Flacăra Iaşului, iulie 1987 (Anul 43, nr. 12662-12688)
1987-07-01 / nr. 12662
Frörefall ML Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I .Anul XLIII — Nr. 12 662 .Miercuri, 1 iulie 1987 ,4 pagini — 50 bani ] Măsuri ferme pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor agricole în cuvîntarea rostită la Plotara lărgită a Consiliului Nauirnal al Agriculturii, Industriei Elimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta că şi oamenii muncii din agricultură trebuie să întîmpină Conferinţa Naţională a partidului cu realizări cît mai importante, să obţină producţii -record. Este un obiectiv pentru înfăptuirea căruia organizaţia de partid de la Cooperativa agricola de producţie Bohotin, comuna Răducăneni, desfăşoară o susţinută activitate politică şi organizatorică, mobili- zind zi de zi pe săteni la e 4ectuarea, în timpul optim, a ■lucrărilor agricole. „Cu toate că unitatea noastră s-a situat anul trecut pe primul loc între unităţile C.U.A.S.C. Răducăneni, spunea tovarăşa Margareta Bălăucă, secretarul comitetului de partid pe C.A.P., rezultatele nu ne mulţumesc, comuniştii angajindu-se să determine o mobilizare mai susţinută a tuturor membrilor cooperatori, astfel incit recoltele din acest an să fie cît mai bogate"4. Ce s-a întreprins pentru siceasta ? In primul rînd s-a asigurat o mai bună repartizare a forţelor şi sarcinilor pe ferme şi echipe. Membrii comitetului de partid, ai birourilor celor trei organizaţii de bază, ai activului de partid au fost re. LA C.A.P. BOHOTIN partizaţi pe ferme şi echipe, răspunzînd, alături de conducătorii formaţiilor de lucru, de mobilizarea cooperatorilor la lucrările de întreţinere a culturilor, la intrarea în unitate, pe un mare panou sunt prezentate, pe ferme, rezultatele obţinute la întreţinerea culturilor. Observăm că şi de această dată în frunte se află ferma nr. 1 condusă de tehnicianul Ion Atupoaie. Din discuţia cu secretari ai birourilor organizaţiilor da baza am reţinut că numeroşi comunişti se află printre fruntaşi. Intra aceştia se află Neculai Sardara, Mihai Angheluţă, Aneta Gaţu, Octav Fioridor, Aurel Pintilie, Maria Bodoga, Aurica Bucoş,Victoria Iacob ş.a. La conferinţa de dare de seamă şi alegeri de la începutul acestui an s-a stabilit, printre alte măsuri, ca organul de partid, conducerea unităţii să se preocupe mai mult de asigurarea furajelor pentru a nu se mai repeta situaţia din 1985. Cum s-a trecut la înfăptuirea aceste măsuri? Pe o păşune degradată au fost însămînţate 10 hectare de lucerna, au fost extinse culturile intercalate din livadă etc. Pină în prezent, în parcul de furaje s-au adunat deja 100 tone de fînuri. Pentru ca asemenea acţiuni să-şi sporească şi mai mult eficienţa este necesar să se manifeste un plus de mobilizare. Din această perspectivă, comitetul de partid, precum şi birourile celor trei organizaţii de bază au multe de făcut, inclusiv pe calea folosirii propagandei vizuale care trebuie să asigure o mai operativă popularizare a frumoaselor rezultate obţinute în producţie. LIVIU COMAN STADIUL EXECUTĂRII CI UT DE A TREIA PRAŞILE, MECANICE (cifra de sus) ţii MA CALE, LA PORUMB, PE CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE, IN SEARA ZILEI DE 30 IUNIE A. C. (în procente faţă de plan) • * FIECARE LOCALITATE, O PUTERNICĂ CETATE ECONOMICO-SOCIALA! Creşterea producţiei-principală sursă de autofinanţare Consiliul popular al comunei Todireşti a reuşit, anul trecut, pentru prima dată, să se autofinanţeze. în 1987, deputaţii au hotărit din nou ca bugetul local să fie excedentar.Pe primele cinci luni însă, veniturile proprii la bugetul primăriei au fost realizate numai în proporţie de 80 la sută. De ce această situaţie necorespunzătoare ? ■ ■ Ca în majoritatea localităţilor judeţului şi la Todireşti ponderea, veniturilor la bugetul local o deţin impozitul pe fondul de retribuire a membrilor cooperatori şi taxele peterenurile agricole pe care cele două cooperative agricole de producţie sunt obligate, prin lege, să le plătească, şi impozitul pe veniturile obţinute de Cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor din activitatea de industrie , mică şi prestările de servicii către populaţie, însumate, răceşte trei surse alcătuiesc 55 la sută din veniturile la bugetul primăriei. Cu toate acestea, in timp ce la celelalte surse de venituri (impozite şi taxe de la populaţie, impozitul pe fondul de retribuire a personalului propriu etc.) planul de încasări pentru perioada expirată din acest an a fost depăşit substanţial, cele două unităţi agricole cooperatiste au virat la bugetul comunei doar 40 la sută din sumele datorate, iar C.P.A.D.M. şi mai puţin. Motivul ? Datorită condiţiilor climatice nefavorabile de anul trecut, dar şi a neaplicării tuturor regulilor agrotehnice, a lipsei de preocupare din partea conducerilor celor două cooperative pentru dezvoltarea sectoarelor zootehnice, de Indus. DIMITRIE CALARASI (continuare în pag. a 2-a) Seminţe de graminee perene Oamenii muncii de la întreprinderea depajişti se află în plină activitate de recoltare a seminţelor de graminee perene, acţiune la care sint mobilizate 7 maşini de recoltat. După cum ne spunea inginerul Ion Turiceanu, directorul unităţii, pina acum a fost strinsă recolta de pe 100 de hectare, întreaga producţie realizată fiind depozitată în condiţii corespunzătoare. ENERGIA - o problemă care ce priveşte pe t©f 11 SONDAJ ECONOMIC Reducerea consumurilor-impera şi actual de maximă însemnătate , încadrarea în normele de consum energetic planificate, reducerea în permanenţă a acestora sunt sarcini de o stringentă importanţă pentru buna derulare a întregii activităţi economico-sociale, pentru creşterea continuă a eficienţei economice. Prin urmare, şi în prezent se impune respectarea disciplinei energetice, prin încadrarea în repartiţiile alocată zi de zi şi oră de oră a tuturor consumatorilor. In sondajul recent efectuat, am pornit de la situaţia consumului energetic, faţă de repartiţiile alocate, pe primele 20 de zile din luna iunie. Am dorit să consemnăm în ce măsură economiile faţă de aceste repartiţii reflectă eforturile unităţilor economice de a asigura, totodată, şi respectarea normelor specifice de consum energetic pe unitatea de produs. într-o situaţie favorabilă din acest punct de vedere se află mai multe întreprinderi care, realizîndu-şi producţia fizică şi marfă planificată pe două decade, au obţinut şi importante economii de energia electrică faţă de repartiţia alocată, între acestea se numără „Ţesătura" şi întreprinderea de mătase -Victoria“, I.M.A.M.U.S., întreprinderea de utilaje şi piese de schimb — toate din Iaşi, precum şi I.S.A.S., I.T.R.D., I.M.M.R., întreprinderile de perdele „Siretul" şi integrata de ţesături — toate din oraşul Raşcani. Deşi economiile de energia electrică faţă de repartiţii sînt evidente şi în alte întreprinderi (de antibiotice, C.F.S., metalurgică, mecanică „Nicolina“, „Moldoplast“, de piese auto), acestea înregistrează însă şi restanţe în realizarea indicatorilor planificaţi. Se încadrează aceste unităţi în consumurile specifice normate pe unitatea de produs ? JLA I.P.A. : Unele măsuri nu şi-au arătat încă efectele In numărul 12 MO din 5 iunie a c. al ziarului nostru, sub titlul „La I.P.A. măsurile aplicate n-au dus la încadrarea în normele de consum. De ce semnalam unele deficienţe din activitatea specialiştilor unităţii, privind încadrarea în normele de consum energetic planificate. Revenind aici, suntem informaţi că articolul din ziar a determinat o M. CIOBOTARU (continuare în pag. a 3-a) La întreprinderea metalurgicii din Iași prinde contur noul laminor de benzi înguste la rece Foto : Sandu Doru • • De ce zona de agrement Ciric întîmpină aşa cum se cuvine oaspeţii ? La fiecare sfirşit de săptămină, spre cea mai mare şi solicitată zonă de agrement a municipiului nostru, Ciric, se îndreaptă mii de cetăţeni dornici să petreacă in mod plăcut citesc ore în aer liber. Cum este gospodărită această zonă ? Cum sunt întîmpinaţi cei ce vin aici ? Aşa cum informam cititorii ziarului nostru, la începutul primăverii, unităţile care răspund de buna gospodărire şi îngrijire a acestei zone de agrement s-au mobilizat pentru a pregăti deschiderea sezonului estival. Inspectoratul silvic a curăţat pădurea, lucrătorii de la O.G.A. au avut în vedere lacul, iar sectorul de gospodărire al Consiliului popular al municipiului a avut sarcina să se îngrijească de alei, de faleză şi de altele. Bineînţeles că aceste acţiuni trebuiau continuate ori de cite ori se impunea. Se pare însă că aproape toţi cei obligaţi să întreţină corespunzător zona Ciric au uitat să o mai facă. Astfel, tovarăşul ing. Gheorghe Ghiţă, şeful sectorului gospodărire al primăriei, ne-a declarat că sarcina lucrătorilor de aici este numai aceea de a întreţine faleza. Chiar aşa dacă ar fi, după cum arătau aleile de pe malul apei duminică dimineaţă se vede că pe aici nu a mai trecut nimeni de mult timp. Grămezi de pămînt şi frunze te întîmpină la tot pasul. Malul apei este plin de scaieţi (fotografia alăturată). De asemenea, sînt vizibile urmele celor care au fost aici în zilele precedente. Coșurile de gunoi, acolo unde sunt, nu-s golite ; pe alei, pe iarbă, pe poduri sunt împrăștiate puzderii de cioburi de sticlă, în alte locuri, apa provenită de la conducte face imposibilă trecerea. Cu toate că lucrătorii I.C.S.A.P. s-au preocupat să dea oînfăţişare plăcută unităţilor de aici în sezonul estival, să menţină curăţenia, iată insă că nici pînă acum nu s-au reparat mozaicul de pe platforma restaurantului „Ciric“, treptele de acces. Toate aceste aspecte au mai fost reliefate în ziarul nostru şi in anii trecuţi, dar nu s-au luat încă măsurile ce se impuneau. ELENA DUMITRESCU Foto : L. SI R AT UI. AT (continuare în pag. a 3-a)