar fi fost ■ posibile fără atenţia deosebită acordată productivităţii muncii, care a sporit cu peste 4 min sută. Lucrările adunării au relevat ca aceste creşteri sunt urmarea implicării profunde, mature şi sempetente a Specialiştilor, a tuturor, oamenilormuncii în acţiunea de înnoire mai accentuată a-’ structurii producţiei, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei, în reducerea importurilor, a costurilor de fabricaţie, şi, în mod deosebit, în urmărirea şi aplicarea riguroasă a programului de modernizare şi organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Ilustrează concret aceste preocupări şi faptul că valoarea produselor de calitate superioară a depăşit pe cea planificată cu peste 3,2 milioane de lei, iar ponderea produselor de calitate superioară a crescut în totalul producţiei cu 1,1 la sută peste prevederi. Sunt, de asemenea, concludente eforturile pentru valorificarea superioară a deşeurilor tehnologice,prin aplicarea unor tehnologii de vîrf, pe seama cărora numai secţia fibră folie, de pildă, a obţinut peste 964 tone de fibră (valorificată la export), precum şi economii la costurile de producţie în valoare de aproape 3 milioane de lei, după cum relata ing. Emil Matei, şeful acestei secţii. Asemenea exemple de gospodărire mai bună a materiilor prime,materialelor, energiei electrice şi combustibililor, de asimilareîn, fabricaţie afiner produse şi tehnologii au fost prezentate şi de alţi vorbitori, între care ing. Viorel VI. CTOHOTARU (continuare în pag. a 2-a) ---------------------------- - * L R. E., fruntaşă în întrecerea socialistă Ieri, la întreprinderea de reţele electrice din Iaşi, aavut loc adunarea generală a oamenilor muncii. Cu acest prilej, colectivul deoameni ai -muncii de aici, care a fost distins cu „Ordinul Muncii- cl. a îll-a, a primit Drapelul Roşu de unitate fruntaşă pe ţară , şi , Diploma de onoare ale Uniunii Generale a Sindicatelor din România, pentru rezultatele deosebite obţinute din întrecerea socialistă pe anul 1985, şi ocuparea locului al H-lea pe ramură. In cadrul lucrărilor adunării generale, s-a subliniat faptul că întreprinderea a obţinut şi în primul semestru al anului în curs rezultate economico-financiare bune, care au situat-o, de asemenea, printre unităţile fruntaşe pe ţară. Mereu în fruntea întrecerii socialiste. Iată deviza tinerei Ana Răileanu, confecţioneră la linia 6 B al întreprinderii de confecţii din Iaşi Foto : G. Onofrei ------------• *----------| în pagina a III-a \ Dmn ochii cetățeanului i de zi, eforturi susţinute pentru executarea tuturor lucrărilor agricole în timpul optim La ristreficerea culturilor duble Cooperatorii şi mecanizatorii din unităţile Consiliului unic agroindustrial Citirea au semănat cu culturi duble de porumb aproape 1700 de hectare. Cele mai mari suprafeţe le deţin cooperativele agricole din Mogoşeşti (320 de hectare), Miroslava (288 de hectare), Horleşti (245 de hectare) şi Bîrnova (200 de hectare). După cum ne spunea tovarăşul Mareea Perju, inginerul şef al consiliului unic, în prezent atît mecanizatorii, cît şi cooperatorii dau zor cu executarea lucrărilor de întreţinere. De menţionat că cea de a doua prăsilă mecanică a intrat la faza finală. Furaje din toate sursele Strîngerea furajelor pentru perioada de stabulaţie preocupă în mare măsură lucrătorii de la A.E.I. Holboca. Pînă acum ei au depozitat în parcul de furaje 800 de tone de grosiere, fi0e de tone de fînuri şi 1 000 de tone de siloz. Silozul a fost realizat din ierburi de baltă în oamenii muncii din fermele pomicole de la Galata şi Bleu ale I.A.S. Miroslava, conduse de inginerii Ion Dincă şi Vasile Cosmovici, amestec cu paie. în prezent sunt aduse în unitate alte cantităţi de paie atît din cooperativele agricole vecine cît şi din altejudeţe. Ing. Dan Tefeieş, directorul A.B.I., ne-a informat că paralel se acordă atenţia cuvenită întreţinerii culturilor însăminţate în ogor propriu (sfeclă nuse află în plină campanie de recoltare a fructelor. Până acum ei au cules şi livrat la fondul de stat a■proape 130 de tone rajeră, dovleci), culturilor duble. Cu toate că în ultima vreme a plouat, lun crfitarii de aici continuă udările. Culturile duble însămânţate pe 100 de hectare au fost prăşite şi irigate odată. Lucrările respective vor fi repetate,pentru a se putea obţine recolte sporite la hectar, de fructe şi acţiunea continuă. Cele mai mari cantităţi au fost strînse de colectivul fermei pomicole Galata. In plină campanie de recoltare a fructelor -------„— » « Modernizările prevăzute în sectorul zootehnic, terminate pînă la începerea perioadei de stabulaţie! Preocupări deosebite pentru dezvoltarea intensivă a producţiei agricole există şi în unităţile Consiliului unic agroindustrial Hîrlău. Pe baza programelor judeţene adoptate în acest scop, lucrătorii, de aici, în frunţie cu organizaţiile de partid, au trecut la materializarea măsurilor stabilite, care vizează in primul fine modernizarea producţiei. Iată, de exemplu, ce se întreprinde în sectorul zootehnic unde producţia animalieră se situează, deocamdată, în toate fermele (cuexcepţia fermei de ovine de la Deleni a I.A.S. Cotnari) la un nivel necorespunzător. S-o luăm cu parcurile de furaje. Oricit de gospodari ar fi fost lucrătorii din acest sector, o bună parte din recoltă de nutreţuri depozitată pentru perioada de stabulaţie se deprecia din cauza intemperiilor. Emil Iacob, preşedintele consiliului unic, aprecia pierderile la circa 20 la sută din strînsura de furaje tocmai datorită , ploilor, zăpezilor, noroaielor, manipulării lor în aceste condiţii. Una din măsurile de modernizare a producţiei zootehnice a fost construirea de finire de mare capacitate (peste 401 de tone fiecare). In fiecare unitate a fost construit cite un asemenea obiectiv. Cooperatorii din Scobinţi, cu sprijinul lucrătorilor de la Asociaţia intercooperatistă de producţie şi prestări deservicii din Hîrlău, au trecut la ridicarea celui de al doilea îînar care va fi gata încă în cursul acestei veri. în felul acesta, nutreţurile vor fî bine păstrate şi folosite fără pierderi. De asemenea, peste tot au fost construite bucătării furajere cu instalaţii de măcinare, de preparare a hranei. Chiar şi în ferma zootehnică de la C.A.P. Cepleniţa, pînă nu de mult cenuşăreasa zootehniei consiliului unic, există în prezent o asemenea bucătărie, care funcţionează din plin pe timp de iarnă. Modernizările din această fermă sunt în plin progres. Cu forţe proprii şi în bună parte cu materiale locale, cooperatorii de aici au construit în ultimii trei ani două grajduri, fiecare pentru, cîte 120animale. Costul unui asemenea adăpost, trainic, călduros, spaţios este mai ieftin de câteva ori decât construcţiile din A.E.I. (cheltuielile pentru adăpostirea unui animal s-au ridicat la circa 5 000 delei). în prezent, meşterii C.A.E. construiesc o maternitate, urmînd ca, în continuare, să modernizeze grajdul pentru creşterea tineretului taurin. Tot în această fermă, cu sprijinul uneia dintre antreprizele Regionalei de căi ferate, se realizează o platformă pentru depozitarea dejecţiilor. Ritmul de lucru la modernizările respective trebuie mult intensificat, astfel ca, pînă la sosirea toamnei, toate obiectivele ,planificate să fie terminate, în acest scop, constructorii să fie ajutaţi, cu forţă de muncă suplimentară. Lucru valabil şi pentru conducerea CM. STEJARI» (continuare în pag. a 2-a) -------------- ft • Vedere de ansamblu a Combinatului de utilaj greu din Iași Foto : L. STRATULA*