Flacăra Iaşului, februarie 1987 (Anul 43, nr. 12535-12558)

1987-02-01 / nr. 12535

Altul XLIII —Nr. 12 535 | Duminică, 1 februarie 1987 | 4 pagini — 50 bani ! In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul I Nicolae Ceauşescu la şdința Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Programe strîns legate de noile sarcini de pian ■ O treime din măsurile prevăzute pe 1087 se află în derulare . Valoarea modernizării creşte prin perfecţionarea profesională a personaluli muncitor T.Ş şedinţa Comitetului Po■ titic -Executiv ,al C.C. al P.C.R. Din 39 ianuarie ax., tovarăşul Nicolar ceauşescu, secretarul general al partidului, a apreciat eforturile depuse de oamenii muncii din ţara noastră pentru creşterea producţiei în 1886 şi a făcut o amplă anatiză a rezultatelor obţinute, subliniind căile ce________ trebuie urmate, în acest an, în vederea lichidării neajunsurilor de anultrecut, pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a planului, a obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-Iea al partidului. In magistrala sa cuvâatare, conducătorul partidului şi statului nostru a subliniat din nou rolul modernizării producţiei, ca pârghie esenţială pentru înfăptuirea noilor sarcini economice. ... în aprecierile şicriticile făcute de secretarul general al ■partidului ne regăsim şi noi, cei de la întreprinderea de tricotaje „Moldova“, în 1986. .. întreprinderea a cîştigat o bună experienţă în domeniul modernizării, aceasta contribuindla sporirea producţiei cu 133,5 milioane de lei, faţă de 1985, şi la creşterea productivităţiiuncii cu 15,8 la sută! Modernizarea a avut în vedere atit maşinile şi utilajele, tehnologiile şi produsele, cit şi perfectaţionarea profesională a personalului muncilor care a valorificat mai bine măsurile prevăzute în program. Trebuie să mai remarcăm şi faptul că, acţionind pentru modernizare, am avut în vedere in permanenţă creşterea , calităţii, fără de care nu poate fi concepută o dezvoltare economică intensivă. în 1986, s-a manifestat şi .. o serie de neajunsuri privind aprovizionarea ritmică cu materii prime, utilizarea deplină a forţei de muncă , nu peste tot s-a acordat atenţia cuvenită întăririi ordinii şi disciplinei. Pentru acest an, s-a întocmit un nou program de modernizare care, în cea mai mare parte, se sprijină pe forţele proprii, dar un loc important îl ocupă şi investiţiile, care vor duce la înlocuirea unormaşini şi utilaje cu un grad ridicat de uzură şi la modernizarea altora. Măsurile prevăzute au în vedere toate cele trei mari sectoare de producţie — tricotat, finisaj şi confecţii. Am încheiat contracte cu întreprinderea „Metalul roşu" din Cluj-Napoca şi cu întreprinderea „Metalotehnica“ din Tirgu-Mureş, care ţie vor livra maşini şi subansamble de înalt nivel tehnic. In momentul de faţă se află în curs de aplicare o treime din măsurile prevăzute în programull de modernizare cu forţe proprii, ceea ce ne va permite să asigurăm, încă din prima ________lună a anului, creşterea producţiei conformplanului şi, totodată, îmbunătăţirea calităţii producţiei,. ■ concomitent cu reducerea cheltuielilor. In luna ianuarie, , am reuşit să îndeplinim toate contractele la export şi să realizăm altele în avans. Printre noile măsuri de modernizare aş menţiona o nouă metodă, mai productivă, de tragere şi înfăşurare a tricotului, organizarea unor linii speciale de confecţionare a treningurilor (la secţia din Hîrlău), perfecţionarea fluxului tehnologic din secţia de confecţii, trecerea la realizarea unor tricoturi mai fine (mai uşoare), de calitate superioară, în vederea creşterii ponderii confecţiilor de calitatea extra şi lux, în general, programul Ing ANA GURAU directorul Întreprinderii de tricotaje „Moldova“ (continuare în pag. a 3-a) prin Dezvoltare intensivă, modernizarea producţiei întreprinderea „Tehnoton". Aspect de la linia de fabricaţie a casetofonului „Condor“. Electromista Rodica Apetroaie îşi controlează propria producţie Continuă tăierile în livadă în ferma de la Ezăreni a I.A.S. Miroslava sunt continuate cu forţe sporite lucrările în livadă. Pînă acum au fost efectuate tăierile de fructificare la peste 40 000 de pomi din 75 000 existenţi, iar la efectuarea acestei lucrări participă peste 40 de muncitori în frunte cu șeful de fermă, ing. XvTeculai Pieptu. în același timp, se fac pregătiri pentru reluarea fertilizărilor. La LM. „Nicolina" ProdMGIe ,sminte îtcă pentru export Oamenii muncii de la întreprinderea mecanică „Nicolina“ au acţionat şiacţionează, cu hotrire, încă din primele zile ale anului curent, pentru îndeplinirea ritmică, integrală a planului de producţie la export. Astfel, ei au încheiat prima lună a anului cu realizarea tuturor contractelor la export. Se remarcă faptul că exportul pentru ţările socialiste a fost depăşit cu 30 de procente, li, vrîndu-se însemnate cantităţi suplimentare de piese de schimb pentru utilaje de construcţii şi lucrări de drumuri ş.a. S-a evidenţiat în muncă, îndeosebi colectivul de muncitori şi specialişti din cadrul secţiei utilaj terasier. • • In ciuda frigului, constructorii din zona de locuințe Moara de Foc îşi, continuă activitatea. In imagine, prinde contur noul bloc ce poartă numărul 505 Foto : L. STRATULAT Şi la învăţămîntul agricol de masa, şi la lucrările de sezon Cooperatorii şi mecanizatorii de la C.A.P. .Roşcani, au obţinut anul trecut recolte bune la majoritatea culturilor. Aşa, de exemplu, la porumb şi la sfecla de zahăr ei au realizat 7 000 şi, respectiv, 28 000 de kilograme în medie la hectar. Aceasta se datorează în primul rînd faptului că atlt mecanizatorii, cit şi cooperatorii au lucrat mai bine pămmtul, aplicind întocmai tehnologiile necesare. Nici pe departe insă ca lucrătorii ogoarelor de aici să se declare mulţii- _ ■■■ miţi cu recoltele obţinute. Şi aceasta cu atît mai mult cu cit şi ei sînt hotărîţi să transpună în mod e .xemplar in fapt indicaţiile şi orientările tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU,privind obţinerea în 1987 a cel puţin 4 000 de kilograme de griu, 10 000 de kilograme de porumb ştiuleţi şi 45 000 de kilograme de sfeclă de zahăr de pe fiecare hectar cultivat. Dar, aşa cum a indicat secretarul general al partidului, pentru realizarea planului şi programelor de creştere a producţiilor agricole, se impune ridicarea continuă a nivelului de cunoştinţe profesionale ale ţărănimii, ale tuturor oamenilor muncii din agricultură. De acest adevăr a ţinut cont şi conducerea C. A. P. Roşcaţii, mobilizând la cele trei cercuri ale învăţămîntului agricol de masă întreaga forţă activă de muncă, ceilalţi oameni ai muncii din comună care participă la executarea lucrărilor agricole. „Aşa cum s-a stabilit, ne spunea ing. Horaţiu Chioreanu, preşedintele cooperativei agricole, miercurea, agricultorii, iau loc în bănci, fiecare cursant cunoscând cu precizie ora şi locul de desfăşurare a învăţămîntului agricol de masă“. Pentru mai buna însuşire a cunoştinţelor predate, conducerea unităţii s-a îngrijit din timp de procurarea materialului didactic necesar, lecţiile fiind atractive, bogate în conţinut. Astfel, in afara broşurilor editate de Ministerul Agriculturii, lectorii (inginerii Horaţiu Chioreanu, Valeriu Pîrlog şi Viorel Posteau) folosesc, în cadrul expunerilor, planşe, hărţi cu amplasarea culturilor, agrochimice şi pedologice etc. De un interes deosebit în rîndul cursanţilor se bucură filmele cu profil agricol („Bobul de griu“, „Să realizăm producţii de 20 de tone de porumb ştiuleţi la ..■«. .... hectar“, „Influenţa irigaţiilor“ şi altele), puse la dispoziţie de către întreprinderea judeţeană cinemato....... grafică. Un sprijin preţios i-au primit lectorii de aici în predarea lecţiilor şi din partea unor specialişti de la Inspectoratul pentru protecţia plantelor, prezenţi şi ei la cîteva lecţii. Cei mai activi dintre cursanţi s-au dovedit a fi pînă acum Ion Lenţa, Grigore Cazan şi Dumitru Huţu. Miercuri, 28 ianuarie, la cele trei cercuri era planificată lecţia „Cultura intensivă a porumbului şi producerea de seminţe“. După predarea cunoştinţelor teoretice, cursanţii Ilie Hriţcan, Ion Popiţanu şi Elena Berzuc, care au obţinut anul trecut de pe suprafeţele repartizate între 12—16 tone de porumb ştiuleţi la hectar, au fost solicitaţi să împărtăşească din experienţa lor în obţinerea acestor însemnate recolte. Din cuvintele lor, ceilalţi cursanţi au reţin*»* producţiile mari obţinute se datorează, în primul rînd, faptului că toate lucrările de întreţinere au fost făcute la timp şi de calitate,’ dezvoltarea plantelor de cultură neavînd în nici o perioadă ’ a anului de ..suferit de pe urma buruienilor. S-a subliniat, de asemenea, că şi mecanizatorii din secţia condusă de Ion Romanţov, care DUMITRU GRÎNEANU (continuare în pag. a 3-a) .La C.A.P. Roşcani Cooperarea cu unităţile republicane—cale de sporire a producţiei Una dintre căile principale de sporire şi diversificare a producţiei de industrie mică şi a prestărilor de servicii către populaţie o constituie — aşa cum a stabilit cel de-al VII-lea Congres al cooperativelor de producţie, achiziţie şi desfacere a mărfurilor , cooperarea cu întreprinderile republicane, refolosirea materialelor rezultate din activitatea lor de bază. O bună experienţă au acumulat în acest domeniu şi oamenii muncii de la întreprinderea de producţie şi prestări de servicii, din subordinea CENTROCOOP. De cîţiva ani, meseriaşii de la I.P.P.S. Iaşi execută, cu foarte bune rezultate tehnice şi economice, diverse piese, ansamble şi subansamble şi chiar utilaje pentru unele întreprinderi mecanice şi forestiere din ţară. I.P.P.S. Iaşi realizează însă o bună cooperare în producţie şi cu Fabrica de încălţăminte „Aurora“ din Tg. Frumos. S-a început modest, cu cîteva utilaje şi un număr restrâns de meseriaşi, care executau diferite accesorii şi feţe pentru încălţămintea de copii ce se realizează la această întreprindere. Secţia de marochinărie, condusă de maiştrii Ecaterina şi Petru Apetroaiei, şi-a extins şi diversificat cu timpul activitatea şi a început ca,pe lingă feţele de încălţăminte, să realizeze şi unele obiecte de marochinărie, de sport şi turism, întîi pentru piaţa internă, apoi, pentru unii beneficiari din străinătate. Constatînd cit de avantajoasă este această colaborare, conducerea I.P.P.S. a încercat să o extindă. A găsit înţelegerea necesară la organele locale ale administraţiei de stat, la conducerea fabricii. Aşa se face că oamenii muncii de la I.P.P.S. au preluat, în urmă cu doi ani, o clădire veche şi abandonată din apropierea oraşului Tg. Frumos şi, cu forţe proprii, au reparat-o, adaptînd-o nevoilor productive. Mai multe tinere din oraş şi din localităţile învecinate, sub conducerea maistrului Elena Gherman, au început să capete dexteritatea necesară şi să execute, ca şi colegele lor de la secţia de marochinărie, feţe, pentru încălţămintea de copii. S-a organizat un flux tehnologic bine stabilit, controlul tehnic de calitate fiind asigurat, în secţie, de către personalul de specialitate al unităţii beneficiare şi astfel subprodusele au ieşit din ce în ce mai bune din punct de vedere calitativ, iar conducerea Fabricii de încălţăminte a fost mulţumită de cooperarea iniţială. „Nu am avut niciodată probleme cu calitatea, produselor realizate de tinerele de la I.P.P.S. Preluînd o serie de lucrări mărunte, care necesită multă manoperă, lucrătoarele de la această unitate ne-au ajutat să îmbunătăţim organizarea fluxurilor tehnologice din întreprinderea noastră, să înlăturăm unele ştrangulări şi să sporim productivitatea muncii“, apreciază tovarăşul Neculai Ocheană, inginerul şef al Fabricii de încălţăminte „Aurora“. „Prin dezvoltarea activităţii celor două secţii de la Tg. Frumos — ne spune tovarăşul Aurel Creangă, directorul I.P.P.S. —, noi am rezolvat două mari probleme : am acţionat mai eficient pentru sporirea producţiei întreprinderii şi, în acelaşi timp, am atras în câmpul muncii o parte din for- DIMITRIE CĂLĂRAŞI (continuare în pag. a 3-a)