Flacăra Iaşului, decembrie 1986 (Anul 42, nr. 12484-12509)

1986-12-02 / nr. 12484

în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, anul 1986 — încheiat cu rezultate cît mai bune Noi măsuri pentru reducerea cheltuielilor de producţie ! Nivelul cheltuielilor de pro­ducţie şi, în mod deosebit, ni­velul cheltuielilor materiale la 1000 lei producţie marfă, prin influenţa directă asupra volu­mului producţiei nete şi al be­neficiilor, este un indicator de primă importanţă in activitatea economică şi tocmai de aceea trebuie să i se acorde multă atenţie. Bilanţul de pină acum în industria judeţului Iaşi evi­denţiază faptul că in multe u­­­nităţî s-a acţionat consecvent în direcţia aplicării măsurilor sta­bilite, obţin­în­du-se rezultate no­tabile. Printre acestea pot fi menţionate întreprinderea de antibiotice, întreprinderea de maşini-agregat­ şi maşini-runelte speciale, întreprinderea „Teh­­noton“, întreprinderea mecani­că de material rulant, întreprin­derea de tricotaje şi perdele, ambele din Paşcani, şi altele. Acelaşi bilanţ arată însă fap­tul că alte întreprinderi din judeţ au depăşit nivelul plani­ficat al costurilor de producţie. Din această categorie de uni­tăţi fac parte Combinatul de u­­tilaj greu, întreprinderea de piese auto, întreprinderea in­tegrată de ţesături de in Paş­cani, Fabrica de încălţăminte Tg. Frumos, care, din această cauză, se înscriu şi cu minu­suri la producţia netă şi be­neficii, şi nu-şi vor putea con­stitui fondurile proprii, la ni­velul prevederilor, din buge­tele de venituri şi cheltuieli. Din datele existente in legă­tură cu principalele cauze care au condus la depăşirea costuri­lor de producţie la unele în­treprinderi, rezultă că recepţia necorespunzătoare a unor ma­terii prime şi materiale, înlo­cuirea unor materiale, cu alte­le mai scumpe, gospodărirea ne­raţională a acestora şi lipsa u­­nui control riguros asupra fo­losirii materialelor în procesul de producţie reprezintă 42,9 la sută din depăşirile de cheltuieli. De asemenea, la depăşirea cos­turilor de producţie au con­tribuit nerealizarea integrală a producţiei marfă, cu influenţă asupra cheltuielilor indirecte cu caracter, convenţional ,■ con­stant, neutilizarea integrală a capacităţilor de producţie, cali­tatea necorespunzătoare a unor produse, neutilizarea raţionailă a sculelor, dispozitivelor şi ve­rificatoarelor şi uzura prema-­ Dr. T. ONOFREI directorul Inspecţiei­­ teritoriale financiare de stat Iaşi (continuare în pag. a 3-a) I.T.R.D. Paşcani O nouă contribuţie la reducerea importului La întreprinderea de­ trad­ite­teste şi regulatoare directe din­­Paşcani a fost omologat şi intro­dus în fabricaţie de serie-pirome­­trul electronic cu Balometru des­tinat măsurării temperaturilor înalte de pină la 3 000 grade Celsius, pentru industria meta­lurgică. Noul produs, care in­clude numai componente indi­gene, funcţionează la parametri d­e înaltă precizie, prin captarea pe radiaţii infraroşii, cuantifi­­cînd temperatura diverselor corpuri şi medii fierbinţi pe bază de indicare digitală cu a­­fişaj cu cristale lichide, situ­­îndu-se astfel la nivelul perfon­­anţelor în materie pe plan mondial. Pirometrul electronic cu bolometru se caracterizează, de asemenea, prin robusteţe, manevrabilitate uşoară şi fiabi­litate­ în exploatare, con­stituin­­du-se intr-un produs care con­tribuie la reducerea importu­rilor. • • • • Eforturi susţinute pentru pregătirea temeinică a viitoarei recolte Transportul îngrăşămintelor naturale continuă De la declanşarea lucrărilor pregătitoare pentru semănat şi pină în prezent­, agricultorii din Consiliul unic agroindustrial Valea Seacă au transportat în cîmp peste 52 000 de tone de îngrăşăminte naturale, din care 23 000 de tone au fost încor­porate sub arătură (restul fi­ind depozitat în platforme la marginea tarlalelor). Ieri se lucra cu o formaţie mecanizată la A.E.I. Lespezi, unde sînt de transportat pe terenurile des­tinate bazei furajere circa 8 000 de tone de astfel de îngrăşă­minte. La C.A.P. Hărmăneşti se lucrează din plin cu atelaje­le. Virgil Sajin, inginerul şef al consiliului unic, ne-a infor­mat că în celelalte unităţi, ac­ţiunea respectivă a fost înche­iată. Mecanizatorii, care au terminat ogoarele de toamnă, participă în aceste zile şi la pregătirea arăturii pentru în­­sămînţările de primăvară (din urgenţa minţii), la afînarea adîn­­că a solului, la aratul loturilor în folosinţă. Legumicultură ca la carte Legumicultorii din ferma con­dusă de inginera Elena Pîrlog, de la C.A.P. Roşeanu intensifi­că acţiunile de pregătire a vi­itoarei recolte. Accentul prin­cipal este pus acum pe ferti­lizarea solului, lucrare la care sunt mobilizate zilnic toate cele 30 de atelaje. Pină acum au fost administrate îngrăşăminte naturale pe mai bine de un sfert din cele 85 de hectare destinate legumelor,­ iar acţiu­nea continuă. Paralel se trans­portă mrâniţă­­şi biocombustibil pentru amenajarea răsadniţe­lor. Inginerul Horaţiu Chiorea­­nu, preşedintele C.A.P., eviden­ţia faptul că la ferma respec­tivă, o dată cu primele lecţii de la învăţămîntul agricol de masă, s-au început şi demonstraţiile practice. Acum trebuie arate şi loturile în folosinţă Cooperatorii­ din unităţile Consiliului unic agroindustrial, Tg. Frumos deţin în folosinţă personală peste 2 600 de hecta­re care trebuie pregătite pen­tru o producţie bogată în 1987, încă de pe acum, în acest scop, toate loturile, precum şi ogră­zile trebuie fertilizată şi arate. Acţiunea respectivă se desfă­şoară cu rezultate mai bune în cooperativele­ agricole, din Băl­­ţaţi, Bălş, Tg. Frumos, He­leşteul, Ruginoasa. La Bălţaţi au fost arate peste 300 de hec­tare din 419. Se lucrează mai mult cu atelajele, dar şi cu mijloacele mecanizate. Este ne­cesar ca lucrarea respectivă să fie impulsionată peste tot, şi îndeosebi la Băiceni şi Brăeşti, astfel ca sosirea iernii să-i gă­sească pe toţi gospodarii cu loturile şi ogrăzile pregătite pentru însămînţările de primă­vară. Transformări calitative în dinamica structurii de clasă în etapa actuală Generalizarea noului tip de proprietate, social-obştească în întreaga economie a marcat un sait calitativ la nivelul struc­turii de clasă a societăţii socia­liste, al relaţiilor dintre clase­le şi categoriile sociale din ţara noastră. După cum sublinia se­cretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, clasa muncitoare, în calitate de purtătoare a noului tip de progres social, de­vine principala forţă social-po­­litică a societăţii socialiste, clasă conducătoare, care, in alianţă cu toţi oamenii muncii, asigu­ră mersul ferm înainte al României socialiste. Clasa mun­citoare cunoaşte în anii socia­lismului o dinamică calitativă şi cantitativă specifică, în strîn­­să legătură cu procesele socia­le fundamentale ale noii orîn­­duiri. Astfel, procesul indus­trializării socialiste, politica de repartizare armonioasă a forţe­lor de producţie pe întreg teri­toriul ţării au determinat creş­terea sistematică a rîndurilor clasei muncitoare, formarea u­­nor puternice nuclee muncito­reşti în toate ramurile activi­tăţii economice, în toate zonele ţării. Dacă în 1948 ponderea muncitorimii în ansamblul popu­­laţiei ocupate era de 14 la sută, în prezent, aceasta se situea­ză la circa.60 la sută. De ase­menea, ponderea sa in struc­tura personalului muncitor în­registrează o creştere semnifi­cativă de la 57 la sută în 1948 la peste 80 la sută în prezent. Concomitent, crearea unor ra­muri de producţie de înaltă tehnicitate a dus la ridicarea nivelului calificării tehnice şi profesionale, precum şi al con­ştiinţei muncitoreşti. „Toate a­­cestea, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au dus la creşterea continuă a rolului cla­sei muncitoare în societate, la îndeplinirea cu cinste a misiu­nii sale de clasă conducătoare a întregii naţiuni, în opera de făurire a socialismului". Ţărănimea — care secole de-a rîndul a fost principala­ forţă numerică în lupta pentru in­dependenţă şi neatîrnare, a de­venit în anii socialismului, ca efect al cooperativizării agri­culturii, o clasă nouă, omoge­nă, care participă în mod activ la sporirea avuţiei noastre na­ţionale. Dezvoltarea agricultu­rii pe baze noi, socialiste, uti­lizarea pe scară largă a teh­nicilor moderne, a mecanizării. Lector univ. DOINA DOBRESCU Institutul politehnic Iași (continuare în pag. a 2 a) Nu este neglijată nici îngrijirea păşunilor La G.A.P. Rediu, peste 100 de cooperatori participă zilnic la efectuarea lucrărilor de sezon pe pajiştile naturale. Dumitru A­­■­lexandroaie, preşedintele unită­ţii, ne-a transmis vestea că for­ţele respective execută curăţatul de­ spini, defrişatul arborete­­lor, distrugerea muşuroaielor, grăpatul cu grapele trase de a­­nimale. Au beneficiat deja de asemenea lucrări circa 200 de hectare de păşuni şi fineţe din 420 de hectare aflate în folo­sinţa C.A.P. Lucrările respecti­ve sunt continuate din plin pentru a putea fi terminate cît mai repede. COMBINATUL DE UTILAJ GREU. Gheorghe Gust, subinginer, şeful secţiei forjă grea nr. 1, a fost la început mun­citor, apoi maistru. A lucrat mulţi ani la Hunedoara, iar la Iaşi a venit o dată cu începerea construirii combinatului, do­rind să-şi pună întreaga lui experienţă la pregătirea noilor cadre de forjuri, la buna organizare a producţiei şi a mun­cii, în scurt timp, în secţia forjă,­grea nr. I s-au înregistrat importante, perfor­mante tehnici.­­Vasile Hadarag, frezor în secţia me­canică grea, este socotit un bun specia­list, căruia i se pot încredinţa lucrări dintre cele mai complexe. Preocupat de îndeplinirea planului, el găseşte timp­ul pentru realizarea unor inovaţii. Astfel şi-a adus o bună contribuţie la crearea dispozitivului de frezat cilindri cu crustă dură. De asemenea, este unul dintre ciş­­tigătorii locurilor fruntaşe în­­concursurile pe meserii. Margareta Beţa, muncitoare în turnătoria de fontă. Colectivul o diază foarte mult pentru calităţile sale disciplinată, munceşte cu dragoste şi sinne, învaţă mereu, reuşind să rezol­ve foarte bine problemele de­­realizează piese de înaltă tehnicit. Printre ultimele noutăţi la care­ a contri­buit din plin este şi cilindrul de laminare cu diametrul de 150 mm. Constantin Colac, frezor în secţia utilaj metalurgic, se poate mîndri cu întreaga lui activitate de frezor şi inventator. A înregistrat pină acum 16 invenţii, a pri­mit două premii la Salonul de invenţii— Iaşi ’86, în calitate de şef de echipă, este exemplu în muncă şi ajută pe tovarăşii săi să-­şi perfecţioneze pregătirea profe­sională. El însuşi învaţă acum a doua me­serie, cea de lăcătuş mecanic. LEONID STRATULAT

Next