Flacăra Sibiului, 1956 (Anul 13, nr. 2580-2677)

1956-01-07 / nr. 2580

Pag. 2 In anul 1949, cînd a apărut Rezoluţia plenarei CC. al P.M R. care a trasat linia poli­­că pentru întărirea alianţei clasei munci­toare cu ţărănimea muncitoare şi pentru transformarea socia­listă a agriculturii, organizaţia de partid din comuna Caşolţ a organizat studierea şi cunoaşterea ei de fiecare membru de partid. Apoi a început munca de lămu­rire în rîndul ţăranilor munci­tori. Această muncă o duceam prin agitatori, popularizând suc­cesele obţinute de colhozurile din Uniunea Sovietică. In ace­sta di­recţie cercul A.R.L.U.S. ne-a ajutat mult prin procurarea ma­terialul documentar. Munca politică însă, a fost dusă pe campanii. Acest lucru nu a dus la rezultate bune. In satul Daia, vecin cu comuna noastră munca politică s-a dus în conti­nuu, de aceea s-a reuşit să se formeze o gospodărie colectivă încă din anii trecuţi. După formarea gospodariei co­lective din satul Daia un­i din­tre ţăranii muncitori din Caşolţ au spus că ei aşteaptă să vadă întîi roadele de acolo şi apoi vor forma şi ei gospodărie colectivă. In primul an roadele colectivei din Daia, din cauze climaterice, nu au fost cele mai strălucite. Atît le-a trebuit chiaburilor şi unel­telor lor, că au şi început să discute pe seama colectivei şi au încercat chiar să o compromită. Toată ziua băga zîzanii în rîn­­­­dul ţăranilor muncitori chiabu­rul Nicolae Filip şi fratele lui Ioan Filip. Văzînd greutăţile întimpinate, organizaţia de partid a anali­zat temeinic în luna octombrie 1955 felul cum s-a desfăşurat munca politică pentru transfor­marea socialistă a agriculturii şi cu ajutorul activiştilor de la Comitetul raional de partid a organizat mai bine desfăşurarea acestei munci. Agitatorii au fost instruiţi cu cifre şi fapte din gospodăria colectivă din sa­tul Doia, care în anul 1955 a ob­i­­nut succese mai frumoase ca în alţi ani. Pregătiţi fiind, agi­tatorii au fost repartizaţi pe grupe de case. Fiecare agitator a dus muncă de lămurire cu trei familii. Dar în munca lor agita­torii erau întrebaţi de către ţă­ranii muncitori, de ce nu fac ei cereri întîi şi apoi să ducă muncă cu alţii. Această întrebare a fă­cut obiectul unei mari dezba­teri în adunarea organizaţiei de partid, dezbatere ce a dus la rezultate bune. Tov. Ioan La­zar, Zaharia Radu şi alţi agita­tori au înaintat cereri sfatului popular pentru formarea unei întovărăşiri agricole. După îna­intarea primelor cereri, chiaburii iar au început să lanseze zvo­nuri. Dar ţăranii muncitori nu le-au mai dat crezare, deoarece au văzut cu ochii lor casele noi aie colectiviştilor Mihai Linte, Nicolae Lascu, Dorea Constan­tin, a lui Nicolae Borbil şi ale altor colectivişti din satul Daia, precum şi recoltele bogate ob­ţinute de gospodăria colectivă. Au mai văzut de asemenea ţăra­nii muncitori din Caşolţ la co­lectivişti că pe lingă produsele multe primite pentru zilele mun­că fiecare colectivist mai are pe lingă casă oi, porci, găini şi aproape 90°/o din ei au şi vacă cu lapte. Organizaţia de partid a atras în desfăşurarea muncii pe idee şi organizaţiile de masă, căminul cultural, colectivul de redacţie al gazetei de stradă, etc. O rod­nică activitate a desfăşurat co­misia de femei în frunte cu Ma­ria Munteanu, responsabilă, car­e a făcut printre primii cerere pentru formarea întovărăşir­i. Comitetul executiv al sfatului popular comunal îndrumat de organizaţia de partid a populari­zat conţinutul Statutului înto­vărăşirii agricole, a confecţionat lozinci mobilizatoare. După ce la sfatul popular s-au primit ce­reri pentru formarea întovără­şirii, ţăranii muncitori au fost ajutaţi în formarea comitetului de iniţiativă şi în organizarea muncii. De asemenea s-a dus muncă politică pentru efectuarea schimbului de teren. La învăţămîntul de partid, lec­ţiile au fost axate pe munca şi rezultatele obţinute în G.A.C., astfel Vasile Lac, Nicolae Fiţa şi alţi 4 cursanţi au făcut ce­reri şi ei pentru formarea înto­vărăşirii agricole. Datorită muncii politice des­făşurate, în luna decembrie 1955 a fost înfiinţată întovărăşirea a­­gricolă căreia ţăranii întovără­şiţi i-au dat numele „Cel de-al II-lea Congres al partidului“. In fruntea întovărăşirii a fost a­­leasă ca preşedinte tov. Maria Munteanu. Am avut şi lipsuri în munca pentru formarea întovărăşir­i a­­gricole. De exemplu organizaţia U.T.M. în frunte cu tov. Nico­lae Născu, secretar, nu s-a con­siderat mobilizată în această muncă. învăţătorii în frunte cu Nicolae Vulcu, director, de a­­semenea au stat pasivi în loc să desfăşoare şi ei muncă po­litică pentru formarea întovără­şirii. Şi pe viitor organizaţia de partid va continua munca poli­tică în vederea convingerii a tot mai mulţi ţărani muncitori să se unească pentru a lucra pă­­mîntul în colectiv, cu maşinile şi tractoarele statului, ceea ce le va aduce recolte din ce în ce mai bogate. LINTE SANDU propagandist al cursului seral anul I comuna Caşolţ VIAŢA DE PARTID Din experienţa muncii organizaţiei noastre de partid pentru formarea întovărăşirii agricole »FLACĂRA SIBIULUI« Anul XIII — Nr. 2580 La fabrica „Elastic" există toate posibilităţile de a se ridica şi mai mult productivitatea muncii In Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la Congresul al II-lea al partidului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej se arată că ... „fără o creş­tere neîntreruptă a productivi­tăţii muncii şi fără o scădere neîntreruptă a preţului de cost nu poate exista progres, nu poa­te fi concepută creşterea venitu­lui naţional şi a acumulărilor, întărirea puterii de cumpărare a leului, mărirea salariului real şi creşterea nivelului de trai al poporului“. Colectivul de muncă de la fa­brica „Elastic“ a obţinut reali­zări însemnate în creşterea pro­ductivităţii muncii în anii pri­mului plan cincinal. Astfel productivitatea muncii faţă de productivitatea realizată în 1950 pe cap de muncitor a crescut an de an. Aceasta ne do­vedeşte că la fabrica „Elastic“ muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii s-au preocupat într-o oa­recare măsură de creşterea pro-­­ activităţii muncii în decursul d­­ plan cincinal. Totuşi nari posibilităţi de a ridica pe o scară şi mai mare productivitatea muncii dacă sunt folosite toate mijloacele cores­punzătoare. Nu se poate spune că colecti­vul de muncă nu are greutăţi ca­ livrările de materiale cu mari întârzieri, (cazul cu Com­binatul metalurgic Reşiţa) sau unele lipsuri care le are Direc­ţia Generală tutelară care cere planul de aprovizionare înainte de definitivarea planului de pro­­ducţie, numărul insuficient de muncitori calificaţi, etc. Dar a­­ceste lipsuri nu justifică moti­vele invocate că nu există po­sibilităţi în întreprindere. Aces­te posibilităţi există; dacă ar fi fost folosite la maximum ar fi dus la o şi mai mare creştere a productivităţii muncii; ele vor trebui folosite din plin in cel de al II-lea plan cincinal. Se ştie că mica mecanizare constituie o importantă rezervă a creşterii productivite­i mun­cii. Ori, conducerea tehnică în frunte cu inginerul şef Eliade Mihăilescu nu a avut o preocu­pare suficientă în această direc­ţie. De exemplu, la atelierul de tocile s-ar putea construi o macara pentru introducerea pie­trelor de tocile care ar duce la înlocuirea muncii manu­ale.Exis­­tă de asemenea posibilităţi de extindere a mecanizării tocilării pilelor sau a operaţiei de tras pile şi altele. O pîrghie importantă a pro­gresului tehnic, sunt inovaţiile şi perfecţionările tehnice reali­zate de muncitori, care duc la creşterea productivităţii muncii. La această întreprindere deabi­a în ultimul an al cincinalului s-a dovedit o preocupare pentru a­­ceastă problemă aplicîndu-se în anul 1955 31 inovaţii, iar în de­cursul primului cincinal au fost aprobate 63 inovaţii. Numărul mic de ino­aţii şi perfecţionări tehnice aplicate în anii cincina­­lului se datoreşte faptului că nu s-au cre­at condiţi­le necesare ca de exemplu asigurarea spa­ţiului şi mobilierului necesar, organizarea unei biblioteci teh­nice, etc., iar pe de altă parte, datorită desfăşurării unei slabe munci politice în rîndurile mun­citorilor şi tehnicienilor pentru atragerea lor în a realiza mai multe inovaţii şi perfecţionări. O deficienţă serioasă o consti­tuie şi faptul că recompensarea inovatorilor se face de şeful con­tabil Savu Luca în mod greoi, birocratic. Inovatorii care au propuneri sunt trimişi dintr-un birou în altul, de multe ori fără motive justificate, iar răspunsu­rile se dau cu mare întârziere. Un factor important al creş­terii productivităţii muncii îl constitu­e în deosebi organizarea producţiei pentru a se defăşura în mod ritmic. La fabrica „E­­lastic“ producţia pe decade se desfăşoară în salturi. Cauzele principale a neritmicităţii sunt pe lingă greutăţile arătate şi aceea a neaprovizionării cu ma­teriale cu minimum 15 zile îna­inte de începerea lunii, a mun­cii defectuoase a serviciului a­­provizionări (şeful serviciului Ioan Stoicescu) care nu se ocupă de aprovizionarea cu materiale la timp. De asemenea, un factor care dăunează ritmicităţii pro­­ducţiei este sectorul mecanicului şef condus de inginerul Crăciu­­nescu Adrian, care nu execută reparaţii de calitate şi la timpul fixat. Lipsuri există şi în ceea ce priveşte extinderea metodelor înaintate de muncă şi a populari­zării lor. Cercul A.S I.T. a cărui secretar este inginerul Alexan­dru Teofil, lasă această muncă să se desfăşoare de la sine. Deşi datele scriptice arată că se a­­plică atîtea metode înaintate de către atîţia muncitori, totuşi ele nu sînt cunoscute în mod temei­nic de către colectivul de munc­­citori. O frînă în realizarea unei mai înalte productivităţi a muncii o mai constituie şi slaba act­vitate a serviciului tehnic condus de inginerul Baumgarten Alexandru care nu organizează munca cu problema documentaţiilor teh­nice, a fişelor tehnologice, pen­tru a fi la timp în posesia sec­toarelor productive. Acest lucru duce la faptul, ca produsul să fie în execuţie fără ca documen­taţiile să fie complete la sec­tor, (mai ales la sectorul de for­jă la produsul grape flexibile) iar muncitorul care execută pro­dusul nu-şi cunoaşte norma res­pectivă şi operaţiile de lucru la produs. In ce priveşte munca politică, s-a îmbunătăţit în ultimul timp în urma alegerii noului secretar O organizaţie U. T. M. fruntaşă Dacă organizaţia de bază U.T.M. de la „Electromontaj“ Sibiu, este fruntaşă, acest lu­cru se datoreşte faptului că a­­tît în domeniul vieţii interne, cît şi în domeniul productiv, al învăţămîntului, al activităţ­i cul­tural-educative, organizaţia de­pune o muncă stăruitoare şi con­stantă. In cadrul învăţămîntului po­litic U.T.M., cursul seral func­ţionează cu 18 cursanţi. Lecţiile sunt predate la zi, iar frecvenţa e de 950­0. Propagandistul Con­stantin Bota, candidat în par­tid, predă lecţiile la un nivel ri­dicat, iar în vederea seminarii­­lor el se îngrijeşte ca înainte cu trei zile fiecare cursant să aibă planul de seminarizare. Discu­ţiile la seminare sunt dinamice şi interesante, iar cursanţii Flo­rin Niţu, Ioan Gavrilă, Tereza David sunt cei mai sîrguincioşi la învăţătură. Utemiştii sunt educaţi în spi­ritul dragostei faţă de muncă şi a voinţei de a învinge greutăţile. Iată un fapt semnificativ: la chemarea organizaţiei de partid şi a colectivului de conducere, au plecat pe şantierul liniei (de 110 kw stâlpi metalici) Paroşeni — Schela, — alături de vîrstnici — şi 11 utemişti. In condiţii at­mosferice foarte grele ei au să­pat fundaţii în stînci. Astfel, an­gajamentul de­ a termina o parte a lucrării în cinstea Congresului partidului a fost îndeplinit. Ute­miştii Nicolae Mărgineanu, Vio­rel Cioca, Teodor Stanciu, Ane­lise Kolovradi, Victor Molnar şi alţii, constituiţi în brigăzi şi-au dat aportul lor din plin pe a-­­cest şantier. Postul utemist de control de la „Electromontaj“ care func-­­ţionează conform instrucţiunilor, este unul dintre posturile cele mai active din oraşul nostru şi el este îndrumat direct de secre­tarul U.T.M. Ioan Boborodea, un tînăr dinamic, activ. In timpul lor liber utemiştii de la „Electromontaj“ se pregă­tesc şi în domeniul cultural-ar­tistic. Brigada artistică formată din 10 utemişti, numai în tri­mestrul IV al anului trecut a dat 4 reprezentaţii în faţa sala-­ riaţilor. Era şi firesc ca dintr-o asemen­­nea organizaţie de bază U.T.M. fruntaşă să fie primiţi numeroşi candidaţi în partid. Până acum au fost primiţi un număr de 5 tineri utemişti, iar recent orga­nizaţia de bază U.T.M. a mai re­comandat încă 4 utemiste spre a deveni candidate în partid. Ceea ce este esenţial în această activitate plină de roade, este ajutorul, îndrumarea şi controlul zilnic pe care îl acordă organiza­ţia de partid, (secretar Emil Muscă) organizaţiei U.T.M. Iată pentru ce organizaţia de bază U.T.M. de la „Electromon­taj“ merită titlul de organizaţie fruntaşă pe oraş. Exemplul ei trebuie să însufleţească în mun­că toate organizaţiile noastre de U.T.M. Lucruri îmbucurătoare In urmă cu cîteva săptămîni am fost internat la secţia chirur­gie a Spitalului de adulţi din Sibiu. Aci, pe lingă îngrijirea permanentă dată bolnavilor, lu­crătorii sanitari se străduiesc să ridice continuu asistenţa medi­cală în această secţie. Datorită muncii lor neobosite în secţia chirurgie, au fost realizate: un laborator de medicină experi­mentală pentru operaţii septice, un mic laborator pentru analize curente şi o sală pentru ope­raţii septice. Laboratorul a fost dotat cu aparat de narcoză în circuit închis, radiometru pentru căile biliare etc. Toate aceste realizări efec­tuate prin muncă voluntară, do­vedesc strădania şi preocuparea permanentă a lucrătorilor sâni-,­tari din secţia chirurgie a Spi­talului de adulţi, pentru o mai bună îngrijire a bolnavilor. VASILCA GAVRILĂ coresp.­

Next