Flacăra Sibiului, 1957 (Anul 14, nr. 2681-2782)
1957-07-06 / nr. 2733
Partidul Muncitoresc Român se întăreşte şi îşi consolidează legăturile sale cu masele primind în rîndurile sale cele mai hotărîte, cinstite şi devotate elemente din rîndul oamenilor muncii de la oraşe şi sate şi în primul rînd dintre muncitori. De aceea partidul nostru acordă o deosebită însemnătate primirii de membri şi candidaţi, socotind această sarcină ca o chestiune de cea mai mare însemnătate pentru întărirea rîndurilor sale. Partidul a trasat organizaţiilor de partid sarcina să se preocupe continuu şi cu perseverenţă, cu toată răspunderea de această importantă problemă. Primirea de membri şi candidaţi în partid este de fapt şi o îndatorire statutară pe care organizaţiile de partid trebuie să o respecte cu toată stricteţea şi care trebuie să stea în centrul p preocupărilor, ca o sarcină permanentă şi nicidecum de campanie. Analizînd felul cum se desfăşoară munca de primire a membrilor şi candidaţilor în partid în întreprinderile din Prlat se constată că ele nuşi respectă această îndatorire prevăzută de Statut. Ca atare, munca nu este satisfăcătoare, deşi şi la aceste fabrici, ca peste tot, sunt numeroşi muncitori şi tehnicieni care pătrunşi de dragoste şi încredere faţă de partid sunt însufleţiţi de dorinţa de a face parte din rîndurile partidului. Astfel, la fabrica „Progresul” Orlat, organizaţia de bază a primit de la data de 1 ianuarie la 15 iunie a. c. deabia trei candidaţi şi anume: pe ţesătoarea Nastasia Ganea, tehnicianul Gheorghe Ilinca şi filatorul Ioan Graef. Mai sunt încă două cereri înaintate de vreo două luni ale muncitorilor Gheorghe Arsenie şi ajutorul de maistru Toma Toader. Situaţia de mai sus este destul de grăitoare pentru a arăta că munca politică în primirea de membri şi candidaţi în partid lasă de dorit, iar organizaţia de bază în frunte cu secretara, Maria Toader, nici nu se străduieşte să îndrepte aceste stări de lucruri. Să vedem însă care a fost preocuparea organizaţiei de bază de la fabrica „Orlalith” în primirea de membri şi candidaţi în partid. De la bun început trebuie spus că nici aici situaţia nu se prezintă mai bine. De la alegerea organului conducător al organizaţiei de bază, ce a avut loc în august anul trecut, şi pînă în prezent nu s-au primit decît 4 candidaţi. .Faţă de posibilităţile pe care le are această fabrică, unde organizaţia U.T.M. are 35 utemişti şi numeroşi fruntaşi în producţie, se poate spune că s-a făcut prea puţin. Aceasta oglindeşte lipsa de preocupare pe care o are organizaţia de bază în frunte cu secretara Floarea Droancă. Lipsă totală de preocupare în primirea de membri şi candidaţi de partid se observă şi din partea organizaţiilor de bază de la I.F.E.T. (secretar Alexandru Kolcsar) şi U.I.L. (secretar Petru Bumbea). De exemplu, organizaţia de bază de la I.F.E.T. a primit anul acesta un singur candidat în partid, iar organizaţia de bază de la U.I.L. un singur membru de partid din rîndul candidaţilor. Care este ,însă cauza că organizaţiile de bază din întreprinderile orlăţene au primit un număr aşa de mic de membri şi candidaţi în partid? Aci trebuie spus ca organizaţiile de bază au dat dovadă de o neglijenţă condamnabilă. Ele au socotit că din moment ce se ştie că porţile partidului sunt deschise, restul va merge totul „de la sine”. Aşa se explică faptul că organizaţiile de bază din întreprinderile din Orlat nu au desfăşurat nici un fel de muncă politică în această direcţie. Membrii de partid n-au fost îndrumaţi de birourile organizaţiilor de bază pentru a duce o muncă politică individuală cu acei muncitori fruntaşi care doresc să intre în rîndurile comuniştilor pentru a-i ajuta să ştie ce au de făcut pentru a intra în partid. La toate aceste lipsuri se mai adaugă şi lipsa instructorului teritorial, Vasile Baiu, care nu a controlat şi îndrumat birourile organizaţiilor de bază pentru desfăşurarea unei intense munci politice pentru întărirea rîndurilor organizaţiilor de partid din aceste întreprinderi. Faptul că organizaţiile de partid din întreprinderile din Orlat nu s-au preocupat pentru întărirea rîndurilor lor cu membri şi candidaţi se reflectă însăşi prin aceea că ele nu au reuşit să cuprindă toate sarcinile ce le stau în faţa lor. Astfel, la fabrica „Progresul” Orlat sunt încă serioase lipsuri în ceea ce priveşte întrecerea socialistă, organizaţiile de masă din întreprindere nu sunt suficient îndrumate de organizaţia de bază, munca politică de masă lasă de dorit. La fabrica „Orlalith” există aceeaşi situaţie. Şi aci munca politică de masă lasă de dorit. La gazeta de perete al cărei responsabil este tov. Ioan Florea, articolele au un caracter general, organizaţia U.T.M. nu-i controlată, disciplina în muncă lasă de dorit. Lipsurile arătate mai sus trebuie grabnic lichidate. Organizaţiile de bază vor trebui să intensifice munca politică pentru atragerea de noi membri şi candidaţi în partid, ceea ce va contribui la întărirea rîndurilor partidului şi a legăturilor sale cu masele. A intensifica munca politică pentru primirea de noi membri şi candidaţi în partid nu înseamnă nicidecum de a cădea pe panta „de a trage pe cineva de mînă”, lucru de care trebuie să se ferească organizaţiile de bază şi care este contrar instrucţiunilor partidului şi principiilor leniniste de întărire a rîndurilor partidului. A intensifica munca politică şi organizatorică pentru primirea de noi membri şi candidaţi în partid înseamnă a desfăşura o asemenea muncă politică incit oamenii să se simtă ei singuri atraşi de partid şi să-şi manifeste dorinţa de a face parte din rîndul avangărzii clasei muncitoare. Pentru realizarea acestei sarcini se impune ca şi instructorul comitetului raional de partid să dea mai mult sprijin organizaţiilor de bază. GRIGORE OROSZ VIAŢA DE PARTID Mai multă preocupare pentru primirea de membri şi candidaţi în partid în întreprinderile din Orlat Cum am devenit candidată în partid Nu de multă vreme în viaţa mea s-a întîmplat un eveniment deosebit. Am fost primită în rîndurile candidaţilor de partid. La întreprinderea „Dacia” din Cisnădie lucrez ca ţesătoare de covoare încă din anul 1955. Zi de zi am muncit cu rîvnă atît în producţie cît şi pe linie de organizaţie U.T.M., conştientă că prin munca mea voi contribui la realizarea obiectivelor prevăzute de Congresul al II-lea al P.M.R. şi la realizarea cu succes a sarcinilor stabilite de cel de-al II-lea plan cincinal. Dorind să intru în organizaţia de partid m-am străduit ca sarcina de plan s-o depăşesc zilnic, să dau produse de bună calitate şi astfel să obţin titlul de fruntaşă în producţie. Bucurîndu-mă de îndrumarea şi sprijinul acordat de către unii membri de partid ca tov. Iepurar Iacob şi Paraschiva Marcu, ţesători, m-am pregătit din punct de vedere politic şi profesional şi am făcut cerere pentru a intra în partid. Astfel am fost îndrumată să studiez Statutul partidului, diferite cărţi ideologice şi să citesc ziarul „Scînteia” pentru a-mi îmbogăţi cunoştinţele. Cu ajutorul maistrului Cîrstea Constantin, candidat de partid, am reuşit ca zilnic să scot de pe război 6 bucăţi covoare. După scurt timp adunarea generală a confirmat primirea mea în rîndurile organizaţiei de bază. Azi sînt mîndră de titlul pe care îl port şi el va constitui un imbold în munca mea de fiecare zi. TEODORESCU MARIA ţesătoare de covoare la „Dacia” — Cisnădie Succesul mecanizatorilor de la S. M. T. Turnişor-Sibiu In urma încheierii campaniei de primăvară, s-a putut face bilanţul întrecerii socialiste care s-a desfăşurat. Harnicii mecanizatori au reuşit să-şi depăşească angajamentele luate cu mult, realizînd planul pe staţiune 138 la sută. In fruntea brigăzilor se află brigada I-a condusă de harnicul mecanizator Thomas Halman, care şi-a depăşit planul cu 161,70°/a urmată de brigada a Vil-a condusă de Gross Gheorghe realizînd planul I60°/a. Nici o brigadă din staţiune nu este cu planul nerealizat. Cîştigătorul titlului de cel mai bun tractorist este tov. Ştefan Mocofan care şi-a depăşit planul cu 245°/o, urmat de tov. Nicolae Fulea, fostul fruntaş al staţiunii pe anul 1956, acesta depăşinduşi planul cu 200°/o. Succese însemnate au mai obţinut tov. Ioan Balaş, Ioan Fronius, Ioan Schuster, Martin Binder şi Constantin Grăjdan care şi-au depăşit considerabil planul de producţie. In campania de vară neam prezentat pe ogoarele gospodăriilor ce le deservim tot la înălţime. Mecanizatorii noştri conduşi de organele tehnice au început încă de pe acum două luni reparaţiile maşinilor agricole şi tractoarelor necesare campaniei de vară. Astfel că ei au încheiat aşa zisa campanie de reparaţie, reparînd la locul de muncă (în gospodăriile unde sunt garate) toate batozele şi tractoarele, iar secerătorile-legători, motoarele electrice etc. au fost reparate în întregime în staţiune. Fruntaşi în această acţiune au fost declaraţi mecanicii Şelcăianu Laurenţiu, Beer Mihai, Grossu Martin, Grăjdan Constantin etc. care au lucrat chiar şi peste program realizînd mai devreme reparaţiile. ACHIM FALUEA coresp. Să recoltăm orzul în pîrgă pe suprafeţe cît mai mari Tov. Ştefan Mociofan luptă pentru menţinerea titlului de tractorist fruntaş In campania agricolă de primăvară, tov. Ştefan Mociofan, tractorist la S.M.T. Turnişor, a cîştigat întrecerea primind titlul de fruntaş pe staţiune. Acum, ca şi alţi tractorişti el luptă pentru a-şi menţine acest titlu, îndată ce inginerul agronom i-a spus că orzul este în pîrgă şi se poate recolta, ajutat de colectiviştii Constantin Blezu, Dobra Baca, Ecaterina Meningh, Emilian Moise şi de alţii el a reuşit să recolteze orzul la G.A.C. Şelimbăr de pe o suprafaţă de 9 ha. Aici el va recolta orzul în pîrgă de pe întreaga suprafaţă, cu excepţia celui ce va rămîne pentru sămînţă, care va fi recoltat la coacerea deplină. Tractoristul Ştefan Modofan, este hotărît să muncească în aşa fel incit să-şi menţină titlul primit. Nici tractoriştii din Vurpăr nu se lasă... întrecerea socialistă pentru succesul recoltărilor a cuprins pe toţi tractoriştii S.M.T. La G.A.C. din colomna Vurpăr, tractoriştii Ioan Lazăr şi Otto Gunesch se întrec între ei, pentru obţinerea de rezultate cît mai frumoase. In această întrecere au reuşit să recolteze orzul de pe o suprafaţă de 3 ha. Fiecare a recoltat orzul de pe o suprafaţă de 1,50 ha. întrecerea continuă. Pentru înflorirea culturii fizice şi sportului (Urmare din pag. 1-aducţie, organizarea trecerii normelor G.M.A., participarea la spartachiade, manifestări cultural-sportive şi alte forme atractive şi recreative ale sportului vor constitui preocupările de seamă ale acestor colective. Acordind atenţia cuvenită dezvoltării continue a sportului de masă, Hotărîrea cuprinde de asemenea măsuri importante menite să asigure progresul activităţii sportive de performanţă. O asemenea măsură este înfiinţarea cluburilor sportive, în cadrul cărora sportivii fruntaşi vor beneficia de cele mai bune condiţii de pregătire pentru ridicarea măiestriei lor, însuşirea de noi cunoştinţe tehnice şi obţinerea unor valoroase recorduri care să facă cinste sportului romînesc. In ridicarea nivelului tehnic al întregii mişcări sportive un rol de frunte revine federaţiilor care se organizează pe ramuri de sport. Federaţiile trebuie să exercite îndrumarea tehnică superioară in ramura de sport respectivă. Ele îşi vor baza activitatea pe aportul unui mare număr de cadre voluntare. Prin recenta Hotărîre, partidul şi guvernul cheamă organizaţiile obşteşti, ministerele, sfaturile populare să se preocupe îndeaproape de făurirea unui tineret oţetit, viguros, curajos şi plin de optimism. Succesul întregii activităţi ce se va desfăşura pentru dezvoltarea culturii fizice şi a sportului depinde de munca organelor de partid. Acestea vor trebui să ajute U.C.F.S. să devină o organizaţie puternică, capabilă să antreneze mase largi în activitatea sportivă. Organizaţiile de partid trebuie să îndrume sindicatele ca acestea să acorde o mult mai mare atenţie culturii fizice şi sportului — parte integrantă a activităţii sindicale — să facă o intensă propagandă sportivă printre muncitori şi familiile acestora, să asigure mijloacele materiale pentru dezvoltarea sportului de masă. U.T.M. va trebui să devină principalul factor de mobilizare a tinerilor în practicarea educaţiei fizice, organizez diferite concursuri, îndemnînd pe tineri să treacă probele complexului G.M.A., să îngrijească bazele sportive. Stadioanele să freamăte de mulţimea tinerilor care-şi călesc corpul şi-şi desăvîrşesc prin cultură fizică în alte calităţi morale, parcurile să răsune de voioşia pionierilor şi şcolarilor avîntaţi în întreceri şi jocuri. Este important ca sfaturile populare să se ocupe de construirea şi amenajarea bazelor sportive, folosind resursele locale, munca voluntară şi fondurile din autoimpunere. întrucît măsurile de reorganizare vor fi aplicate în mod treptat, trebuie combătută tendinţa de a se face diferite schimbări pripite, veghindu-se să nu se producă nici un fel de perturbaţii in actuala desfăşurare a campionatelor şi competiţiilor. Efortul colectiv pentru înfăptuirea măsurilor de reorganizare a activităţii de cultură fizică va asigura înflorirea culturii fizice şi sportului în ţara noastră. (Din „Scînteia“ nr. 3984 din 3 iulie 1957) tAAAAAAÄAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAÄAAAAAAAAAAAiSAAAXAA^*AA.» * * » Aplicarea normelor cu motivare tehnică — imbold în muncă Introducerea normelor cu motivare tehnică și aplicarea acestora sînt în centrul preocupării colectivului întreprinderii noastre ca urmare a hotărîrilor celui de al doilea congres al P.M.R și a Rezoluției plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956. Rezolvarea acestei probleme importante se impune cu atît mai mult întrucît nu este de conceput ca normele tehnice să fie introduse numai pe baza tarifelor noi, sau să se facă cu normele de motivare tehnică numai o verificare a reţelelor tarifare. In cadrul unei acţiuni de îmbunătăţire a practicii de normare în general, atenţia trebuie să ne-o concentrăm asupra metodelor care reduc timpul efectiv. Norma trebuie să orienteze muncitorii la o productivitate înaltă prin acordarea posibilităţii de a se încadra în timpul calculat, astfel ca muncitorul să poată uza de toate rezervele pe care le cunoaşte dar pe care încă nu le-a folosit pe măsura ridicării calificării, ridicării cunoştinţelor tehnice etc. Metodele normării tehnice creează posibilitatea determinării analitice ceea ce a dus la depăşirea calculelor normatorilor, la înţelegerea metodelor folosite de muncitorii fruntaşi, aceasta putînd fi considerată baza generalizării experienţei lor. In fabrica de postav ,,Libertatea” Sibiu, aplicarea normelor cu motivare tehnică este larg răspîndită, fapt care a dat posibilitatea ca printr-o justă întrebuinţare a utilajului şi a timpului de lucru să se dea un avînt din ce în ce mai mare producţiei. La baza normelor cu motivare tehnică stă studiul amănunţit al procesului tehnologic, cunoaşterea capacităţii de producţie a utilajului şi a posibilităţilor de a mări randamentul dat de fiecare maşină în parte, fără a se depune eforturi fizice în plus din partea muncitorului precum şi aplicarea, cu succes a inovaţiilor şi raţionalizărilor menite să mărească capacitatea de producţie a utilajului şi să micşoreze cît mai mult posibil efortul fizic al celui ce deserveşte acest utilaj. Normele cu motivare tehnică implică la stabilirea lor o serie de măsuri ca: aprovizionarea cît mai bună a locului de muncă, o calificare cît mai ridicată a muncitorilor, lichidarea la maximum a timpilor morţi în producţie, întreţinerea în perfectă stare a utilajului pentru a se asigura maximum de randament etc. Cînd aceste condiţiuni sînt realizate, se trece la operaţiunile de normare propriu-zise, făcîndu-se la locul de muncă cît mai multe cronometrări şi fotografieri a zilei de muncă, aceasta pentru a se stabili o situaţie cît mai precisă şi cît mai aproape de realitatea timpului necesar pentru executarea unei unităţi de produs, timpul necesar pentru deservirea tehnico-organizatorică a maşinii, timpul de odihnă etc. Aplicarea normelor cu motivare tehnică, care au înlocuit de aproape doi ani normele empirice sau statistice, s-au dovedit a fi un imbold în muncă, concretizat prin succesele obţinute de colectivul de muncitori din fabrica noastră. Astfel, prin aplicarea normelor cu motivare tehnică s-a ajuns la o justă repartizare pe maşini a forţelor de muncă, s-a putut înăli baza de deservire, crescînd astfel productivitatea muncii, fapt care a influenţat pozitiv realizările întreprinderii. Productivitatea valorică a fabricii a crescut în anul 1956 faţă de anul 1955 cu 21,77 la sută ca urmare firească a justei întrebuinţări a timpului de lucru şi a utilajului, iar în anul 1957 productivitatea va creşte faţă de anul 1956 cu circa 7 la sută. In acelaşi timp, normele cu motivare tehnică au constituit un puternic stimulent în cointeresarea materială a muncitorilor, cu interesele de plan ale întreprinderii, prin faptul că plata muncii făcîndu-se după cantitatea şi calitatea lucrului efectuat, muncitorii au fost direct interesaţi în a produce cît mai mult şi cît mai bun. Acest lucru a dus şi la ridicarea cîştigurilor muncitorilor proporţional cu realizările lor în muncă. întreprinderea noastră se poate mîndri astăzi cu ţesătoare ca Paraschiva I Ciontea, Rozalia Balasz şi Silvia Comşa, care în medie depăşesc normele cu 30 la sută precum şi cu filatoarele Erna Messmann, Renate Kleer şi Lucreţia Onica care îşi depăşesc în medie normele cu 35 la sută, dînd în acelaşi timp şi produse de bună calitate. Rezultatele obţinute de fabrica noastră au fost favorabile prin faptul că la introducerea normelor cu motivare tehnică s-a întocmit un plan de măsuri, operaţiile fiind făcute pe etape ca: fixarea tehnologiei de producţie şi analiza acesteia, analizarea amănunţită a tuturor factorilor care consumă manoperă, determinarea structurii normei de timp în funcţie de specificul procesului tehnologic, determinarea productivităţii teoretice şi efective şi stabilirea producţiei realizabile. In felul acesta s-a dovedit că folosirea rezervelor interne duce la creşterea productivităţii muncii, la sporirea cîştigului muncitorilor şi că aceasta se poate face numai prin căutarea de noi şi noi posibilităţi cît şi prin introducerea noului în tehnică. Studierea proceselor de producţie şi elaborarea pe baze ştiinţifice a diferitelor operaţii pot asigura introducerea normelor cu motivare tehnică, aceasta contribuind în permanenţă la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, deci la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. PETRIKO LUDOVIC director al fabricii de postav .,Libertatea” Sibiu