Flacăra Iaşului, februarie 1987 (Anul 43, nr. 12535-12558)
1987-02-01 / nr. 12535
Laptele maternatimentul cel mai complex pentru sugar Convorbire cu dr. MARIN BURIEA, inspector cu problemele ocrotirii mamei, copilului şi tineretului la Direcţia sanitară — De ce se acordă o atenţie atît de mare apărării sănătăţii copiilor aflaţi în primul lor an de viaţă ? — Pentru că, în primul an de viaţă, copiii se îmbolnăvesc mult mai repede şi, deseori, cu forme deosebit de grave. — Ce recomandaţi, atunci, mamelor cu copii mici ? — Să, alimenteze copiii cu mai mult timp posibil cu laptele matern, care este cel mai complex şi mai util aliment pentru sugar, asigurîndu-i cea mai bună dezvoltare fizică şi neuropsihică, ferindu-i, totodată, de îmbolnăvirile frecvente ■ la această vîrstă. Din păcate însă, se observă că, uneori, mamele renunţă cu uşurinţă să mai alăpteze copiii, seduse şi de posibilităţile de care dispun pentru a procura preparatele de lapte, adaptate şi semiadaptate (tip Humana, Robheby şi similare acestora). Aş vrea ca mamele să înţeleagă clar că, oricît de sofisticate ar fi aceste preparate, ele nu pot înlocui, fără unele neajunsuri, laptele matern. — Se afirmă, cu deplin temei — după opinia noastră — că dacă rolul medicului este hotăritor în tratarea copilului bolnav, mama, familia au, in schimb, o mare răspundere pentru prevenirea îmbolnăvirilor, pentru formarea unor urmaşi viguroşi, bine dezvoltaţi fizic şi intelectual. — Aşa este. O bună cunoaştere a familiei copilului, a particularităţilor sale comportamentale şi educaţionale ii permite medicului sa prescrie un tratament diferenţiat şi eficace. De aceea, medicii şi personalul sanitar cu pregătire medie de la dispensarele medicale teritoriale au obligaţia să asigure o bună supraveghere a copilului sugar in familie. Se poate face, astfel, o eficientă muncă de prevenire a îmbolnăvirilor la sugari. — Care este însă rolul familiei, al mamei în prevenirea îmbolnăvirilor ? — Familia, mama, în special, trebuie să posede un minimum de cunoştinţe medicale care să asigure, pe de o parte, o cut mai bună îngrijire a copilului, pentru a preveni, în acest mod, îmbolnăvirile de orice fel, iar, pe de altă parte să ofere posibilitatea de a sesiza primele semne de îmbolnăvire acută a copilului ori de reapariţie a bolii, pentru a se putea adresa imediat medicului specialist, cunoscut fiind faptul că starea de boală a unui sugar poate evolua foarte rapid. — Cum capătă familia, mama aceste cunoştinţe medicale atît de necesare ! — Datorită gradului de instrucţie, orice familie tînără de la noi posedă un minimumde cunoştinţe medicale. Aceste cunoştinţe se îmbogăţesc la cabinetele de sfat premarital, la clubul tinerelor fete etc. In plus, în ultimul trimestru de sarcină, viitoarele mame primesc numeroase sfaturi medicale de la asistentele de obstetrică şi de ocrotire de la dispensarele medicale teritoriale de care aparţin. — Ce ar trebui să mai ştie şi să facă mama pentru dezvoltarea normală a copilului ? — Să fie preocupată permanent de îngrijirea şi hrănirea copilului. Să amenajeze un colţ al acestuia, să procure şi să confecţioneze numai lenjerie corporală comodă şi călduroasă. Pe măsură ce copilul creşte, mama va începe să-i dea şi alte alimente decit lapte. Introducerea acestora în alimentaţia sugarului se va face treptat, in funcţie de vîrstă şi numai atunci cînd copilul este perfect sănătos. De asemenea, încă din primele luni de viaţă ale urmaşului, mama trebuie să fie preocupată, permanent, de stimularea neuropsihică a acestuia : să-i facă, zilnic, masaj şi gimnastică şi, mai ales, să-i vorbească tot timpul cu căldură şi afectivitate. In plus, în interesul păstrării stării de sănătate a copilului său,* ea are obligația să răspundă prompt la toate solicitările personalului de la dispensarul medical teritorial. Convorbire consemnată de D. HARIGA Apreciere a muncii unui cercetător ieşean Cînd, în 1950, la numirea mea ca şef de laborator al Institutului de igienă din Iaşi, l-am cunoscut pe tînărul cercetător Marţian Cotrău, nu bănuiam că vom colabora o viaţă întreagă, urmărindu-i cu satisfacţie evoluţia continuu ascendentă. Pe parcursul a peste trei decenii, conf. dr. docent Marţian Cotrău şi-a onorat specialitatea — toxicologia — în cadrul învăţămîntului superior, al cercetării, activităţii editoriale, producţiei.. Contribuţiile sale în domeniul toxicologiei au fost apreciate şi prin alegerea sa în diferite societăţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Recent, conf. dr. docent Marţian Cotrău a fost ales membru corespondent străin al Academiei Naţionale de Farmacie din Paris., Acest titlu — acordat din ţara noastră acum, pentru prima dată după peste 20 de ani, onorează atit pe deţinător, cât şi pe oamenii de ştiinţă din Centrul universitar ieşean. Prof. dr. docent GH. ZAMFIR preşedintele Subcomisiei de combatere a poluării prediului, Filiala Iaşi a Academiei R.S.R. Sindromul Mona Lisa Teoria vehiculată in ultima vreme în lume potrivit căreia Mona Lisa ar fi un autoportret din tinereţe al lui Leonardo da Vinci a fost infirmată, recent, de un medic O.R.I.-ist din Los Angeles. Intr-urn studiu publicat în revista „Physicians Weekly“, el susţine că celebrul zîmbet se datorează unei paralizii faciale care afectează în principal femeile însărcinate şi se datorează ■ contracţiei nervului auditiv. Mai mult, medicul american susţine că această paralizie a fost numită „sindromul Mona lăsa“ şi ‘ ea pacientele sale se simt mai bine imediat dupăce le spune că suferă de acest sindrom. Promovare Ne face cinste tuturor Acest tovarăş talentat Propus să fie promovat La un nivel superior Şi uite-aşa l-au lăudat Cu toţii vreo trei ore-n cor Că face cinste tuturor Acest tovarăş talentat Iar la ieşire,-n coridor, Cîţiva s-au şi justificat Dintr-o nevoie doar a lor : Ei, cum să nu-l fi lăudat 7! Ne face cinste tuturor ! 1VHHAI HACLICA Primele încercări şi primele reuşite, în cercul de modele funcţionale, de la C.P.S.P. Iaşi, prinde contur macheta avionului „Coandă 1910“ Matineu de proză Astăzi, la ora 10, Muzeul memorial „M. Sadoveanu“ îşi reia suita matineelor de proză. La această a 22-a şedinţă va citi Victor Munteanu. Actriţa Ada Gârţoman va citi citeva fragmente din opera sadoveniană. Participă, ca invitat, prozatorul Petre Cimpoieşu. Şedinţa va fi condusă de criticul literar Val Condurache. Ştiri sportive în primele ziare româneşti din Moldova Gh. Asachi cere autorităţilor vremii permisiunea de a edita o publicaţie periodică, pentru a comunica cititorilor „cursul întîmplărilor lumii“. Astfel apare la Iaşi, la 1 iunie 1829, „Albina românească“. Din paginile revistei este cunoscută preocuparea cărturarului moldovean pentru publicarea unor informaţii istorice, literare, comerciale, dar se ştie mai puţin despre interesul pe care Gh. Asachi îl purta evenimentelor sportive. Ştiri despre demonstraţiile de gimnastică, scrimă, tir, apărute pe o perioadă de aproape treizeci de ani, publicarea în „Almanahul de învăţătură şi petrecere“, din 1862, a unui „cântec gimnastic pentru copii“ confirmă adeziunea redactorului ziarului ieşean la principiile clasice de educaţie şi dezvoltare a cetăţenilor prin practicarea exerciţiilor fizice. Astfel, într-un supliment al „Albinei româneşti“, din 3 iunie 1837, se putea citi : „îndeletnicirea cu arme de foc fiind pretutindeni obicinuită, spre a se îndeplini în aceasta, se află pe la alte populaţii civilizate oarecare aşezămînturi unde se practicesc doritorii... de a cîştiga ghibăcie de a nimeri la ţintă. Pentru asemenea scop s-au pregătit aice, la Copou, un asemenea aşezămint, numit „sănetărie" de la vechiul cuvînt moldovenesc sîneata, ce înseamnă puşcă... Cursul acestor îndeletniciri va începe în 6 iunie, după toată rînduiala urmată pentru acest fel de aşăzăminturi". La 5 aprilie 1838, acelaşi ziar informa cititorii că : „Pentru a da ocazia tinerilor ofiţeri de a se perfecţiona în scrimă Din istoria sportului ieşean a fost aşezată în cazarmă o sală de arme sub inspecţia specială a colonelului N. Mavrocordat. A fost numit maistru de arme M. Luzzato. La 17 martie, a fost acolo cel dinţii examen, în prezenţa generalului inspector al miliţiei, Teodor Balş, şi a altor persoane. .Ofiţerii au executat diferite asalturi cu multă precizie şi adresă, uimitoare pentru timpul scurt al învăţării lor. Domnul general inspector s-a arătat mulţumit făcînd lui Luzzato un dar şi dînd pentru sala de arme un plastron (zale pentru scrimă) pentru ca domnii ofiţeri să poată deprinde şi întrebuinţarea săbiei“. O altă ştire, din 14 octombrie 1845, relatează despre activitatea şcolii de gimnastică : „Soldaţii şcoalei gimnasticei şi a voltijului au avut prilejul de a se înfăţoşa in exerciţii in sala manejului... Preaînălţatul Domn, Doamna, doamnele şi deosebite persoane au asistat la această producere. Aici au avut prilejul de a se mira de dibăcia şi curajul tinerilor moldoveni care numai după şase luni au reuşit să execute exerciţii atît de grele“. Activitatea „Albinei româneşti" este continuată, de la 9 ianuarie 1850 pină la 24 ianuarie 1858, de „Gazeta de Moldavia". Sub conducerea lui Asachi, se tipăresc mai departe anunţuri oficiale, articole politice, informaţii culturale şi... ştiri sportive. Astfel, la 19 iunie 1850, se putea afla că : „marţa trecută s-au făcut în sala de arme... examenul întîi a eskrimei (practica spadei şi a săbiei)... înaintea, unui numeros public. Exerciţiile acestor juni militari au răspuns zelului profesorului lor şi aşteptărilor publice, căci multe mişcări nimerite au atras mirarea privitorilor“. Aşadar, Gheorghe Asachi are şi meritul de precursor al presei sportive româneşti. VIRGIL LIVOVSC. I I EPIGRAME Tergiversare Vrei o uşă să-ţi montezi ? La I.J.I.M. te adresezi. Faci o cerere în mai şi-n aprilie o... ai ! PETRU LAVRIC (debut) „Spirit de economie“ N-am văzut în viaţa mea Ce văd azi, pe la birouri a sting un bec care ardea Şi cuplează... trei reşouri ! Progres — Ce-i mai făceaţi, eu n-aş putea să spun. Dar pe atunci aveaţi un vin mai bun. Mai limpede, mai aromat — Pe-atuncea încă nu-i făceam nimic ! VASILE BOLOCAN Stăpinului unei splendide căciuli de astrahan Un cunoscut a remarcat Despre-un anume personaj Că-i tip cu cap bine dotat (tlndindu-se la ambalaj). Paradox Toţi oamenii lucizi ne spun că Nu este just — şi-o ştiu şi pruncii — Că unii fac fapte de muncă Şi-alţii, vecitime-n cîmpul muncii. CONST. IURAŞCU un pic... JOCURI Greşeli de tipar ORIZONTAL : 1. Nea — Borat ; 2. Abate ; 3. Blocări ; 4. Rasă de nebuni — Spițe ! ; 5. Omul anului — Presă de table ; 6. Dur — Mari în vie ; 7. Soi de briu — Cot ; 8. Arest (reg.) — îndemânare ; 9. Ciori — Marinat ; 10. Revoltă (pop.). VERTICAL : 1. Curios ; 2. Fără paloare — Merit ; 3. Tras de piele ; 4. Literă — Mic ! ; 5. Cadou — Bun la suflat ; 6. Golit (fig.) — Test ! ; 7. Marchează acoperişul — Nod ; 8. Decenţi — Decret militar ; 9. încă — Pui de lemn ; 10. Însuşire bazală. GEORGE SANDULEAN (NOTA : In fiecare definiţie, dintr-o greşeală de tipar, o literă a fost substituită cu o alta...!) Cenaclu Marţi, 3 februarie, la ora 17, va avea loc şedinţa de lucru a membrilor Cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului“. Va citi din creaţiile sale Eugen Deutsch. Lucrările acestuia se află la sediul redacţiei spre a fi consultate de ceilalţi membri ai cenaclului. Greşeala lui Grivei ; A fost, cică, Tigrul, odată i Profesor, pe doctori mai mare * Ce prins de-o furie turbată \ Făcu într-o zi adunare : ^ — Avem o abatere gravă, i Portarul, mişelul Grivei, i Ceru la o biată bolnavă, I La trecerea porţii, cinci Iei î ^ Să intru-n pămînt de ruşine | Ne face pe toţi de ocară ! ţ Conducerea noastră susţine ! Să fie dat grabnic afară î . Şi zise Grivei : — Dar Gaiţa la poartă ! Avea patru mii într-un plic * rotofei... ! Vai mie, crezul că se iartă | Greşeala câ-s lipsă cinci lei în SANDA SI ICHI I S