Flacăra Iaşului, noiembrie 1989 (Anul 45, nr. 13388-13413)
1989-11-01 / nr. 13388
răspunzînd însufleţitoarelor chemări ale secretarului general al partidului în întîmpinarea Congresului al XIV-lea al P.C.R. Bilanţul pe noiembrie, expresie a răspunderii comuniste, muncitoreşti pentru îndeplinirea integrală a planului pe întregul an! Am păşit în noiembrie, luna celui de-al XXV-lea Congres al partidului, Congresul marilor victorii socialiste, al deplinei independenţe economice şi politice a patriei, care va deschide calea spre zorii comunismului pe pămîntul României. Am păşit în noiembrie într-o atmosferă de muncă intensă, de puternică efervescenţă creatoare, prilejuită de dezbaterea, de către întregul partid şi popor, a documentelor pentru marele forum al comuniştilor români, dezbatere care , aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, „constituie expresia largului democratism al societăţii noastre socialiste şi, totodată, a deplinei unităţi a întregului popor, a faptului că hotărîrile ce vor fi adoptate de Congres privind dezvoltarea viitoare a patriei noastre reprezintă voinţa unanimă a întregii naţiuni, de a merge ferm pe calea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, spre visul de aur al întregii omeniri , spre comunism !“ Strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, asemenea întregului nostru popor, oamenii muncii ieşeni au acţionat cu consecvenţă pentru realizarea ritmică, integrală a sarcinilor de plan, pentru întîmpinarea marelui eveniment politic al aceste luni cu realizări remarcabile , pe potriva dezvoltării pe care au cunoscut-o forţele de producţie şi în judeţul Iaşi, a largilor posibilităţi pe care le oferă economia socialistă planificată, exercitarea conducerii de către cei ce sunt, ei înşişi, proprietari, producători şi beneficiari ai roadelor muncii. Răspunzînd chemării tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a face din anul 1989 anul cu cele mai bune rezultate din cincinal, majoritatea colectivelor ieşene au raportat depăşirea sarcinilor pe 10 luni şi livrarea suplimentară a însemnate cantităţi de ţesături şi tricotaje, produse ale industriilor electronică şi electrotehnică, maşini şi utilaje, energie electrică, materiale de construcţii, lemn şi produse din lemn, produse ale industriei alimentare etc., precum şi importante realizări în domeniul investiţiilor, în alte domenii. De remarcat, faptul că, înţelegind imperativul sporirii exportului , ca o condiţie a înseşi dezvoltării în continuare a ţării, oamenii muncii ieşeni au livrat suplimentar partenerilor de peste hotare mari cantităţi de produse realizate în condiţii de eficienţă şi competitivitate sporite, de un înalt nivel tehnic şi calitativ. Dar, o dată intraţi în luna noiembrie, toate eforturile se cer intensificate, organizarea muncii — perfecţionată, resursele — valorificate superior, ordinea, disciplina, răspunderea — întărite, iniţiativele muncitoreşti, întrecerea socialistă — ridicate la cotele maxime, pentru ca bilanţul să fie cel mai bun posibil. Este o cerinţă izvorîtă din obligaţia patriotică de a contribui la progresul general al ţării pe măsura condiţiilor de care dispune economia judeţului, dar şi manifestarea adeziunii unanime a ieşenilor — exprimată în adunările şi conferinţele de dare de seamă şi alegeri din organizaţiile de partid. (continuare în pag. a 2-a) Maistrul principal Ioan Vasilache răspunde cu promptitudine solicitărilor, reuşind, astfel, să intervină operativ la maşinile din secţia energetică a întreprinderii „Ţesătura" Foto: G. Onofrei _____ Nou produs lansat în fabricaţie La întreprinderea de Maşini- Agregat şi Maşini-Unelte Speciale, s-a trecut la realizarea batiului din beton precomprimat, piesă de bază din componenţa standurilor pentru testarea elementelor tipizate cu comandă numerică, înlocuindu-se, astfel, varianta clasică în construcţie metalică sudată sau turnată. Realizat pe baza unor soluţii avansate şi de mare eficienţă, elaborate de specialiştii unităţii în cadrul acţiunilor de modernizare a structurilor productive, batiul, o noutate în materie, prezintă substanţiale avantaje tehnice şi constructive comparativ cu modelul vechi, între care o sporită rezistenţă mecanică şi de stabilitate dimensională, diminuarea consumului de metal şi a volumului de manoperă, reducerea cheltuielilor materiale de producţie. Un singur batiu din beton precomprimat, de pildă, este realizat, acum, la costuri de producţie de aproape 3 ori mai mici faţă de produsul vechi, economisindu-se, astfel, însemnate cantităţi de metal şi de manoperă, evaluate la peste 147 000 de lei. Tinura muncitoare Liliana Ilinţcu, de la întreprinderea de Tricotaje „Moldova", lucrează simultan la două moderne mașini de tricotat Foto : II. STRATULAT In spiritul Expunerii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Creşterea rolului conducător al partidului - legitate obiectivă a construcţiei socialismului şi comunismului Experienţa construcţiei socialiste în ţara noastră, precum şi in alte ţări, a demonstrat în mod concludent, viabilitatea principiilor generale ale socialismului ştiinţific, caracterul logic, necesar al conducerii de către partid a procesului revoluţionar —• condiţie majoră şi factor hotărîtor al înfăptuirii obiectivelor fundamentale ale edificării noii orînduiri sociale. In întreaga perioadă de construcţie socialistă şi, îndeosebi, după Congresul al IX-lea, partidul s-a dezvoltat continuu, devenind o puternică forţă politică, îndeplinindu-şi cu cinste rolul de conducător al destinelor ţării, de centru vital al societăţii. Consacrarea partidului nostru ca forţă politică conducătoare nu este efectul unor dorinţe subiective, ci rezultatul unui proces logic al dezvoltării istorice. Partidul Comunist Român a dobîndit recunoaşterea unanimă a rolului de conducător al societăţii noastre datorită fidelităţii, devotamentului şi spiritului de jertfă, cu care a slujit, neîncetat, interesele supreme ale clasei muncitoare, ale celor ce muncesc, ale întregului popor. In concepţia profund realistă, novatoare, ştiinţifică şi de largă cuprindere a secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, forţa creatoare a teoriei revoluţionare se reflectă în mod direct in însăşi creşterea şi întărirea continuă a rolului partidului în afirmarea sa ca centru vital al întregii naţiuni. Cuprinzînd în rîndurile sale peste 3,8 milioane de membri, în care ponderea revine muncitorilor şi ţăranilor, care reprezintă mai mult de 70 la sută, partidul este, astăzi, puternic prin calitatea membrilor săi, prin îaltele principii şi valori etice ce călăuzesc munca şi viaţa comuniştilor, prin legăturile strînse şi permanente cu masele largi de oameni ai muncii, realizîndu-şi rolul de conducător politic în toate domeniile de activitate. Viaţa demonstrează caracterul profund eronat şi dăunător al tezei potrivit căreia, în condiţiile actuale ale dezvoltării construcţiei socialiste, ţiu ar mai fi necesar ca partidului comunist să-şi exercite rolul conducător în societate. „Discuţiile care au loc în unele ţări socialiste cu privire la diminuarea său chiar renunţarea la rolul conducător al partidului — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 24 octombrie a.c. — nu pot decit să aducă mari daune unităţii clasei muncitoare, a întregului popor, însăşi construcţiei societăţii socialiste. Nu se poate vorbi in nici un fel de renunţarea la rolul conducător al partidului în organizarea şi unirea eforturilor întregului popor în opera de dezvoltare economicosocială şi în construcţia socialismului". Este împotriva legităţilor dezvoltării sociale ca într-o ţară în care s-a construit noua orinduire să se renunţa la principiile socialismului ştiinţific, ale partidului revoluţionar al clasei muncitoare. Căutările nerealiste ale unor ţări socialiste, cu privire la promovarea pluralismului politic, ideologic, economic şi social, vehicularea unor teze despre diminuarea rolului clasei muncii CONSTANTIN MORARI ş, Şcoala Interjudeţeană de Partid Iaşi (continuare in pag. a 2?} Recuperarea şi redarea in circuitul economic a tuturor terenurilor agricole, sarcină de mare răspundere Pe lingă lucrările de irigaţii, de desecare şi de combatere a eroziunii solului, nouă, celor ce lucrăm în sectorul de îmbunătăţiri funciare, ne revin sarcini deosebite şi în ceea ce priveşte recuperarea terenurilor agricole, terenuri care, nebeneficiind la timp de lucrări de îmbunătăţiri funciare, au fost transformate, de-a lungul anilor, în bălţi ocupate cu păpurişuri. Organizîndu-ne mai bine munca în acest an, am reuşit să ne îndeplinim aproape integral sarcinile, de cele mai mari suprafeţe recuperate beneficiind unităţile agricole din consiliile unice agroindustriale Holboca şi Răducăneni. Dar, in fiecare an, datorită realizării unor lucrări de îmbunătăţiri funciare cuprinse în programul judeţean, în special a celor de irigaţii şi desecări, sunt scoase din circuitul productiv însemnate suprafeţe de teren, ercmînd neabătut îndemnurile, orientările şi sarcinile formulate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, privind introducerea în circuitul productiv a fiecărei palme de pămînt, şi colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de Execuţie şi Exploatare a Lucrărilor de îmbunătăţiri Funciare este preocupat ca fiecare metru pătrat de teren, scos temporar din circuitul economic, să fie redat producţiei cit mai repede, incit şi aceste suprafeţe să fie cultivate, aducîndu-ne, astfel, şi noi contribuţia la sporirea producţiilor agricole, în anul trecut, ca urmare a regularizării rîului Jijia în zona Osoi — Prisăcani — Grozeşti, pe o distanţă de 6 kilometri, a efectuării acumulării piscicole de la Osoi, care totalizează o suprafaţă de luciu de apă de peste 440 de hectare, a extinderii irigaţiilor şi a executării unor drenuri în sistemul de irigaţii Mirceşti — Hălăuceşti, pe 229 de hectare şi, respectiv, 800 de hectare, ca şi de pe urma altor lucrări, au fost scoase din circuitul productiv circa 55 de hectare de teren arabil şi de păşune. Se înţelege că în acest an aici nu s-a produs nimic. Conform programului stabilit, oamenii muncii din întreprinderea noastră, paralel cu celelalte lucrări cuprinse în plan, au fost mobilizaţi şi la acţiunea de recuperare a acestor suprafeţe, incit începînd din acest an ele să fie redate producţiei. Volumul de lucrări necesar a fost repartizat pe brigăzi, sarcini deosebite în acest sens revenind colectivelor brigăzilor conduse de inginerii Alexandru Pralea, Ştefan Ichiceanu şi Adrian Creţu. S-au stabilit termene, au fost asigurate utilajele necesare şi s-au Ing. VASILICA COSTEA director tehnic al I.E.E.L.I.F. (continuare în pag. a 3-a)