Flacăra Sibiului, 1957 (Anul 14, nr. 2681-2782)

1957-07-06 / nr. 2733

Ce s-ar întîmpla dacă... gestionarul Gheorghe Ogrezeanu de la bufetul din satul Bradu nu s-ar ocupa de cumpăratul porcilor şi de vinderea cărnii cu 20 lei kg la cetăţeni şi s-ar ocupa mai mult de bufet? Probabil că atunci cetăţenii din sat ar şti că bufetul este des­chis la orele fixate în orar şi bufetul ar fi mai bine a­­pro­vizionat, preşedintele sfatului popular al comunei Porum­­bacul de Jos, s-ar ocupa mai mult de construcţia remizei de pompe şi de unele repa­rări de poduri în satul Glîmboaca şi n-ar lăsa to­tul pe seama colectiviştilor? Probabil că pompele n-ar sta prin şuri şi poduri pe la cetăţenii din sat, iar colec­tiviştii şi ceilalţi ţărani mun­citori din comună nu l-ar „pomeni” atît de des. ... I.L.L.-ul ar ţine cont de sezisările deputatului şi ce­tăţenilor din cartierul „Dum­brava” (Poligonul vechi) şi ar repara acoperişurile a­­cestor case? Desigur că ce­tăţenii ar spune: Iată că şi la I.L.L. merge fără prea multe intervenţii şi se rezol­vă la timp cererile oameni­lor muncii, şi n-ar auzi me­reu placa hodorogită „Vino mîine”. ... Sfatul popular din co­muna Orlat ar da dovadă de mai multă înţelegere faţă de problemele spo­rtive şi de do­rinţa tinerilor care doresc să facă sport şi n-au unde? Desigur că atunci terenul ar fi împrejmuit cu un gard, iar cetăţenii n-ar trece prin el ca pe drumul mare. ... Cooperativa ,,21 Decem­brie” şi-ar respecta obliga­ţiunea de a transporta zilnic gunoiul din strada Molotov nr. 2? Credem că ar fi ca­zul să dea dovadă că într­­adevăr pune accent pe cură­ţenie, mai ales că produce dulciuri. Se ştie doar că ori­cit de dulci ar fi prăjitura şi îngheţata ele nu se mă­­nîncă cu muşte. Locatarii din strada Molotov nr. 2 vor să mănînce în tihnă şi să respire aer curat, fără mi­ros de asemenea „dulciuri” pe care le depozitează co­operativa la lada de gunoi. ... Sfatul Popular al o­­raşului Sibiu ar rezolva o­­dată și nu ar pune atîtea clauze pentru ca terenul sportiv din strada Kornhau­­ser nr. 1 să-l amenajeze fa­brica Iprofil „Republica”? Atunci am avea încă o bază sportivă în oraşul nostru şi tineretul de la „Republica” ar avea unde face „niţel” sport. ... conducerea O.C.L. „A­­limentara” l-ar ajuta mai bine pe Mircea Rotăruş, res­ponsabilul magazinului ali­mentar nr. 80, să nu mai fie nervos şi repezit faţă de consumatori şi eventual să-i „reducă” din perisabilitate? Muncitorii din cartier ar fi mai mulţumiţi de acest res­ponsabil şi de ceilalţi vînză­­tori şi mai ales dacă s-ar ,,reduce” perisabilitatea, Mir­cea Rotăruş ar fi văzut şi treaz cîteodată. G. SIGHETEANU ... la Spitalul de adulţi din Sibiu direcţiunea ar pune de serviciu cîte un medic la ur­genţă care, atunci cînd vin cazuri grave să ia măsuri corespunzătoare. Aceasta, pentru a nu se mai repeta cazul bolnavei Maria Suciu din G.A.C. Glîmboaca. E su­ficient să amintim că bol­nava a stat aproximativ 2 ore pînă să fie repartizată în secţia respectivă. ... moara din suburbia Tur­­nişor, aparţinînd întreprin­derii industriale Sibiu, n-ar mai livra O.C.L. „Alimenta­rei” uruială în loc de mă­lai, aşa cum s-a întîmplat în ziua de 5 iunie a.c. Conside­răm că dacă nu-i bună pia­tra de moară trebuie schim­bată, iar dacă nu-i bun mo­ralul, conducerea întreprin­derii industriale va ști ce să schimbe. Pentru dezvoltarea procesului tehnic la T. I. L. Sibiu In cadrul Trustului pentru industrializarea lemnului s-a înfiinţat zilele acestea la U.I.L. Sibiu un atelier cen­tral, dotat pentru început cu utilaj şi scule corespunzătoa­re executării unor reparaţii capitale şi a unor dispoziti­ve în vederea aplicării micii mecanizări. Pentru înfiinţa­rea acestui atelier central s-au folosit numai mijloacele şi rezervele proprii ale fa­bricii de cherestea din Si­biu. In prezent lucrează aci 3 lăcătuşi mecanici, un strun­gar şi un sudor. Se găsesc în lucru 3 elevatoare pentru încărcat cherestea şi lemn rotund de mină şi de celu-­loză în vagoane C.F.R. A­­ceste elevatoare sunt desti­nate U.I.L.-urilor Homorod, Tălmaciu şi Oraşul Stalin,­­unde condiţiunile de încăr­care necesită mult efort fi­zic depus de muncitori. La 1 iulie s-a terminat pri­mul elevator, iar pînă la 15 iulie, vor fi puse în funcţiune toate cele 3 elevatoare ce se găsesc în lucru. Pentru ca buştenii mai groşi de 70 cm diametrul, să poată fi debitaţi în gatere, la majoritatea fabricilor aceşti buşteni se cioplesc astăzi­­manual pe 3 sau 4 feţe şi în acest fel se reduce diame­trul la mărimea corespunză­toare deschiderii gaterului, dar în același timp prin cio­plire se pierde o cantitate însemnată de buştean, de materie primă, din care ar rezulta cherestea de cea mai bună calitate. In planul de lucru pe tri­mestrul III 1957 sunt cuprin­se lucrările pentru executa­rea a 4 gatere veneţiene. A­­ceste gatere simple sînt uşor de construit şi instalat, sînt acţionate de electromotoare de 14 Kw , şi ele se folosesc pentru spintecarea buştenilor mai groşi de 70 cm dia­metru, care nu se pot debita în gaterele cu deschidere de 30 ţoli. Spintecarea se face cînd se montează gaterului o singură pînză. Cînd se mon­tează două pînze atunci se taie buştenii groşi în prisme, în dimensiuni corespunză­toare deschiderii gaterelor care debitează buştenii în cherestea. Instalarea unui gater ve­­neţian ne costă 30.000 lei. Economiile realizate prin folosirea la maximum a buş­teanului însumează 55.034 lei ca urmare a creşterii pro­ducţiei de cherestea la răşi­­noase şi la fag. Pe de altă parte se reduc cioplitorii care pot fi folosiţi în alte munci. La U.I.L. Orlat funcţionează un astfel de gater şi dă re­zultate foarte bune. . Intrarea în funcţiune a a­­telierului central de reparaţii capitale de la U.I.L. Sibiu, care se ocupă­­numai de mi­cile mecanizări constituie o realizare pe linia dezvoltării progresului tehnic al tuturor fabricilor din T.I.L. Sibiu. I. OPRIŞ, cor mp. Interviul nostru cu tov. Aurel Mateescu, preşedintele G.A.C. din satul Daia, care a sosit recent dintr-o vizită făcută în Uniunea Sovietică ÎNTREBARE: Ştiind că aţi fost recent într-o vizită in Uniunea Sovietică, v-am ruga să ne spuneţi ceva in legătură cu Expoziţia agrico­lă unională, bineînţeles dacă aţi vizitat-o. RĂSPUNS: Sunt recunoscă­tor partidului nostru că mi-a dat fericita ocazie să vizitez ţara socialismului victorios, Uniunea Sovietică. Datorită acestei vizite, am văzut şi în­văţat multe lucruri folosi­toare pentru întărirea şi dezvoltarea gospodăriei noas­tre colective. In legătură cu Expoziţia a­­gricolă unională pot să vă spun că am vizitat-o şi dacă ar fi să descriu felul cum a fost organizată şi conţinu­tul ei ne-ar trebui pagini în­tregi de ziar. Aşa, pe scurt, pot să arăt că această ex­poziţie pe care sovieticii şi toţi cei ce o vizitează, o de­numesc Şcoala experienţei înaintate, popularizează tot ce este avansat şi mai de preţ in agricultura socialistă, ea oglindeşte realizările re­marcabile ale ştiinţei şi prac­ticii agricole a Uniunii So­vietice. Pină la pavilionul princi­pal am trecut pe un bulevard cu arbori, flori, fintîni arte­ziene. De aici se văd cele­lalte pavilioane ale regiuni­lor care la un loc formează Piaţa colhozurilor. In dreap­ta pavilionului principal se inşiră pavilioanele „R.S.F. qfi.R.”, „Siberia”, „R.S.S. Ka­­relo-Fină“, „Ural“ şi altele, iar la stingă „R.S.S. Moldo­venească“, „H.S.S. Armeană“ etc. Pavilioanele, toate la un loc, vreau să spun Expoziţia, ocupă peste 200 ha teren. ÎNTREBARE: Ce aspecte aţi reţinut in urma vizitei făcute la pavilionul princi­pal? RĂSPUNS: Acest pavilion, cu care am început de alt­fel vizitarea Expoziţiei, ne-a înfăţişat succesele obţinute de către Partidul Comunist al Uniunii Sovietice de sta­tul socialist, în construcţia economică şi culturală, in dezvoltarea ştiinţei şi tehni­cii şi in special în ceea ce priveşte creşterea bunăstării popoarelor sovietice. Aci am văzut planul leni­nist de construcţie a socie­tăţii comuniste, fotocopiile Decretului asupra păcii şi De­cretul asupra pămintului. O mulţime de tablouri înfăţi­şează momente istorice din zilele Revoluţiei Socialiste din Octombrie. O hartă mare a­­rată planul leninist de elec­trificare şi rezultatele obţi­nute. După cum arată grafi­cele, in cel de-al VI-lea cin­cinal vor fi puse in func­ţiune centrale atomice cu o capacitate totală de 2—2,5 milioane de kilowaţi. In alte săli ale pavilionu­lui se demonstrează felul cum s-a dezvoltat industria sovietică. Am reţinut faptul că in ultimii 26 de ani pro­ducţia industrială a crescut cu peste 20 de ori. Agricul­tura sovietică a primit în cele 5 cincinale 1.375.000 de tractoare. In cel de-al VI-lea cincinal va mai primi încă 275.000 de tractoare. Agricultura sovietică a mai primit 505.000 de com­bine cerealiere şi alte mii şi mii de maşini şi unelte agricole. Cu aceste maşini oamenii sovietici au desţe­lenit 33.000.000 hectare, ceea ce au dat naştere la 425 noi sovhozuri in regiunile pă­­minturilor virgine şi nefolo­site. Tot în sălile pavilionului central sunt oglindite măsu­rile luate de P.C.U.S. şi de Guvernul Sovietic in vederea dezvoltării rapide a agricul­turii, dezvoltarea ştiinţei bio­logice şi agricole şi altele. ÎNTREBARE: Ce pavilioa­ne aţi mai vizitat şi ce v-a interesat mai mult? RĂSPUNS: Intrucit colec­tiviştii din satul Noul se o­­cupă de cultivarea cereale­lor şi creşterea animalelor, a­­ceste două laturi le-am ur­mărit foarte mult. Acestea le-am şi găsit oglindite în pa­vilionul „Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă”. Această republică are o pu­ternică industrie şi o agri­cultură dezvoltată. Ea este considerată ca cea mai bo­gată dintre republicile unio­nale. Intr-una din sălile a­­cestui pavilion se arată că recolta globală la cereale s-a mărit în ultimii doi ani cu 26°/o, producţia de carne cu 30°/o, iar cea de lună cu 54 la sută. Numai in această re­publică au fost desţelenite peste 14.000.000 ha. In 1955, datorită aplicării întregului complex de reguli agrotehni­ce, colhozurile şi sovhozurile republicii autonome Adigheia, au obţinut de pe o suprafaţă de 27.000 ha 2.430 kg po­rumb in medie la hectar. In raionul Plastunovski, de pe o suprafaţă de 11.000 ha s-a recoltat in medie 3.700 kg porumb la ha. Recolte supe­rioare s-au obţinut prin fo­losirea seminţelor hibride. Una din sălile acestui pa­vilion este rezervată creşte­rii animalelor. Am văzut aici numele mulgătoarei P. N. Kavrova, din colhozul „Fun­dament socialisma", care a obţinut de la fiecare din cele 8 vaci îngrijite de ea, în medie 6.626 kg lapte. In regiunea Reazani, în ultimii doi ani, în colhozuri producţia medie obţinută de la fiecare vacă a fost de 1.957 kg lapte iar în sovho­zuri de 2.946 kg lapte. Eu mi-am notat amănun­ţit cum se lucrează pămintul, cum se îngrijesc animalele şi in scurt timp am să orga­nizez o consfătuire cu colec­tiviştii noştri pentru a apli­ca metodele potrivite şi in gospodăria noastră colectivă. Cum am spus la început, aş avea multe de vorbit des­pre vizita făcută, dar am să scriu articole la ziar pentru a cunoaşte oamenii muncii din agricultură, cum muncesc colhoznicii sovietici de reu­şesc an de an să sporească producţia la cereale şi în creşterea animalelor. Ni se semnalează că... ... atunci cînd ţăranii mun­citori din Răşinari se duc la farmacia comunei să-şi cum­pere unele medicamente, far­macista de aci le răspunde că nu are. In schimb, bine­voitoare cum este, îi trimite la farmacia particulară (ci­tiţi dosită) a învăţătorului Emanoil Bungărzan, care le ia şapte piei. Aşa s-a întîm­plat şi zilele trecute. Farma­cia din Răşinari „n-avea” Larmacu­l, în schimb a trimis pe un cetăţean la Emanoil Bungărzan care, după cum spunea farmacista „ştie si­gur că are”. Ar fi necesar ca organele competente să constate de ce medicamentele sunt depo­zitate la locuinţa susnumi­­tului învăţător şi nu la far­macie? La această întrebare răs­pundem noi: farmacia res­pectivă nu poate să încase­ze 50 lei pe un tub de com­primate „Largactil” pentru că el nu costă decît 12,50 lei, pe cînd Emanoil Bun­gărzan poate. El poate s-o facă fără nici o remușcare, fără rușine. — SPORT — Învingînd Ferencváros Budapesta, „Flaro“ Sibiu a obţinut prima victorie internaţională De aproape o lună de zile amatorii de sport din Sibiu au aflat cu multă satisfacţie că în oraşul nostru va evo­lua pentru prima dată o e­­chipă feminină de handbal din altă ţară, puternica for­maţie maghiară Ferencváros. Au început pregătirile fe­brile, gazdele fiind dornice de o comportare merituoasă. încă de la sosire, sporti­vele maghiare sunt întîm­­pinate cu multă căldură de viitoarele lor adversare şi de muncitorii de la fabrica „Fla­mura roşie“. La invitaţia sportivelor sibiene, handba­listele maghiare au vizitat muzeul Bruckenthal, au vi­zionat filmul „Taina nopţii O deschidere Ora 17. La stadion afluen­ţa publicului continuă. Pe te­ren îşi fac apariţia echipele de tineret ale oraşelor Si­biu şi Cisnădie­ Ambele e­­chipe au practicat un joc Arbitrul C. Gaudi, din Ti­mişoara, cheamă echipele Fe­rencváros şi Flamura roşie la întrecere. Apar in urmă­toarele formaţii: Ferencváros Budapesta (an­trenor Váradi András), Wolf Terez—Szabó Maria, Szittya Maria (căpitanul echipei) Dé­vényi Maria, Biro Aranka, Marcisz Erzsebt, Bongar Éva, Sárközi Ilona, Varadi Hana, Hamburgher Judit, Nagy Ida. Rezerve: Mazsar Maria și Galambos Klara. FI. roşie Sibiu: Knopp — Schencker, Schneider, Buta, Kapp, Haberpursch, Dobre, Cazacu, Mora Windt, Pädu­ Oaspetele se arătau adver­sare dificile, mai ales că aveau o echipă rutinată (me­dia de vîrstă 28—29 ani). Marţi seara oaspetele au sosit în oraşul nostru cu au­tocarul propriu, venind de la Bucureşti­, unde pierduse­ră în faţa Steagului roşu cu 8,3. eterne“, iar joi au făcut o vizită prietenească muncito­rilor de la fabrica „Flamura roşie“. Aici, în toate secţiile întreprinderii, sportivele ma­ghiare au fost întimpinate cu multă căldură de mun­citori, care le-au dăruit de altfel şi frumoase cadouri, interesantă bun. In prima repriză, oas­peţii au înscris 6 goluri, faţă de 3 ale gazdelor, dar au „căzut“ fiind lipsiţi de con­diţie fizică, pierzind jocul cu 15:9­­3:6. Echipele sunt aşezate pe te­ren gata să înceapă jocul. Arbitrul principal C. Gaudi (Timişoara) şi cei de poartă, Laikepp Otto şi Ziska Egon (Sibiu) mai au încă de lu­cru, îşi sincronizează ceasu­rile. Emoţiile sibiencelor sunt în­trerupte de fluerul arbitru­lui. Lovitura de începere o au oaspetele. Varadi pasează la Sörközi, aceasta înaintează şi e faultată la 17 m. Execută tot Sörközi, dar Knopp bine inspirată reţine. După ce portarul Wolf se remarcă, apărînd o lovitură dificilă trasă de Waltzer, (min. 3), Varadi deschide scorul (min. 4). Peste 3 minute scorul de­vine egal. Waltzer pasează cu Schenker, ultima depă­șește apărarea oaspe și în­scrie imparabil. 1:1. Un mi­nut mai tîrziu „Flaro“ preia conduceera prin golul în­scris din săritură de către Mora Windt din pasa lui Dobre. In minutul 10 por­tarul Wolf apără o minge extrem de dificilă mutată de Waltzer și se accidentează. Schenker (min. 10) ridică scorul la 3-1. Cu trei minute înainte de sfîrșit, Stani exe­cută o lovitură de la 1/ m în bară. Varadi, indiscutabil cea mai bună atacantă ma­ghiară, obligă pe Knopp să salveze în corner (min. 18) iar în min. 19 trage în bară. In repriza a doua gazdele încep jocul extrem de rapid. Un contraatac pe extremă In cadrul turneului ce-l în­treprinde în România, la in­vitaţia asociaţiei „Flamura roşie“, echipa germană Fort­­sebrit Weissenfels din Ber­lin, categoria A, care con­duce cu autoritate in cla­samentul german, va juca la Sibiu cu Flamura roșie. Echi­pa sibiană va fi însă lipsită de aportul jucătoarelor che­mate în lot pentru întîlni­reanu, Waltzer. Rezerve: Spi­na, Stark și Hoffman. Cinci fotoreporteri impin­­zesc terenul să prindă pe pe­liculă cele mai interesante momente. Sportivele schim­bă buchete de flori, apoi le aruncă publicului în tribună. Urmează tradiţionalul schimb de fanioane. Fanionul dăruit de oaspete e pe cit se poate de sugestiv: fondul alb-verde reprezintă culorile colectivu­lui, cifra 1899, anul cînd a fost fondat colectivul, iar cei trei „E“ aşezaţi în triunghi exprimă „Cu putere sporită înainte!“ (min. 23) un schimb de pase între Dobre şi Mora Windt şi prima majorează scorul la 4:1. Două minute mai tîrziu Schenker ratează o bună ocazie, iar in min. 26 Bognár înscrie în colţul scurt (mai atentă Knopp putea re­ţine): 4:2. In min. 27, Va­radi trage de la distanţă (uşor) şi neatentă, Knopp, scapă în gol. 4:3. Locul ei este luat de Use Hoffmann. In min. 30 Cazacu face o splendidă cursă pe extremă şi înscrie in ciuda plonjonu­lui portarului Wolf. Un mi­nut mai tîrziu Varadi înscrie din nou (gol parabil), iar în min. 32 aceeaşi Cazacu şu­­tează fulgerător, făcînd za­darnică intervenţia lui Wolf: 6:4. Venită din apărare, Sza­bó reduce handicapul fiind singură cu Hofmann: 6:5. Schneider, singură cu Wolf ratează apoi o ocazie bună. Scorul devine egal (6:6) prin golul înscris de Varadi. In ultimele minute de joc lupta devine foarte strînsă. Stark (min. 35) trage in bară, Haberpursch șutează puter­nic, iar Lucia Dobre (rain. 37) asigură conducerea echi­pei sale, 7:6, înscriind im­parabil. In min. 38 gazdele îşi măresc avantajul prin go­lul înscris de Wajtzer: 8:6, dar iar Varadi reduce han­dicapul 8:7. In min. 40 Stark înscrie nestingherită, pecet­luind scorul final: 9:7 cu care de altfel se încheie par­tida­­rea internaţională România— Ungaria. Lotul sibian va fi completat cu sighişorencele Fabriţius, Wonerth şi Mar­tini. Flamura roşie Sibiu va în­trebuinţa formaţia: Knopp, Hoffmann, Schneider, Buta, Kapp, Spina, Cazacu, Fabri­­tius, Haberpursch, Waltzer, Albu. Rezerve: Wonerth, Martini şi Dandler. Oaspetele fac cunoştinţă cu oraşul ...începe jocul Filmul jocului Mane un nou meci internaţional PE SCURT Mîine Progresul Sibiu va juca la Baia Mare cu Ener­gia, ultimul joc din cadrul „Cupei primăverii“. Indife­rent de rezultat, sibienii s-au calificat pentru turul de la Bucureşti. Pleacă următoarea formaţie: Stoişor — Băilă, Moldovan, Frunzescu, — Be­laşcu, Pantelimon — Ganga, Popa II, Dragoman, Geamă­­nu, Marcu. Rezervă: Văcaru. . .Jucînd joi la Mediaş cu FI, roşie „Vasia Vasilescu”, Energia „Indepndenţa” a ce­dat în faţa echipei medie­şene cu 4:2.

Next