Flacăra Iaşului, septembrie 1987 (Anul 43, nr. 12715-12740)

1987-09-01 / nr. 12715

Prolerari dîa toate ţările, iniţi-val Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XLII — Nr. 12 715­­ Marţi, 1 septembrie 1987 4 pagini — 50 baniI ţibana Modernizarea comunei cere mai multă iniţiativă şi exigenţă " Spre deosebire de alte localităţi rurale ale judeţului nostru, comuna Ţibana cunoaşte, în ultimul timp, o creştere a numă­rului locuitorilor săi, semn al stabilizării forţei de muncă (deşi navetismul n-a dispărut) şi al natalităţii sporite. Multe fete lucrează la ţesătoria din Ţibăneşti (15 km), dar este de lucru şi în Ţibana, unde s-au dezvoltat industria mică şi prestările de servicii. Bineînţeles că majoritatea locuitorilor lucrează în agri­cultură, la cele două cooperative agricole şi la fermele I.A.S. Miroslava de pe teritoriul comunei, unităţi cu rezultate bune in producţie. De altfel, C.A.P. din satul Gîrbeşti este fruntaşă pe judeţ la producţia de grîu pe acest an. O altă caracteristică a comunei este numărul mare de­ localităţi componente — 10 sate şi 3 cătune, care pun probleme deosebite în toate domeniile activităţii economico-sociale. SISTEMATIZAREA COMU­NEI. In aceste condiţii, este necesară trecerea operativă la dezafectarea unor­ aşezări. I­­­xista un proiect de sistema­tizare a comunei care preve­de strămutarea gospodăriilor din 5 sate şi din cele 3 că­tune în alte aşezări mai mari, cu perspective de modernizare, dar lucrurile se desfăşoară a­­nevoios. Din cele 450 de fa­milii vizate să-şi strămute trep­tat gospodăriile, şi-au construit, in acest an, case în perime­trul acordat la Ţibana doar cinci. „Noi am luat măsuri, ne spune primarul comunei, Rodi­­ca Anei, n-am dat nici o auto­rizaţie pentru construcţii în sa­tele şi cătunele prevăzute pen­tru dezafectare“. Dar numai atît nu ajunge. Mai este ne­voie de intensificarea activi­tăţii­­ de lămurire a cetăţeni­lor respectivi, privind avan­tajele oferite de localităţile mai mari. Se cer şi unele mă­suri organizatorice. In m­omen­­tul de faţă, dacă un cetăţean V. GHEORGHIU I. ŞCHIOPI­ (continuare în pag. a 2- a) Profira Suciţi şi Veronica Alupei, din secţia filatură­­tors final istă, a întreprin­derii „Textila", sunt frunta­şe în producţie. Zilnic, a­­ceste harnice muncitoare îşi depăşesc planul cu 10—12 procente Foto: G. Onofrei —~~ ÎN CUPRINSUL ZIARULUI :---- ^ Din activitatea organizațiilor de partid \ Viata culturală 4 Sport s Dialog cu cititorii \ Cronica lunii august. Evenimente externe | în intimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului, răspunzînd vibrantelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu ; septembrie-Lună decisivă pentru îndeplinirea plinului pe acest trimestru Septembrie, prima lună de toamnă, are pentru colecti­vele de oameni ai muncii din industrie o importanţă CU total deosebită, fiind ultima lună a celui de-al treilea trimestru al anului, o lună hotărâtoare pentru îndeplini­rea exemplară a planului tri­mestrial, pentru pregătirea celor mai bune condiţii de lucru în perioada friguroa­să, pentru a întâmpina ast­fel Conferinţa Naţională a partidului cu înfăptuiri re­marcabile. Bilanţul la zi a­­rată că şi în judeţul Iaşi oa­menii muncii, sub conduce­rea organelor şi organizaţi­ilor de partid, răspunzînd chemărilor secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, au realizat suplimentar însemna­te cantităţi de produse ale industriei electronice şi elec­trotehnice, de mecanică fină, maşini şi utilaje pentru con­strucţii şi lucrări de dru­muri, medicamente, tricotaje, ţesături, fire şi fibre chimi­ce şi altele, au pus în func­ţiune noi obiective şi capa­cităţi de producţie. Edifica­tor este, de asemenea, fap­tul că, în cinstea zilei de 23 August, a fost obţinut un spor de producţie marfă va­­lorînd peste 340 milioane de lei, ceea ce demonstrează capacitatea de creaţie şi for­ţa de muncă a colectivelor din industria judeţului, pu­terea de mobilizare pusă in slujba obţinerii unor rezul­tate de prestigiu. Noua etapă a întrecerii so­cialiste şi, în mod deosebit, septembrie, ultima lună a a­­cestui al treilea trimestru al anului, impun însă eforturi şi mai susţinute pentru trans­punerea neabătută in viaţă a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., precum şi cu pri­lejul recentei vizite de lucru a secretarului general al partidului în o serie de jude­ţe ale ţării, între care şi Iaşul, în spiritul acestor sar­­ţ­­i­ni, şi in economia judeţu­ - lui nostru sunt încă multe de făcut pentru ridicarea între- i gii activităţi la noi cote ale­­ calităţii şi eficienţei, pentru realizarea integrală a planu­lui producţiei fizice şi, în primul rînd, a celei destinate exportului, indicatori la care încă se înregistrează restan­te. O importanţă deosebită au, aşa cum s-a subliniat la­­ recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., utilizarea la maximum a capacităţilor de producţie, , folosirea mai eficientă a raa- t­teriilor prime şi a materia­­ţ­­elor, mai buna organizare a­ activităţii, creşterea produc­tivităţii muncii în ritmul programat. Pentru aceasta, în tripla lor calitate de proprie­tari, producători şi beneficiari, colectivele de oameni ai muncii poartă întreaga răs­pundere pentru modul în care folosesc importantele (continuare în pag. a2-a) Prioritate producţiei pentru export între colectivele de muncă ieşene care au obţinut impor­tante sucese în întrecerea so­cialistă se numără şi cel al Uzinei de reparaţii şi construc­ţii pentru mecanizare în trans­porturi. Acţionînd pentru rea­lizarea cu prioritate a sarcini­lor privind exportul, muncito­rii şi specialiştii unităţii au obţinut, de la începutul anu­lui şi pînă în prezent, o pro­ducţie peste prevederi, desti­nată beneficiarilor externi, în valoare de 60 de milioane de lei. Floarea-soarelui, recoltata fără nici o pierdere A început recoltatul culturi­lor de toamnă şi la C.A.P. Dolheşti. Iiie Tăbăcaru, pre­şedintele unităţii, ne-a infor­mat că, in cursul zilei de ieri, zeci de cooperatori au partici­pat la recoltarea manuală a florii-soarelui, pentru evitarea oricăror pierderi, aşa cum a indicat tovarăşul NIC­OAE CEAUŞESCU, conducătorul­­ partidului şi statului nostru, cu prilejul recentelor vizite de lucru efectuate în unităţi din agricultură. Capitulele sînt a­­şezate cu grijă la uscat, ur­­mînd ca," peste cîteva zile, să înceapă treierișul. Semănătorile­­ pregătite de lucru în această toamnă, C.A.P. Ciurea are de însăm intet orz pe 150 de hectare şi grîu pe 400 de hectare. Prin grija me­canizatorilor şi a specialiştilor din unitate, cele patru semă­nători au fost puse la punct, fiind gata pentru începerea lu­crării. De asemenea, coopera­torii au condiționat sămânța a­­flată în custodie, în unitate. CIT Mfli MULTE FUHIJJE , PENTRU IARNA ? Rezervele şi trebuie de fi­nuri pot sa fie sporite O dată cu sfirşitul lunii au­gust, a fost încheiată şi prima etapă stabilită prin plan, in care unităţile agricole au avut datoria să adune pentru iar­nă însemnate cantităţi de nu­treţuri, îndeosebi fînuri. In foarte, multe unităţi, organiza­ţiile de partid au desfăşurat o susţinută muncă organizatori­că şi politică în scopul în­făptuirii acestui obiectiv la nivelul sarcinilor prevăzute, astfel ca, în sezonul friguros, crescătorii de animale să aibă posibilitatea să facă o fura­jare raţională pentru a realiza producţii zootehnice sporite şi iarna. Cu multă răspundere s-a muncit in întreprinderile agricole de stat, unde cositul fîneţelor şi trifolienelor s-a efectuat în timpul optim, rea­­lizindu-se, prin măsurile agro­tehnice aplicate, mai multe coase şi­ o producţie sporită la hectar. Sînt, de asemenea, a­­sociaţii economice intercoope­­ratiste, cooperative agricole cu rezultate bune. Tov. Vasile Hriţcu, director cu producţia zootehnică la Direcţia genera­lă judeţeană pentru agricultu­ră, ne spunea că rezervele de fînuri pentru iarnă sînt, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, mai mari cu peste 38 la sută.­­Totuşi, faţă de preve­derile de plan, realizările sînt nesatisfăcătoare. După cum se poate vedea şi pe harta pe care o publicăm în acest nu­măr al ziarului nostru, lucră­torii din Consiliul unic agro­industrial Hîrlău au asigurat, pînă în prezent, 71 la sută din necesarul de fînuri, in timp ce lucrătorii din Consi­liul unic agroindustrial Holbes­­ca, cu mari posibilităţi de i­­rigare a fîneţelor, au realizat doar 35 la sută din prevederi­le de plan. Slabele rezultate din unele consilii unice agro­industriale se­ datorează insufi­cientei preocupări pentru în­ceperea cositului la timp, pen­tru fertilizarea și irigarea cul­turilor respective, pentru strîn­­gerea operativă a recoltei. Dacă in I. A. S. s-a terminat cositul al treilea al lucernei și transportul în parcurile de furaje,­ în sectorul cooperatist al agriculturii, această lucrare a­ început doar în unele, unităţi din consiliile unice agroindus­triale Tg. Frumos, Podu­ Boa­iei şi Holboca. în rest, cositul al treilea este amînat nejus­(continuare în pag. a 2-a) cantităţile m­­umi­ri depozitate în parcu­rile DE FURAJE ALE A.E.I. SI C.A.P., PE CONSI­LII UNICE AGROINDUSTRIALE, LA 31 AUGUST A.C (în procente faţă de plan) ÎNSEMNĂRICalitatea muncii - măsură a înţelepciunii De la măiestria artizanilor la înţelepciunea cu care este or­ganizată şi apărată Cetatea (fie ea oraş sau ţară), calitatea a fost atributul ale cârii nive­luri mereu superioare au echi­valat cu progres şi bunăstare, pentru posesorii mijloacelor de producţie in primul rînd. Societatea socialistă — so­cietate a proprietarilor uniţi su­b raportul scopului comun şi al mijloacelor folosite în comun — solicită tuturor oa­menilor muncii o calitate su­perioară a muncii lor, a produ­selor create, element de na­tură­­ să confere superioritate socialismului faţă de toate o­­rînduiile cunoscute­­ în istorie. Cu atît mai­ mult astăzi, pe fondul unei­­ tot mai intense concurenţe pe piaţa mondială, calitatea devine unul dintre factorii fundamentali ai com­petitivităţii, adică ai succesu­lui comercial. Obiectivele pe care şi le-a propus poporul român, sub conducerea clarvăzătoare a partidului, a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, şi a căror concretizare înseamnă noi trepte de progres şi civi­lizaţie pentru întregul popor, presupun cu maximă necesita­te o nouă calitate a muncii, începînd cu cea de concepţie şi pînă la cea de trecere a produselor la consumatori. O calitate superioară este însă de neconceput fără o puternică in­fuzie de ştiinţă, de tehnică, de măiestrie şi înţelepciune în tot ceea ce facem. Aşa cum subli­nia secretarul general al parti­dului, „nu trebuie să uităm LIVIU DRUGUȘ (continuare in pag. a 2-a) *

Next