Flacăra Sibiului, 1956 (Anul 13, nr. 2580-2677)

1956-01-07 / nr. 2580

Anul XIII — Nr. 2580 Comitetele sindicale comunale mixte desfășoară o rodnică activitate In trimestrul IV al anului care a trecut, comisia sindicală raio­nală mixtă și-a fixat în munca sa unele obiective ca: terminarea alegerii comitetelor sindicale co­munale, analiza muncii lor de la constituire, instruirea com­tete­­lor şi organelor alese şi spriji­nirea îndeplinirii planului de în­­sămînţări de toamnă, colectări, achiziţii, impozite şi alte ac­ţiuni întreprinse de sfaturile populare comunale. Pe linia acestor obiective, în organizarea comitetelor sindicale comunale s-au obţinut realizări frumoase. In cadrul raionului nostru s-au alcătuit 34 comitete sindicale comunale, formate din 196 tovarăşi, dintre care 117 fe­mei. Alături de cei 168 tova­răşi aleşi din rîndul oamenilor muncii romîni, din comitete fac parte 20 germani şi aproape tot atîţia maghiari. Dacă în ramurile cooperaţiei, finanţe sfaturi, sanitar, învăţă­mânt, gospodării comunale şi P.T.T.R. s-au obţinut realizări importante în aceste acţiuni, în ramura alimentară persistă în­că lipsuri. Astfel, majoritatea co­lectorilor de lapte din comune şi sate nu au carnete sindicale şi aceia care le au, nu au timbre aplicate pe ele, cu toată că, comi­tetul de întreprindere de la , Si­­biana“ în frunte cu Maria Ba­­boia, preşedinte , a incasat aceste cotizaţii. Pe bună drep­tate aceşti membri ai sindi­catului se întreabă: unde sunt banii lor? După alegerea comitetelor sindicale comunale, unul din obiectivele principale ale acesto­ra a fost sprijinirea îndeplini­rii sarcinilor de plan la toate cele 6 ramuri de activitate la sat. In această direcţie trebuie arătat că membrii de sindicat din comune şi sate au sprijinit efectiv campania agricolă de toamnă şi celelalte acţiuni în­treprinse în întîmpinarea celui de-al II-lea Congres al Partidu­lui Muncitoresc Român. Astfel în satul Haşag, unde a fost re­partizat din partea comisi­ei raio­nali, tov. Ioan Popa, împreună cu comitetul sindical comunal a organizat ieşiri pe teren pentru a lămuri cetăţenii de a-şi preda cotele către stat. In urma mun­cii de lămurire, locuitorii Nico­lae Cherciu a predat 900 kg po­rumb, Nicolae Drâghici 150 kg porumb, Iosif Finch 270 kg po­rumb, reuşindu-se ca în acea zi să intre la baza Ocna Sibiului 3.500 kg porumb şi 630 kg car­tofi din satul Haşag. Tot cu această ocazie s-a încasat şi suma de 1.200 lei din autoimpuneri. Acţiuni cu rezultate asemănă­toare s-au întreprins şi în comu­nele Sadu, Alămor, Vurpăr, Sco­­rei, Avrig, etc. O preocupare permanentă a comisiei sindicale raionale mixte precum şi a comitetelor sindi­cale comunale a fost aceea a re­zolvării cererilor şi S'z'să i­or oa­menilor muncii din comune şi sate. Iată cîteva exemple: în urma sezisărilor făcute de unii salariaţi din comune, pentru că nu primeau la timp lemne de foc pentru uz personal, comite­tul raional sindical mixt a in­tervenit pe lingă sfatul popular raional, obţinînd tichete pentru salariaţii din comune. Tovarăşa Maria Albu din comuna Loam­­năş, care nu a primit ajutorul de alăptare la timp a sezisat a­­cest caz tovarăşului Nicolae Mo­­lodeţ, care a intervenit pentru a i se achita drepturile, pe care le-a primit apoi în întregime. Succesele obţinute în activita­tea comitetelor sindicale comu­nale mixte în scurtul timp de la înfiinţarea lor, se datoresc în primul rînd îndrumării lor de către organizaţiile de partid din comune. In perioada care urmează, pe baza experienţei cîştigate în tri­mestrul IV al anului trecut, sub îndrumarea permanentă a comi­tetului raional P.M.R., comisia raională mixtă va trebui să ri­dice din ce în ce mai mult ro­lul comitetelor sindicale comu­nale mixte, în îndeplinirea mă­reţelor obiective puse în fața oa­menilor muncii de la sate. al organizaţiei de bază Alexan­dru Badiu. De asemenea, în mun­ca sindicală tovarăşul preşedin­te Alba Mihai dă dovadă de dragoste şi con­ştiincioztate în muncă. Totuşi organizaţia de bază şi comitetul sindical vor trebui să-şi îndrepte atenţia în viitor pentru lichidarea lipsu­rilor care mai persistă în rea­lizarea unei înalte productivităţi cum sunt de exemplu lipsurile nemotivate de la muncă. Ei vor trebui de asemenea să se preocupe mai îndeaproape de educarea unor maiştri ca Mun­­teanu Aurel, Nicolae Olteanu şi Iosif Mihály, care nu conduc cu suficientă răspundere sectoarele lor de muncă. De pildă, nu se preocupă temeinic de întărirea disciplinei în muncă, de ridi­carea calificării muncitorilor, urmărirea producţiei, îngrijirea utilajelor şi folosirea lor în mod raţional. întrecerea socialistă care este o pîrgin­e importantă în creşte­rea productivităţii muncii nuis­e mobilizatoare, cu angajamente concrete. In ultimul timp cînd preşedintele comitetului de în­tre­rindere a fost ple­cat la şcoa­­lă, fostul secretar al comitetului Ion Moraru şi responsabi­lul cu întrecerea socialistă Ovi­diu Muşatescu nu s-au preocupat de ţinerea la date fixe a con­sfătuirilor de producţie şi de defalcarea planului de produc­ţie pe om şi maşină. In ultimul trimestru al anului trecut s-a făcut numai o singură dată con­sfătuire de producţie bine pre­gătită, celelalte fiind mai mult formale. După cum se ştie productivi­tatea muncii în cel de al II-lea plan cincinal va trebui să creas­­că cu 45—50%. Pentru realiza­rea acestei sarcini colectivul în­treprinderii „Elastic“ cît şi ce­lelalte întreprinderi din oraşul şi raionul nostru vor trebui să-şi aducă partea lor de contribuţie la obţinerea unei înalte produc­tivităţi a muncii prin folosirea tuturor posibilităţilor existente în întreprindere, să lupte pentru introducerea sistematică a teh­nicii cele mai moderne, pentru ridicarea nivelului tehnic şi a introducerii tehnologiei înainta­te, folosirea largă a meto­delor înaintate de muncă, extin­derea metodelor fruntaşilor în producţie, folosirea deplină a maşinilor existente, ridicarea ca­lificării profesionale şi însuşirii tehnicii înaintate. GRIGORE OROSZ »FLACĂRA SIBIULUI« Pe marginea folosirii fondurilor din autoimpuneri în fiecare an, ca urmare a permanentei preocupări a parti­dului şi guvernului nostru pen­tru creşterea continuă a nivelu­lui de trai al ţăranilor munci­tori, se construiesc la sute zeci de cămine culturale, creşe, case de naşteri, şcoli, grădiniţe, băi comunale, se electrifică sate şi comune, etc. Aceste construcţii în parte sunt executate din alo­caţiile bugetare prevăzute de sfatul popular raional şi din su­mele din autoimpunere încasate de sfaturile populare comunale. O contribuţie de seamă o a­­duce de asemenea iniţiativa cre­atoare a ţăranilor muncitori care se manifestă tot mai mult în direcţia executării de numeroase lucrări de folos obştesc în sco­pul înfloririi comunelor. Numai în raionul Sibiu în ultimii doi ani prin contribuţia în muncă şi bănească a ţăranilor munci­tori au fost construite şi ame­najate un număr de 21 cămine culturale, 76 şcoli, 9 sedii de sfaturi populare, 5 băi comu­nale, 11 ziduri de sprijin şi în­diguiri, 8 bascule, 3 dispensare, iar din anul 1949 pînă în pre­zent au fost electrificate un nu­măr de 9 sate şi comune. In comuna Amnaş, de exem­plu, în anul trecut cu sumele­ încasate la timp din autoimpu­neri s-a reuşit ca pînă la finele anului să se execute o serie de lucrări de folos obştesc ca: a­­paductul din satul Aciliu, ame­najări la şcoli, construirea unor adăpători pe hotarul comunei, sau extins reţelele electrice şi pe străzile mărginaşe ale comu­nei. Toate aceste succese au fost posibile datorită faptului că membrii comitetului executiv al sfatului popular al comunei Am­naş au folosit cu succes munca politică pentru atragerea cetă­ţenilor în activitatea obştească. Numeroşi ţărani muncitori ca Matei Weber, Gheorghe Văcaru, Vasile Gavrilă şi alţii au spri­jinit această acţiune prin mun­că voluntară. Printre comite­­tele executive ale sfaturilor popu­­lare comunale care au d­at o atenţie deosebită încasării sume­lor din autoimpuneri şi au an­trenat ţăranii muncitori la reali­zarea lucrărilor de interes ob­ştesc sunt şi cele din: Slrădate, Rîul Sadului, Porumbacul de Sus, Porumbacul de Jos, Tălmaci, Oc­na Sibiului, Răşinari şi altele. Faţă însă de posibilităţile care au existat în raionul nostru tre­buie să spunem că nu s-a făcut totul în direcţia autoimpunerii. Unele comitete executive ale sfaturilor populare subapreciind această acţiune au trecut-o pe planul al doilea nereuşind să încaseze sumele sută la sută. Da­torită acestui fapt lucrările sta­bilite a fi executate nu au fost terminate în întregime şi în termen. Tov. Ion Corneanu şi Ilie Iancu, preşedinte şi secretar al sfatului popular Şura Mare, deşi aveau toate condiţiile atît pentru încasarea integrală a su­melor din autoimpunere cît şi pentru executarea lucrărilor, nu s-au preocupat de bunul mers al muncii. Din această cauză comuna Şura Mare se situiază printre comunele codaşe la au­­­toimpuneri. In aceeaşi situaţie sunt şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale din Toamnăş, Porceşti şi Topîrcea. In cursul primului trimestru al anului curent în toate comu­­nele vor avea loc adunări popu­lare în cadrul cărora comitetele executive vor prezenta dări de seamă în faţa ţăranilor munci­tori de felul în care s-a executat autoimpunerea şi se vor vota noi lucrări pentru anul 1956. In acele comune unde comitetele executive ale sfaturilor popu­­­­are au neglijat această impor­tantă problemă şi au rămas în restanţă atît cu încasarea sume­lor cît şi cu lucrările începute, ele au datoria de a urgenta în­­casarea sută la sută a sumelor pe anul 1955 şi de a executa fără întîrziere lucrările planifi­cate. Aceasta va fi posibil numai dacă comitetele executive comu-­ nale vor antrena prin comitete­­le de stradă, comisiile de fe­mei, comisiile permanente, etc.­ masele de ţărani muncitori în acţiunea autoimpunerii. De asemenea, va trebui să se ţină cont ca toate lucrările care vor fi executate în acest an să fie dintre cele mai importante, ele să contribuie la ridicarea ni­velului de viaţă al ţăranilor mun­citori. IHORA OPREA şeful secţiunii organizatorice a sfatului popular raional N­ se semnalează că... ... la șantierul forestier „Cis­­nădioara“ distribuirea alimente­lor se face defectuos de către Serviciul de aprovizionare al muncitorilor din Sibiu. Muncitorii nu primesc la timp alimentele ce l­i se cuvin iar atunci cînd le primesc sunt în cantităţi mai mici faţă de va­loarea sumelor plătite. Asemenea cazuri s-au întîmplat cu munci­torii Constantin Albu, Constan­tin Andrei, Petre Olteanu, loan Fîntînă şi alţii. Corespondentul nostru tov. Ioan V. Simianu, care ne sezi­­sează cele de mai sus ne în­treabă cu drept cuvînt, cînd se vor lua măsuri de către orga­nele competente pentru înceta­rea acestor stări de lucruri? Pe urma materialelor publicate In ziarul nostru nr. 2563, prin articolul intitulat „A.S.I.T.-ul să promoveze noul în tehnică“, cer al A S.I.T. de la rab­rica „Dra­­pelul roşu“ din Sibiu (secreta­rul cercului Gh. Moldovan) a fost criticat pentru inactivitate. Insusindu-şi c­­­ina, secretarul cercului ne comunică următoa­rele: „Am convocat comitetul cercului A.S.I.T. şi am analizat lipsurile existente şi posibilităţile de lichidare a lor. De asemenea s-a ţinut conferinţa tehnică in­titulată „Relaxarea tricotului în procesul tehnologic a tricotaje­lor“. Conferinţe ştiinţifice la Universitatea populară In perioada 1 octombrie 1955 — 31 decembrie 1953, subfiliala Sibiu a Societăţii pentru răspîn­­direa ştiinţei şi culturii şi-a în­dreptat toată activitatea sa pen­tru culturalizarea maselor prin conferinţe ţinute de către lec­tori. O nouă formă de răspîndire a ştiinţei şi culturi folosită de către subfiliala S.R.S.G Sibiu, o consti­tuie Universitatea populară, des­chisă în trimestrul al patrulea al anului trecut. Tot în perioada mai sus amin­tită, s-a făcut reorganizarea co­lectivelor de muncă a subfilialei. In afară de conferinţele ţinute în instituţii şi la sate pe linie de S.R.S.G au fost ţinute nume­roase conferinţe în cadrul Uni­versităţii populare. La ciclul biologie generală şi agrobiolo­­gie au fost tratate în cadrul Uni­versităţii populare diferite pro­bleme legate de „Teoria lui Dar­win asupra evoluţiei vieţu­toare­­lor“, „Dezvoltarea în stadii a plantelor“ etc. La fizica modernă s-a vorbit cursanţilor despre fo­losirea atomului în scopuri paş-­ nice, despre radio-activitatea na­turală, razele cosmice, etc., iar la ciclul „învăţătura lui Pavlov“, au fost predate lecţiile: „Viaţa şi opera lui I. P. Pavlov“, „Rolul sistemului nervos în adaptarea organismului la mediu“, „Som­­noterapia“ şi altele. Cursurile Universităţii popu­lare s-au bucurat de o mare a­­preciere din partea oamenilor muncii din cele mai diferite sec­toare de activitate şi acest lucru s-a datorat în primul rînd nive­lului la care au fost ţinute leca­­ţiile. Cu această ocazie s-au eviden­­ţiat conferenţiarii: Constantin Lăzărescu, Ioan Chisăliţi, Boje­­na Medianu, Victor Preda, Paul Popescu şi alţii. Oamenii muncii văd în Socie­tatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii un adevărat focar de răspîndire a ştiinţei şi culturii şi ca atare ei aşteaptă de la S.R.S.G să primească tot mai multe cunoştinţe din toate dome­niile de activitate. INFORMAŢII • Sfatul popular al oraşului Si­biu anunţă pe toţi preşedinţii şi secretarii comitetelor de străzi din oraş că sunt invitaţi să par­ticipe la o consfătuire ce va a­­vea loc în ziua de 12 ianuarie 1956, orele 17 la sfatul popular orăşenesc. In cadrul consfătuirii se vor prezenta două referate, urmate de discuţii şi un mic instructaj. • Opera română din Cluj ţine concurs pentru ocuparea urmă­toarelor locuri vacante: un post de solist , bariton liric sau dra­matic, un post în cor, de mezzo­­soprană. Concursul va avea loc în ziua de sîmbătă 21 ianuarie 1956 orele 16. • Fabrica de confecţiuni „Steaua roşie“ Sibiu str. Voşin­­ski nr. 38 telefon 2678, anga­jează imediat croitori, croito­­rese şi femei de serviciu. • Intreprinderea „Bahn’v“ Si­biu Calea Guşteriţei 21—23 an­gajează frezori, strungari, su­dori şi mecanici de precizie. Pag.1­3

Next