Flacăra Sibiului, 1957 (Anul 14, nr. 2681-2782)
1957-07-06 / nr. 2733
Ce s-ar întîmpla dacă... gestionarul Gheorghe Ogrezeanu de la bufetul din satul Bradu nu s-ar ocupa de cumpăratul porcilor şi de vinderea cărnii cu 20 lei kg la cetăţeni şi s-ar ocupa mai mult de bufet? Probabil că atunci cetăţenii din sat ar şti că bufetul este deschis la orele fixate în orar şi bufetul ar fi mai bine aprovizionat, preşedintele sfatului popular al comunei Porumbacul de Jos, s-ar ocupa mai mult de construcţia remizei de pompe şi de unele reparări de poduri în satul Glîmboaca şi n-ar lăsa totul pe seama colectiviştilor? Probabil că pompele n-ar sta prin şuri şi poduri pe la cetăţenii din sat, iar colectiviştii şi ceilalţi ţărani muncitori din comună nu l-ar „pomeni” atît de des. ... I.L.L.-ul ar ţine cont de sezisările deputatului şi cetăţenilor din cartierul „Dumbrava” (Poligonul vechi) şi ar repara acoperişurile acestor case? Desigur că cetăţenii ar spune: Iată că şi la I.L.L. merge fără prea multe intervenţii şi se rezolvă la timp cererile oamenilor muncii, şi n-ar auzi mereu placa hodorogită „Vino mîine”. ... Sfatul popular din comuna Orlat ar da dovadă de mai multă înţelegere faţă de problemele sportive şi de dorinţa tinerilor care doresc să facă sport şi n-au unde? Desigur că atunci terenul ar fi împrejmuit cu un gard, iar cetăţenii n-ar trece prin el ca pe drumul mare. ... Cooperativa ,,21 Decembrie” şi-ar respecta obligaţiunea de a transporta zilnic gunoiul din strada Molotov nr. 2? Credem că ar fi cazul să dea dovadă că întradevăr pune accent pe curăţenie, mai ales că produce dulciuri. Se ştie doar că oricit de dulci ar fi prăjitura şi îngheţata ele nu se mănîncă cu muşte. Locatarii din strada Molotov nr. 2 vor să mănînce în tihnă şi să respire aer curat, fără miros de asemenea „dulciuri” pe care le depozitează cooperativa la lada de gunoi. ... Sfatul Popular al oraşului Sibiu ar rezolva odată și nu ar pune atîtea clauze pentru ca terenul sportiv din strada Kornhauser nr. 1 să-l amenajeze fabrica Iprofil „Republica”? Atunci am avea încă o bază sportivă în oraşul nostru şi tineretul de la „Republica” ar avea unde face „niţel” sport. ... conducerea O.C.L. „Alimentara” l-ar ajuta mai bine pe Mircea Rotăruş, responsabilul magazinului alimentar nr. 80, să nu mai fie nervos şi repezit faţă de consumatori şi eventual să-i „reducă” din perisabilitate? Muncitorii din cartier ar fi mai mulţumiţi de acest responsabil şi de ceilalţi vînzători şi mai ales dacă s-ar ,,reduce” perisabilitatea, Mircea Rotăruş ar fi văzut şi treaz cîteodată. G. SIGHETEANU ... la Spitalul de adulţi din Sibiu direcţiunea ar pune de serviciu cîte un medic la urgenţă care, atunci cînd vin cazuri grave să ia măsuri corespunzătoare. Aceasta, pentru a nu se mai repeta cazul bolnavei Maria Suciu din G.A.C. Glîmboaca. E suficient să amintim că bolnava a stat aproximativ 2 ore pînă să fie repartizată în secţia respectivă. ... moara din suburbia Turnişor, aparţinînd întreprinderii industriale Sibiu, n-ar mai livra O.C.L. „Alimentarei” uruială în loc de mălai, aşa cum s-a întîmplat în ziua de 5 iunie a.c. Considerăm că dacă nu-i bună piatra de moară trebuie schimbată, iar dacă nu-i bun moralul, conducerea întreprinderii industriale va ști ce să schimbe. Pentru dezvoltarea procesului tehnic la T. I. L. Sibiu In cadrul Trustului pentru industrializarea lemnului s-a înfiinţat zilele acestea la U.I.L. Sibiu un atelier central, dotat pentru început cu utilaj şi scule corespunzătoare executării unor reparaţii capitale şi a unor dispozitive în vederea aplicării micii mecanizări. Pentru înfiinţarea acestui atelier central s-au folosit numai mijloacele şi rezervele proprii ale fabricii de cherestea din Sibiu. In prezent lucrează aci 3 lăcătuşi mecanici, un strungar şi un sudor. Se găsesc în lucru 3 elevatoare pentru încărcat cherestea şi lemn rotund de mină şi de celu-loză în vagoane C.F.R. Aceste elevatoare sunt destinate U.I.L.-urilor Homorod, Tălmaciu şi Oraşul Stalin,unde condiţiunile de încărcare necesită mult efort fizic depus de muncitori. La 1 iulie s-a terminat primul elevator, iar pînă la 15 iulie, vor fi puse în funcţiune toate cele 3 elevatoare ce se găsesc în lucru. Pentru ca buştenii mai groşi de 70 cm diametrul, să poată fi debitaţi în gatere, la majoritatea fabricilor aceşti buşteni se cioplesc astăzimanual pe 3 sau 4 feţe şi în acest fel se reduce diametrul la mărimea corespunzătoare deschiderii gaterului, dar în același timp prin cioplire se pierde o cantitate însemnată de buştean, de materie primă, din care ar rezulta cherestea de cea mai bună calitate. In planul de lucru pe trimestrul III 1957 sunt cuprinse lucrările pentru executarea a 4 gatere veneţiene. Aceste gatere simple sînt uşor de construit şi instalat, sînt acţionate de electromotoare de 14 Kw , şi ele se folosesc pentru spintecarea buştenilor mai groşi de 70 cm diametru, care nu se pot debita în gaterele cu deschidere de 30 ţoli. Spintecarea se face cînd se montează gaterului o singură pînză. Cînd se montează două pînze atunci se taie buştenii groşi în prisme, în dimensiuni corespunzătoare deschiderii gaterelor care debitează buştenii în cherestea. Instalarea unui gater veneţian ne costă 30.000 lei. Economiile realizate prin folosirea la maximum a buşteanului însumează 55.034 lei ca urmare a creşterii producţiei de cherestea la răşinoase şi la fag. Pe de altă parte se reduc cioplitorii care pot fi folosiţi în alte munci. La U.I.L. Orlat funcţionează un astfel de gater şi dă rezultate foarte bune. . Intrarea în funcţiune a atelierului central de reparaţii capitale de la U.I.L. Sibiu, care se ocupănumai de micile mecanizări constituie o realizare pe linia dezvoltării progresului tehnic al tuturor fabricilor din T.I.L. Sibiu. I. OPRIŞ, cor mp. Interviul nostru cu tov. Aurel Mateescu, preşedintele G.A.C. din satul Daia, care a sosit recent dintr-o vizită făcută în Uniunea Sovietică ÎNTREBARE: Ştiind că aţi fost recent într-o vizită in Uniunea Sovietică, v-am ruga să ne spuneţi ceva in legătură cu Expoziţia agricolă unională, bineînţeles dacă aţi vizitat-o. RĂSPUNS: Sunt recunoscător partidului nostru că mi-a dat fericita ocazie să vizitez ţara socialismului victorios, Uniunea Sovietică. Datorită acestei vizite, am văzut şi învăţat multe lucruri folositoare pentru întărirea şi dezvoltarea gospodăriei noastre colective. In legătură cu Expoziţia agricolă unională pot să vă spun că am vizitat-o şi dacă ar fi să descriu felul cum a fost organizată şi conţinutul ei ne-ar trebui pagini întregi de ziar. Aşa, pe scurt, pot să arăt că această expoziţie pe care sovieticii şi toţi cei ce o vizitează, o denumesc Şcoala experienţei înaintate, popularizează tot ce este avansat şi mai de preţ in agricultura socialistă, ea oglindeşte realizările remarcabile ale ştiinţei şi practicii agricole a Uniunii Sovietice. Pină la pavilionul principal am trecut pe un bulevard cu arbori, flori, fintîni arteziene. De aici se văd celelalte pavilioane ale regiunilor care la un loc formează Piaţa colhozurilor. In dreapta pavilionului principal se inşiră pavilioanele „R.S.F. qfi.R.”, „Siberia”, „R.S.S. Karelo-Fină“, „Ural“ şi altele, iar la stingă „R.S.S. Moldovenească“, „H.S.S. Armeană“ etc. Pavilioanele, toate la un loc, vreau să spun Expoziţia, ocupă peste 200 ha teren. ÎNTREBARE: Ce aspecte aţi reţinut in urma vizitei făcute la pavilionul principal? RĂSPUNS: Acest pavilion, cu care am început de altfel vizitarea Expoziţiei, ne-a înfăţişat succesele obţinute de către Partidul Comunist al Uniunii Sovietice de statul socialist, în construcţia economică şi culturală, in dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi in special în ceea ce priveşte creşterea bunăstării popoarelor sovietice. Aci am văzut planul leninist de construcţie a societăţii comuniste, fotocopiile Decretului asupra păcii şi Decretul asupra pămintului. O mulţime de tablouri înfăţişează momente istorice din zilele Revoluţiei Socialiste din Octombrie. O hartă mare arată planul leninist de electrificare şi rezultatele obţinute. După cum arată graficele, in cel de-al VI-lea cincinal vor fi puse in funcţiune centrale atomice cu o capacitate totală de 2—2,5 milioane de kilowaţi. In alte săli ale pavilionului se demonstrează felul cum s-a dezvoltat industria sovietică. Am reţinut faptul că in ultimii 26 de ani producţia industrială a crescut cu peste 20 de ori. Agricultura sovietică a primit în cele 5 cincinale 1.375.000 de tractoare. In cel de-al VI-lea cincinal va mai primi încă 275.000 de tractoare. Agricultura sovietică a mai primit 505.000 de combine cerealiere şi alte mii şi mii de maşini şi unelte agricole. Cu aceste maşini oamenii sovietici au desţelenit 33.000.000 hectare, ceea ce au dat naştere la 425 noi sovhozuri in regiunile păminturilor virgine şi nefolosite. Tot în sălile pavilionului central sunt oglindite măsurile luate de P.C.U.S. şi de Guvernul Sovietic in vederea dezvoltării rapide a agriculturii, dezvoltarea ştiinţei biologice şi agricole şi altele. ÎNTREBARE: Ce pavilioane aţi mai vizitat şi ce v-a interesat mai mult? RĂSPUNS: Intrucit colectiviştii din satul Noul se ocupă de cultivarea cerealelor şi creşterea animalelor, aceste două laturi le-am urmărit foarte mult. Acestea le-am şi găsit oglindite în pavilionul „Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă”. Această republică are o puternică industrie şi o agricultură dezvoltată. Ea este considerată ca cea mai bogată dintre republicile unionale. Intr-una din sălile acestui pavilion se arată că recolta globală la cereale s-a mărit în ultimii doi ani cu 26°/o, producţia de carne cu 30°/o, iar cea de lună cu 54 la sută. Numai in această republică au fost desţelenite peste 14.000.000 ha. In 1955, datorită aplicării întregului complex de reguli agrotehnice, colhozurile şi sovhozurile republicii autonome Adigheia, au obţinut de pe o suprafaţă de 27.000 ha 2.430 kg porumb in medie la hectar. In raionul Plastunovski, de pe o suprafaţă de 11.000 ha s-a recoltat in medie 3.700 kg porumb la ha. Recolte superioare s-au obţinut prin folosirea seminţelor hibride. Una din sălile acestui pavilion este rezervată creşterii animalelor. Am văzut aici numele mulgătoarei P. N. Kavrova, din colhozul „Fundament socialisma", care a obţinut de la fiecare din cele 8 vaci îngrijite de ea, în medie 6.626 kg lapte. In regiunea Reazani, în ultimii doi ani, în colhozuri producţia medie obţinută de la fiecare vacă a fost de 1.957 kg lapte iar în sovhozuri de 2.946 kg lapte. Eu mi-am notat amănunţit cum se lucrează pămintul, cum se îngrijesc animalele şi in scurt timp am să organizez o consfătuire cu colectiviştii noştri pentru a aplica metodele potrivite şi in gospodăria noastră colectivă. Cum am spus la început, aş avea multe de vorbit despre vizita făcută, dar am să scriu articole la ziar pentru a cunoaşte oamenii muncii din agricultură, cum muncesc colhoznicii sovietici de reuşesc an de an să sporească producţia la cereale şi în creşterea animalelor. Ni se semnalează că... ... atunci cînd ţăranii muncitori din Răşinari se duc la farmacia comunei să-şi cumpere unele medicamente, farmacista de aci le răspunde că nu are. In schimb, binevoitoare cum este, îi trimite la farmacia particulară (citiţi dosită) a învăţătorului Emanoil Bungărzan, care le ia şapte piei. Aşa s-a întîmplat şi zilele trecute. Farmacia din Răşinari „n-avea” Larmacul, în schimb a trimis pe un cetăţean la Emanoil Bungărzan care, după cum spunea farmacista „ştie sigur că are”. Ar fi necesar ca organele competente să constate de ce medicamentele sunt depozitate la locuinţa susnumitului învăţător şi nu la farmacie? La această întrebare răspundem noi: farmacia respectivă nu poate să încaseze 50 lei pe un tub de comprimate „Largactil” pentru că el nu costă decît 12,50 lei, pe cînd Emanoil Bungărzan poate. El poate s-o facă fără nici o remușcare, fără rușine. — SPORT — Învingînd Ferencváros Budapesta, „Flaro“ Sibiu a obţinut prima victorie internaţională De aproape o lună de zile amatorii de sport din Sibiu au aflat cu multă satisfacţie că în oraşul nostru va evolua pentru prima dată o echipă feminină de handbal din altă ţară, puternica formaţie maghiară Ferencváros. Au început pregătirile febrile, gazdele fiind dornice de o comportare merituoasă. încă de la sosire, sportivele maghiare sunt întîmpinate cu multă căldură de viitoarele lor adversare şi de muncitorii de la fabrica „Flamura roşie“. La invitaţia sportivelor sibiene, handbalistele maghiare au vizitat muzeul Bruckenthal, au vizionat filmul „Taina nopţii O deschidere Ora 17. La stadion afluenţa publicului continuă. Pe teren îşi fac apariţia echipele de tineret ale oraşelor Sibiu şi Cisnădie Ambele echipe au practicat un joc Arbitrul C. Gaudi, din Timişoara, cheamă echipele Ferencváros şi Flamura roşie la întrecere. Apar in următoarele formaţii: Ferencváros Budapesta (antrenor Váradi András), Wolf Terez—Szabó Maria, Szittya Maria (căpitanul echipei) Dévényi Maria, Biro Aranka, Marcisz Erzsebt, Bongar Éva, Sárközi Ilona, Varadi Hana, Hamburgher Judit, Nagy Ida. Rezerve: Mazsar Maria și Galambos Klara. FI. roşie Sibiu: Knopp — Schencker, Schneider, Buta, Kapp, Haberpursch, Dobre, Cazacu, Mora Windt, Pädu Oaspetele se arătau adversare dificile, mai ales că aveau o echipă rutinată (media de vîrstă 28—29 ani). Marţi seara oaspetele au sosit în oraşul nostru cu autocarul propriu, venind de la Bucureşti, unde pierduseră în faţa Steagului roşu cu 8,3. eterne“, iar joi au făcut o vizită prietenească muncitorilor de la fabrica „Flamura roşie“. Aici, în toate secţiile întreprinderii, sportivele maghiare au fost întimpinate cu multă căldură de muncitori, care le-au dăruit de altfel şi frumoase cadouri, interesantă bun. In prima repriză, oaspeţii au înscris 6 goluri, faţă de 3 ale gazdelor, dar au „căzut“ fiind lipsiţi de condiţie fizică, pierzind jocul cu 15:93:6. Echipele sunt aşezate pe teren gata să înceapă jocul. Arbitrul principal C. Gaudi (Timişoara) şi cei de poartă, Laikepp Otto şi Ziska Egon (Sibiu) mai au încă de lucru, îşi sincronizează ceasurile. Emoţiile sibiencelor sunt întrerupte de fluerul arbitrului. Lovitura de începere o au oaspetele. Varadi pasează la Sörközi, aceasta înaintează şi e faultată la 17 m. Execută tot Sörközi, dar Knopp bine inspirată reţine. După ce portarul Wolf se remarcă, apărînd o lovitură dificilă trasă de Waltzer, (min. 3), Varadi deschide scorul (min. 4). Peste 3 minute scorul devine egal. Waltzer pasează cu Schenker, ultima depășește apărarea oaspe și înscrie imparabil. 1:1. Un minut mai tîrziu „Flaro“ preia conduceera prin golul înscris din săritură de către Mora Windt din pasa lui Dobre. In minutul 10 portarul Wolf apără o minge extrem de dificilă mutată de Waltzer și se accidentează. Schenker (min. 10) ridică scorul la 3-1. Cu trei minute înainte de sfîrșit, Stani execută o lovitură de la 1/ m în bară. Varadi, indiscutabil cea mai bună atacantă maghiară, obligă pe Knopp să salveze în corner (min. 18) iar în min. 19 trage în bară. In repriza a doua gazdele încep jocul extrem de rapid. Un contraatac pe extremă In cadrul turneului ce-l întreprinde în România, la invitaţia asociaţiei „Flamura roşie“, echipa germană Fortsebrit Weissenfels din Berlin, categoria A, care conduce cu autoritate in clasamentul german, va juca la Sibiu cu Flamura roșie. Echipa sibiană va fi însă lipsită de aportul jucătoarelor chemate în lot pentru întîlnireanu, Waltzer. Rezerve: Spina, Stark și Hoffman. Cinci fotoreporteri impinzesc terenul să prindă pe peliculă cele mai interesante momente. Sportivele schimbă buchete de flori, apoi le aruncă publicului în tribună. Urmează tradiţionalul schimb de fanioane. Fanionul dăruit de oaspete e pe cit se poate de sugestiv: fondul alb-verde reprezintă culorile colectivului, cifra 1899, anul cînd a fost fondat colectivul, iar cei trei „E“ aşezaţi în triunghi exprimă „Cu putere sporită înainte!“ (min. 23) un schimb de pase între Dobre şi Mora Windt şi prima majorează scorul la 4:1. Două minute mai tîrziu Schenker ratează o bună ocazie, iar in min. 26 Bognár înscrie în colţul scurt (mai atentă Knopp putea reţine): 4:2. In min. 27, Varadi trage de la distanţă (uşor) şi neatentă, Knopp, scapă în gol. 4:3. Locul ei este luat de Use Hoffmann. In min. 30 Cazacu face o splendidă cursă pe extremă şi înscrie in ciuda plonjonului portarului Wolf. Un minut mai tîrziu Varadi înscrie din nou (gol parabil), iar în min. 32 aceeaşi Cazacu şutează fulgerător, făcînd zadarnică intervenţia lui Wolf: 6:4. Venită din apărare, Szabó reduce handicapul fiind singură cu Hofmann: 6:5. Schneider, singură cu Wolf ratează apoi o ocazie bună. Scorul devine egal (6:6) prin golul înscris de Varadi. In ultimele minute de joc lupta devine foarte strînsă. Stark (min. 35) trage in bară, Haberpursch șutează puternic, iar Lucia Dobre (rain. 37) asigură conducerea echipei sale, 7:6, înscriind imparabil. In min. 38 gazdele îşi măresc avantajul prin golul înscris de Wajtzer: 8:6, dar iar Varadi reduce handicapul 8:7. In min. 40 Stark înscrie nestingherită, pecetluind scorul final: 9:7 cu care de altfel se încheie partidarea internaţională România— Ungaria. Lotul sibian va fi completat cu sighişorencele Fabriţius, Wonerth şi Martini. Flamura roşie Sibiu va întrebuinţa formaţia: Knopp, Hoffmann, Schneider, Buta, Kapp, Spina, Cazacu, Fabritius, Haberpursch, Waltzer, Albu. Rezerve: Wonerth, Martini şi Dandler. Oaspetele fac cunoştinţă cu oraşul ...începe jocul Filmul jocului Mane un nou meci internaţional PE SCURT Mîine Progresul Sibiu va juca la Baia Mare cu Energia, ultimul joc din cadrul „Cupei primăverii“. Indiferent de rezultat, sibienii s-au calificat pentru turul de la Bucureşti. Pleacă următoarea formaţie: Stoişor — Băilă, Moldovan, Frunzescu, — Belaşcu, Pantelimon — Ganga, Popa II, Dragoman, Geamănu, Marcu. Rezervă: Văcaru. . .Jucînd joi la Mediaş cu FI, roşie „Vasia Vasilescu”, Energia „Indepndenţa” a cedat în faţa echipei medieşene cu 4:2.