Flacăra Iaşului, septembrie 1987 (Anul 43, nr. 12715-12740)
1987-09-01 / nr. 12715
Prolerari dîa toate ţările, iniţi-val Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XLII — Nr. 12 715 Marţi, 1 septembrie 1987 4 pagini — 50 baniI ţibana Modernizarea comunei cere mai multă iniţiativă şi exigenţă " Spre deosebire de alte localităţi rurale ale judeţului nostru, comuna Ţibana cunoaşte, în ultimul timp, o creştere a numărului locuitorilor săi, semn al stabilizării forţei de muncă (deşi navetismul n-a dispărut) şi al natalităţii sporite. Multe fete lucrează la ţesătoria din Ţibăneşti (15 km), dar este de lucru şi în Ţibana, unde s-au dezvoltat industria mică şi prestările de servicii. Bineînţeles că majoritatea locuitorilor lucrează în agricultură, la cele două cooperative agricole şi la fermele I.A.S. Miroslava de pe teritoriul comunei, unităţi cu rezultate bune in producţie. De altfel, C.A.P. din satul Gîrbeşti este fruntaşă pe judeţ la producţia de grîu pe acest an. O altă caracteristică a comunei este numărul mare de localităţi componente — 10 sate şi 3 cătune, care pun probleme deosebite în toate domeniile activităţii economico-sociale. SISTEMATIZAREA COMUNEI. In aceste condiţii, este necesară trecerea operativă la dezafectarea unor aşezări. Ixista un proiect de sistematizare a comunei care prevede strămutarea gospodăriilor din 5 sate şi din cele 3 cătune în alte aşezări mai mari, cu perspective de modernizare, dar lucrurile se desfăşoară anevoios. Din cele 450 de familii vizate să-şi strămute treptat gospodăriile, şi-au construit, in acest an, case în perimetrul acordat la Ţibana doar cinci. „Noi am luat măsuri, ne spune primarul comunei, Rodica Anei, n-am dat nici o autorizaţie pentru construcţii în satele şi cătunele prevăzute pentru dezafectare“. Dar numai atît nu ajunge. Mai este nevoie de intensificarea activităţii de lămurire a cetăţenilor respectivi, privind avantajele oferite de localităţile mai mari. Se cer şi unele măsuri organizatorice. In momentul de faţă, dacă un cetăţean V. GHEORGHIU I. ŞCHIOPI (continuare în pag. a 2- a) Profira Suciţi şi Veronica Alupei, din secţia filaturătors final istă, a întreprinderii „Textila", sunt fruntaşe în producţie. Zilnic, aceste harnice muncitoare îşi depăşesc planul cu 10—12 procente Foto: G. Onofrei —~~ ÎN CUPRINSUL ZIARULUI :---- ^ Din activitatea organizațiilor de partid \ Viata culturală 4 Sport s Dialog cu cititorii \ Cronica lunii august. Evenimente externe | în intimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului, răspunzînd vibrantelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu ; septembrie-Lună decisivă pentru îndeplinirea plinului pe acest trimestru Septembrie, prima lună de toamnă, are pentru colectivele de oameni ai muncii din industrie o importanţă CU total deosebită, fiind ultima lună a celui de-al treilea trimestru al anului, o lună hotărâtoare pentru îndeplinirea exemplară a planului trimestrial, pentru pregătirea celor mai bune condiţii de lucru în perioada friguroasă, pentru a întâmpina astfel Conferinţa Naţională a partidului cu înfăptuiri remarcabile. Bilanţul la zi arată că şi în judeţul Iaşi oamenii muncii, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, răspunzînd chemărilor secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, au realizat suplimentar însemnate cantităţi de produse ale industriei electronice şi electrotehnice, de mecanică fină, maşini şi utilaje pentru construcţii şi lucrări de drumuri, medicamente, tricotaje, ţesături, fire şi fibre chimice şi altele, au pus în funcţiune noi obiective şi capacităţi de producţie. Edificator este, de asemenea, faptul că, în cinstea zilei de 23 August, a fost obţinut un spor de producţie marfă valorînd peste 340 milioane de lei, ceea ce demonstrează capacitatea de creaţie şi forţa de muncă a colectivelor din industria judeţului, puterea de mobilizare pusă in slujba obţinerii unor rezultate de prestigiu. Noua etapă a întrecerii socialiste şi, în mod deosebit, septembrie, ultima lună a acestui al treilea trimestru al anului, impun însă eforturi şi mai susţinute pentru transpunerea neabătută in viaţă a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., precum şi cu prilejul recentei vizite de lucru a secretarului general al partidului în o serie de judeţe ale ţării, între care şi Iaşul, în spiritul acestor sarţini, şi in economia judeţu - lui nostru sunt încă multe de făcut pentru ridicarea între- i gii activităţi la noi cote ale calităţii şi eficienţei, pentru realizarea integrală a planului producţiei fizice şi, în primul rînd, a celei destinate exportului, indicatori la care încă se înregistrează restante. O importanţă deosebită au, aşa cum s-a subliniat la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., utilizarea la maximum a capacităţilor de producţie, , folosirea mai eficientă a raa- tteriilor prime şi a materiaţelor, mai buna organizare a activităţii, creşterea productivităţii muncii în ritmul programat. Pentru aceasta, în tripla lor calitate de proprietari, producători şi beneficiari, colectivele de oameni ai muncii poartă întreaga răspundere pentru modul în care folosesc importantele (continuare în pag. a2-a) Prioritate producţiei pentru export între colectivele de muncă ieşene care au obţinut importante sucese în întrecerea socialistă se numără şi cel al Uzinei de reparaţii şi construcţii pentru mecanizare în transporturi. Acţionînd pentru realizarea cu prioritate a sarcinilor privind exportul, muncitorii şi specialiştii unităţii au obţinut, de la începutul anului şi pînă în prezent, o producţie peste prevederi, destinată beneficiarilor externi, în valoare de 60 de milioane de lei. Floarea-soarelui, recoltata fără nici o pierdere A început recoltatul culturilor de toamnă şi la C.A.P. Dolheşti. Iiie Tăbăcaru, preşedintele unităţii, ne-a informat că, in cursul zilei de ieri, zeci de cooperatori au participat la recoltarea manuală a florii-soarelui, pentru evitarea oricăror pierderi, aşa cum a indicat tovarăşul NICOAE CEAUŞESCU, conducătorul partidului şi statului nostru, cu prilejul recentelor vizite de lucru efectuate în unităţi din agricultură. Capitulele sînt aşezate cu grijă la uscat, urmînd ca," peste cîteva zile, să înceapă treierișul. Semănătorile pregătite de lucru în această toamnă, C.A.P. Ciurea are de însăm intet orz pe 150 de hectare şi grîu pe 400 de hectare. Prin grija mecanizatorilor şi a specialiştilor din unitate, cele patru semănători au fost puse la punct, fiind gata pentru începerea lucrării. De asemenea, cooperatorii au condiționat sămânța aflată în custodie, în unitate. CIT Mfli MULTE FUHIJJE , PENTRU IARNA ? Rezervele şi trebuie de finuri pot sa fie sporite O dată cu sfirşitul lunii august, a fost încheiată şi prima etapă stabilită prin plan, in care unităţile agricole au avut datoria să adune pentru iarnă însemnate cantităţi de nutreţuri, îndeosebi fînuri. In foarte, multe unităţi, organizaţiile de partid au desfăşurat o susţinută muncă organizatorică şi politică în scopul înfăptuirii acestui obiectiv la nivelul sarcinilor prevăzute, astfel ca, în sezonul friguros, crescătorii de animale să aibă posibilitatea să facă o furajare raţională pentru a realiza producţii zootehnice sporite şi iarna. Cu multă răspundere s-a muncit in întreprinderile agricole de stat, unde cositul fîneţelor şi trifolienelor s-a efectuat în timpul optim, realizindu-se, prin măsurile agrotehnice aplicate, mai multe coase şi o producţie sporită la hectar. Sînt, de asemenea, asociaţii economice intercooperatiste, cooperative agricole cu rezultate bune. Tov. Vasile Hriţcu, director cu producţia zootehnică la Direcţia generală judeţeană pentru agricultură, ne spunea că rezervele de fînuri pentru iarnă sînt, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, mai mari cu peste 38 la sută.Totuşi, faţă de prevederile de plan, realizările sînt nesatisfăcătoare. După cum se poate vedea şi pe harta pe care o publicăm în acest număr al ziarului nostru, lucrătorii din Consiliul unic agroindustrial Hîrlău au asigurat, pînă în prezent, 71 la sută din necesarul de fînuri, in timp ce lucrătorii din Consiliul unic agroindustrial Holbesca, cu mari posibilităţi de irigare a fîneţelor, au realizat doar 35 la sută din prevederile de plan. Slabele rezultate din unele consilii unice agroindustriale se datorează insuficientei preocupări pentru începerea cositului la timp, pentru fertilizarea și irigarea culturilor respective, pentru strîngerea operativă a recoltei. Dacă in I. A. S. s-a terminat cositul al treilea al lucernei și transportul în parcurile de furaje, în sectorul cooperatist al agriculturii, această lucrare a început doar în unele, unităţi din consiliile unice agroindustriale Tg. Frumos, Podu Boaiei şi Holboca. în rest, cositul al treilea este amînat nejus(continuare în pag. a 2-a) cantităţile mumiri depozitate în parcurile DE FURAJE ALE A.E.I. SI C.A.P., PE CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE, LA 31 AUGUST A.C (în procente faţă de plan) ÎNSEMNĂRICalitatea muncii - măsură a înţelepciunii De la măiestria artizanilor la înţelepciunea cu care este organizată şi apărată Cetatea (fie ea oraş sau ţară), calitatea a fost atributul ale cârii niveluri mereu superioare au echivalat cu progres şi bunăstare, pentru posesorii mijloacelor de producţie in primul rînd. Societatea socialistă — societate a proprietarilor uniţi sub raportul scopului comun şi al mijloacelor folosite în comun — solicită tuturor oamenilor muncii o calitate superioară a muncii lor, a produselor create, element de natură să confere superioritate socialismului faţă de toate orînduiile cunoscute în istorie. Cu atît mai mult astăzi, pe fondul unei tot mai intense concurenţe pe piaţa mondială, calitatea devine unul dintre factorii fundamentali ai competitivităţii, adică ai succesului comercial. Obiectivele pe care şi le-a propus poporul român, sub conducerea clarvăzătoare a partidului, a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, şi a căror concretizare înseamnă noi trepte de progres şi civilizaţie pentru întregul popor, presupun cu maximă necesitate o nouă calitate a muncii, începînd cu cea de concepţie şi pînă la cea de trecere a produselor la consumatori. O calitate superioară este însă de neconceput fără o puternică infuzie de ştiinţă, de tehnică, de măiestrie şi înţelepciune în tot ceea ce facem. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, „nu trebuie să uităm LIVIU DRUGUȘ (continuare in pag. a 2-a) *