Flacăra Iaşului, septembrie 1989 (Anul 45, nr. 13336-13361)

1989-09-01 / nr. 13336

însufleţitoarelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, răspunsul faptelor noastre de muncă Septembrie — lună hotărîtoare pentru îndeplinirea planului anual pînâ la Congresul al XlV-lea al partidului Iată-ne în septembrie, prima lună de toamnă, lună de ma­ximă concentrare pentru oame­nii muncii din unităţile econo­mice,­­întrucît este şi perioada de finalizare a unui trimestru şi de pregătire a producţiei pentru cel care urmează — ul­timul din acest­ an — şi, tot­odată, pentru anul care vine. Este o perioadă cu adevărat de maximă concentrare, cu atît mai mult cu cît, în zilele care urmează, fiecare colectiv este chemat să dea adevărata mă­sură a­­ experienţei cîştigate, a iniţiativei muncitoreşti, pentru a răspunde cum se cuvine însu­fleţitoarelor chemări ale secre­tarului general al partidului, to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, de a îndeplini planul anual pînâ la marele forum comunist al ţării. Avemi­ un bun temei pentru a­­ceasta : să reamintim că zeci de unităţi din­­judeţ au raportat în cinstea marii sărbători na­ţionale de la 23 August o producţie peste­­prevederi de aproape 400 de milioane de lei. Alte întreprinderi au realizat, între timp, planul pe 3 luni. La fel de adevărat este însăşi faptul că în unele locuri s-au manifestat lipsuri, neajunsuri, există restanţe care ţin şi de modul de organizare şi urmă­rire a producţiei, de ordine şi disciplină, toate acestea soldin­­d­u-se cu rămîneri în urmă, cu datorii ale industriei ieşene fa­ţă de economia naţională. Du­pă cum, nu cu toată răspunde­rea s-a acţionat, peste tot, în vederea utilizării optim­e a ba­zei materiale, a capacităţilor productive şi a timpului de lu­cru, cu efect negativ asupra nivelurilor productivității mun­cii, cheltuielilor materiale, ca­lității produselor. Sunt, toate acestea, lucruri cunoscute de fiecare colectiv, în detaliu: adunările generale ale oamenilor muncii, care au avut loc nu cu mult timp în urmă, le-au analizat, au stabi­lit măsurile necesare pentru remedierea neajunsurilor, pen­tru amplificarea ritmului de lu­cru şi sporirea eficienţei între­gii activităţi; de asemenea, a­­dunările generale de dări de seamă şi alegeri ce urmează să înceapă curînd în organizaţiile de partid vor stabili, concret, acţiunile şi măsurile ce mai sunt necesare pentru ridicarea pro­ducţiei la cotele impuse de e­­xigenţele actuale.- Exigenţe ce au în vedere, cu prioritate, îndeplinirea neabătută a planu­lui la producţia fizică şi, mai ales, la export. Insistînd asupra exportului, trebuie să sublini­em cerinţa ca fiecare conduce­re de întreprindere, fiecare co­lectiv să înţeleagă că asigura­rea contractelor necesare de­pinde hotărîtor de eforturile proprii, de modul în care ac­ţionează în vederea înnoirii şi diversificării producţiei, asigu­rării permanente a unei ofer­te de valoare către partenerii externi. Nu numai întreprinde­rile de comerţ exterior, cî în primul rînd fiecare unitate di­rect productivă trebuie să se preocupe activ de asigurarea u­­nei oferte capabile să interese­ze beneficiarii externi ! Și cînd CONST. PĂLADCTA (continuare în pag. a 3-a) r Sarcinile pe 8 luni, realizate integral Colectivul autocoloanei de călători, din cadrul Autobazei Paşcani a întreprinderii de Transporturi Auto, se menţine în fruntea întrecerii socialiste, încheind luna august cu sarci­nile de plan onorate în între­gime şi obţinerea, în acelaşi timp, a unor substanţiale depă­şiri. După cum ne informează tovarăşul Gheorghe Pintilie, şeful unităţii, veniturile au fost depăşite cu 6,7 la­ sută, indica­torul parcurs —­ călători — cu 6 la sută, iar la călători trans­portaţi — cu 11,3 la sută, evi­­denţiindu-se în muncă condu­cătorii auto Gheorghe Băicea­­nu, Ion Chirilă, Ion Farchizon, Dumitru Curuţ şi Dorel Ifrim. (C. Fîntîparu) Irigimoase perspective patriei socialiste în documentele pentru Congresul al XIV-lea al P.C.R Măreţele realizări ale poporului român, strălucită confirmare a politicii ştiinţifice a partidului Proiectul Programului-Direc­­tivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Co­munist Român, ideile şi orien­tările fundamentale subliniate de tovarăşul NICOLAE C­EAUŞESCU­ la Plenara C.C­ al P.C.R. din iunie a.c. şi în magistrala cuvîntare , la Adu­narea solemnă consacrată marii noastre sărbători naţionale de la 23 August pun cu putere în evidenţă faptul că principiile socialismului ştiinţific sunt a­­plicate ferm şi consecvent în edificarea noii orînduiri, în ra­port cu condiţiile specifice Ro­mâniei contemporane. Toate a­­ceste documente istorice pre­văd ridicarea patriei noastre pe noi trepte de progres şi ci­vilizaţie, România urmînd a deveni, la încheierea actualului cincinal, o ţară mediu dezvol­tată din punct de vedere eco­nomic, iar pînă în anul 2­000 — să intre în rîndul ţărilor dezvoltate ale lumii. Toate a­­ceste măreţe obiective sînt po­sibile în mod real şi se bazea­ză pe înfăptuirile de pînă a­­cum, din anii socialismului, detaşîndu-se perioada de rod­nice împliniri pe care cu mîn­­drie patriotică o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“, se funda­mentează pe puterea de mun­că şi creaţie a poporului, pe unitatea sa de neclintit în ju­rul partidului, al secretarului său general. De fapt, toate ma­rile realizări ale României de după marele act revoluţionar din August 1944, ca şi cele din 1965 şi pînă în prezent, au însemnat muncă fără preget, talent, abnegaţie şi perseve­renţă, patriotism revoluţionar, pe temeiul respectării şi apli­cării, la condiţiile noastre spe­cifice, a principiilor socialis­mului. Direcţionarea strategică a e­­forturilor consacrate înaintării patriei noastre pe calea pe care poporul a ales-o pune în lumină, în toată amploarea sa, caracterul realist, ştiinţific, al politicii partidului nostru, evi­­d­enţiindu-i, totodată, forţa prospectivă, capacitatea nova­toare şi dinamizatoare. A stă­­pîni ferm datele zilei de azi şi a şti, în acelaşi timp, să pri­veşti cutezător înainte, să an­ticipezi evoluţia vieţii econo­­mico-sociale nu numai în ur­mătorii ani, ci pînă la hota­rele mileniului şi chiar cu un deceniu mai încolo, sunt atri­bute care nu vin, bineînţeles, de la sine, ci se formează şi se dezvoltă în contextul apli­cării creatoare a principiilor socialismului ştiinţific. In complexitatea evenimente­lor social-politice contempora­ne, România reprezintă un exem­plu inedit. Prin propriile sale mijloace, bizuindu-se pe capa­citatea de mobilizare .şi creaţie Lector univ. dr. JUHHAI SESERMAN {continuare In pag. a 2-a) Astăzi, pe moderna arteră de circulaţie Păcurari Foto : L. STRATI­­I.AT Mobilizare exemplară, ritmuri înalte de lucru­ pe tot frontul campaniei agricole l s întreaga producţie de floarea-soarelui, | gradinit la adăpost­ ­ © Să se intensifice recoltatul mecanizat © ţ Combinele, bine reglate şi echipate cu saltele , ţ pentru colectarea capitulelor şi altor resturi­­ vegetale . Nici un bob risipit Lucrătorii de pa ogoarele judeţului nostru au reuşit să stringa intr-un timp scurt floarea-soarelui de pe impor­tante suprafeţe. După ploaie, pe terenurile zvîntate, meca­nizatorii şi cooperatorii au continuat acţiunea respectivă. Ieri, s-a lucrat la recoltat în consiliile unice agroindustria­le Holboca, Hîrlău, Popricani, Podu Iloaiei şi în alte locuri. Pentru a se putea încheia urgent recoltatul, în vederea evitării oricăror pierderi, pre­gătirii terenului pentru semă­nat, Comandamentul Judeţean al Agriculturii a hotărît, să se continue recoltatul cu mijloacele mecanizate, direct din lan. Conducerile S.M.A., şefii secţiilor de mecanizare, şefii de fermă trebuie să a­­sigure reglarea corespunzătoa­re a combinelor, a căror di­recţie de înaintare în lan să fie pe direcţia urmelor lăsate în primăvară de secţiile se­mănătorilor. Toate combinele să funcţioneze echipate cu saltele la curăţarea a doua, în vederea colectării capita­lelor şi a altor resturi vege­tale, care trebuie predate fermelor zootehnice şi însilo­­zate. Comisiile pe cultura res­pectivă să mobilizeze în urma combinelor echipe pentru strîngerea capitalelor căzute, să verifice temeinic fiecare tarla recoltată, să se asigure că s-a adunat producţia în în­tregime, după care, înainte de efectuarea arăturilor, su­prafeţele respective să fie păşunate. Organele şi organizaţiile de partid au datoria să ia mă­suri pentru intensificarea re­coltatului florii-soarelui în toate unităţile, pentru reali­zarea unor viteze de lucru superioare celor planificate, pentru ca lucrarea respectivă să fie grabnic încheiată­ însămînţarilor de toamna, araturi de calitate Precipitaţiile căzute în ulti­ma vreme au creat condiţii fa­vorabile arăturilor, asigurării unui pat germinativ de calitate culturilor care vor fi însămîn­­ţate în toamnă. Ieri, au fost mobilizate forţe importante la arat în mai toate consiliile ci­nice agroindustriale, întrucît după ploaie se lucrează mult mai bine şi mai uşor, se im­pune să se folosească plugu­rile cu patru brazde în vede­rea economisirii carburanţilor, realizării unor viteze de lucru sporite. Şefii de fermă să ur­mărească în permanenţă ca­litatea arăturilor, să stabileas­că unde trebuie să se lucreze în agregat cu grapa şi unde nu, incit să se pregătească un puţ germinativ corespunzător­­în multe unităţi, pe tere­nurile din şesurile rîurilor, pe cele sărăturate se ară fără îrn­­toarcerea brazdelor, folosindu-se plugurile cu foițe cormaneîo® scoase. Terenuri care trebuie lucrate după această tehnologie se găsesc în cooperativele agri­­cole din Trifeşti, Probota, Seu­­ieni, Golăeşti, Ungheni, Ţu­­ţora, Prisăcani, Grozeşti, Cor­ban, Hălăuceşti, Mirceşti şi altele. Au însănunţat rapiţa furajeră Lucrătorii de la asociaţiile e­­conomice Intercooperatiste pen­tru creşterea vacilor de lapte din Consiliul Unic Agroindus­trial Vlădeni dovedesc mai multă preocupare pentru con­solidarea bazei furajere. Tov. Sergiu Moruga, inginerul şef al consiliului, ne-a informat că la A.E.I. Vlădeni au fost însă­­mînţate cu rapiţă furajeră 30 de hectare, iar la A.E.I. Plu­gari, 25 de hectare. Sunt con­­tinuate pregătirile pentru în­­sămînţarea altor culturi fura­jere. De asemenea, în Consiliul Unic Agroindustrial Popricani, conducerile cooperativelor a­­gricole din Bivolari, Trifeşti, Probota Sculeni sprijină in mai mare măsură asociaţiile zootehnice în realizarea nece­sarului de furaje de volum, participînd cu forţe sporite la îndeplinirea acestui obiectiv. ‘ Spre centrele de vinificare Ieri, în viile Asociaţiei Eco­nomice Intercooperatiste de la Cozmeşti, cooperativelor agri­cole din Bohotin,­­Sipete, Cîr­­joaia şi altele, sute de oameni au continuat culesul struguri­lor. Este necesar să se dea toa­tă atenţia culesului parcelelor afectate de grindină, de boli și dăunători, pentru a nu se pier­de nimic din recoltă. De ase­menea, în unele cooperative a­­gricole, a continuat ieri culesul strugu­rilor de­ masă.

Next