Flacăra Sibiului, 1957 (Anul 14, nr. 2681-2782)

1957-07-06 / nr. 2733

Partidul Muncitoresc Ro­mân se întăreşte şi îşi con­solidează legăturile sale cu masele primind în rîndurile sale cele mai hotărîte, cin­stite şi devotate elemente din rîndul oamenilor muncii de la oraşe şi sate şi în pri­mul rînd dintre muncitori. De aceea partidul nostru a­­cordă o deosebită însemnă­tate primirii de membri şi candidaţi, socotind această sarcină ca o chestiune de cea mai mare însemnătate pentru întărirea rîndurilor sale. Partidul a trasat or­ganizaţiilor de partid sarci­na să se preocupe continuu şi cu perseverenţă, cu toată răspunderea de această im­portantă problemă. Primirea de membri şi candidaţi în partid este de fapt şi o îndatorire statu­tară pe care organizaţiile de partid trebuie să o respecte cu toată stricteţea şi care trebuie să stea în centrul p preocupărilor, ca o sarcină permanentă şi nicidecum de campanie. Analizînd felul cum se des­făşoară munca de primire a membrilor şi candidaţilor în partid în întreprinderile din P­rlat se constată că ele nu­­şi respectă această îndato­rire prevăzută de Statut. Ca atare, munca nu este satis­făcătoare, deşi şi la aceste fa­brici, ca peste tot, sunt nu­meroşi muncitori şi tehni­cieni care pătrunşi de dra­goste şi încredere faţă de partid sunt însufleţiţi de do­rinţa de a face parte din rîndurile partidului. Astfel, la fabrica „Progresul” Or­lat, organizaţia de bază a primit de la data de 1 ia­nuarie la 15 iunie a. c. de­­abia trei candidaţi şi anu­me: pe ţesătoarea Nastasia Ganea, tehnicianul Gheorghe Ilinca şi filatorul Ioan Graef. Mai sunt încă două cereri înaintate de vreo două luni ale muncitorilor Gheorghe Arsenie şi ajutorul de mai­stru Toma Toader. Situaţia de mai sus este destul de grăitoare pentru a arăta că munca politică în primirea de membri şi candidaţi în partid lasă de dorit, iar or­ganizaţia de bază în frunte cu secretara, Maria Toader, nici nu se străduieşte să în­drepte aceste stări de lucruri. Să vedem însă care a fost preocuparea organizaţiei de bază de la fabrica „Orla­­lith” în primirea de membri şi candidaţi în partid. De la bun început trebuie spus că nici aici situaţia nu se pre­zintă mai bine. De la ale­gerea organului conducător al organizaţiei de bază, ce a avut loc în august anul trecut, şi pînă în prezent nu s-au primit decît 4 candidaţi. .Faţă de posibilităţile pe ca­re le are această fabrică, unde organizaţia U.T.M. are 35 utemişti şi numeroşi frun­taşi în producţie, se poate spune că s-a făcut prea pu­ţin. Aceasta oglindeşte lipsa de preocupare pe care o are organizaţia de bază în frunte cu secretara Floarea Droancă. Lipsă totală de preocupa­re în primirea de membri şi candidaţi de partid se ob­servă şi din partea organi­zaţiilor de bază de la I.F.E.T. (secretar Alexandru Kolcsar) şi U.I.L. (secretar Petru Bumbea). De exemplu, orga­nizaţia de bază de la I.F.E.T. a primit anul a­­cesta un singur candidat în partid, iar organizaţia de bază de la U.I.L. un singur membru de partid din rîn­dul candidaţilor. Care este ,­însă cauza că organizaţiile de bază din în­treprinderile orlăţene au pri­mit un număr aşa de mic de membri şi candidaţi în partid? Aci trebuie spus ca organizaţiile de bază au dat dovadă de o neglijenţă con­damnabilă. Ele au socotit că din moment ce se ştie că porţile partidului sunt des­chise, restul va merge totul „de la sine”. Aşa se explică faptul că organizaţiile de ba­ză din întreprinderile din Orlat nu au desfăşurat nici un fel de muncă politică în această direcţie. Membrii de partid n-au fost îndrumaţi de birourile organizaţiilor de bază pentru a duce o mun­că politică individuală cu acei muncitori fruntaşi care doresc să intre în rîndurile comuniştilor pentru a-i aju­ta să ştie ce au de făcut pentru a intra în partid. La toate aceste lipsuri se mai adaugă şi lipsa instructoru­lui teritorial, Vasile Baiu, care nu a controlat şi îndru­mat birourile organizaţiilor de bază pentru desfăşurarea unei intense munci politice pentru întărirea rîndurilor organizaţiilor de partid din aceste întreprinderi. Faptul că organizaţiile de partid din întreprinderile din Orlat nu s-au preocupat pentru întărirea rîndurilor lor cu membri şi candidaţi se reflectă însăşi prin aceea că ele nu au reuşit să cu­prindă toate sarcinile ce le stau în faţa lor. Astfel, la fabrica „Progresul” Orlat sunt încă serioase lipsuri în ceea ce priveşte întrecerea socialistă, organizaţiile­ de masă din întreprindere nu sunt suficient îndrumate de organizaţia de bază, munca politică de masă lasă de dorit. La fabrica „Orlalith” există aceeaşi situaţie. Şi aci munca politică de masă lasă de dorit. La gazeta de perete al cărei responsabil este tov. Ioan Florea, arti­colele au un caracter gene­ral, organizaţia U.T.M. nu-i controlată, disciplina în muncă lasă de dorit. Lipsurile arătate mai sus trebuie grabnic lichidate. Organizaţiile de bază vor trebui să intensifice munca politică pentru atragerea de noi membri şi candidaţi în partid, ceea ce va contribui la întărirea rîndurilor par­tidului şi a legăturilor sale cu masele. A intensifica munca politică pentru pri­mirea de noi membri şi can­didaţi în partid nu înseam­nă nicidecum de a cădea pe panta „de a trage pe cine­va de mînă”, lucru de care trebuie să se ferească or­ganizaţiile de bază şi care este contrar instrucţiunilor partidului şi principiilor le­niniste de întărire a rîndu­rilor partidului. A intensifica munca poli­tică şi organizatorică pentru primirea de noi membri şi candidaţi în partid înseam­nă a desfăşura o asemenea muncă politică incit oame­nii să se simtă ei singuri a­­traşi de partid şi să-şi ma­nifeste dorinţa de a face parte din rîndul avangărzii clasei muncitoare. Pentru realizarea acestei sarcini se impune ca şi instructorul comitetului raional de par­tid să dea mai mult sprijin organizaţiilor de bază. GRIGORE OROSZ VIAŢA DE PARTID Mai multă preocupare pentru primirea de membri şi candidaţi în partid în întreprinderile din Orlat Cum am devenit candidată în partid Nu de multă vreme în viaţa mea s-a întîmplat un eveniment deosebit. Am fost primită în rîndurile candi­daţilor de partid. La întreprinderea „Dacia” din Cisnădie lucrez ca ţesă­toare de covoare încă din anul 1955. Zi de zi am mun­cit cu rîvnă atît în producţie cît şi pe linie de organizaţie U.T.M., conştientă că prin munca mea voi contribui la realizarea obiectivelor prevă­zute de Congresul al II-lea al P.M.R. şi la realizarea cu succes a sarcinilor stabilite de cel de-al II-lea plan cin­cinal. Dorind să intru în organi­zaţia de partid m-am stră­duit ca sarcina de plan s-o depăşesc zilnic, să dau pro­duse de bună calitate şi ast­fel să obţin titlul de fruntaşă în producţie. Bucurîndu-mă de îndru­marea şi sprijinul acordat de către unii membri de partid ca tov. Iepurar Iacob şi Pa­­raschiva Marcu, ţesători, m-am pregătit din punct de vedere politic şi profesional şi am făcut cerere pentru a intra în partid. Astfel am fost îndrumată să studiez Statutul partidului, diferite cărţi ideologice şi să citesc ziarul „Scînteia” pentru a-mi îmbogăţi cunoştinţele. Cu a­­jutorul maistrului Cîrstea Constantin, candidat de par­tid, am reuşit ca zilnic să scot de pe război 6 bucăţi covoare. După scurt timp a­­dunarea generală a confir­mat primirea mea în rîndu­rile organizaţiei de bază. Azi sînt mîndră de titlul pe care îl port şi el va constitui un imbold în munca mea de fiecare zi. TEODORESCU MARIA ţesătoare de covoare la „Dacia” — Cisnădie Succesul mecanizatorilor de la S. M. T. Turnişor-Sibiu In urma încheierii campa­niei de primăvară, s-a putut face bilanţul întrecerii so­cialiste care s-a desfăşurat. Harnicii mecanizatori au reuşit să-şi depăşească anga­jamentele luate cu mult, rea­­lizînd planul pe staţiune 138 la sută. In fruntea brigăzilor se află brigada I-a condusă de harnicul mecanizator Tho­mas Halman, care şi-a de­păşit planul cu 161,70°/a ur­mată de brigada a Vil-a condusă de Gross Gheorghe realizînd planul I60°/a. Nici o brigadă din staţiune nu este cu planul nerealizat. Cîştigătorul titlului de cel mai bun tractorist este tov. Ştefan Moc­ofan care şi-a depăşit planul cu 245°/o, ur­mat de tov. Nicolae Fulea, fostul fruntaş al staţiunii pe anul 1956, acesta depăşindu­­şi planul cu 200°/o. Succese însemnate au mai obţinut tov. Ioan Balaş, Ioan Fro­­nius, Ioan Schuster, Martin Binder şi Constantin Grăj­dan care şi-au depăşit con­siderabil planul de producţie. In campania de vară ne­am prezentat pe ogoarele gospodăriilor ce le deservim tot la înălţime. Mecanizatorii noştri conduşi de organele tehnice au început încă de pe acum două luni reparaţi­ile maşinilor agricole şi trac­toarelor necesare campaniei de vară. Astfel că ei au în­cheiat aşa zisa campanie de reparaţie, reparînd la locul de muncă (în gospodăriile unde sunt garate) toate bato­zele şi tractoarele, iar sece­­rătorile-legători, motoarele electrice etc. au fost reparate în întregime în staţiune. Fruntaşi în această acţiu­ne au fost declaraţi mecani­cii Şelcăianu Laurenţiu, Beer Mihai, Grossu Martin, Grăj­­dan Constantin etc. care au lucrat chiar şi peste pro­gram realizînd mai devreme reparaţiile. ACHIM FALUEA coresp. Să recoltăm orzul în pîrgă pe suprafeţe cît mai mari Tov. Ştefan Mociofan luptă pentru menţinerea titlului de tractorist fruntaş In campania agricolă de primăvară, tov. Ştefan Mo­ciofan, tractorist la S.M.T. Turnişor, a cîştigat întrece­rea primind titlul de frun­taş pe staţiune. Acum, ca şi alţi tractorişti el luptă pentru a-şi menţine acest titlu, îndată ce inginerul a­­gronom i-a spus că orzul este în pîrgă şi se poate re­colta, ajutat de colectiviştii Constantin Blezu, Dobra Ba­ca, Ecaterina Meningh, E­­milian Moise şi de alţii el a reuşit să recolteze orzul la G.A.C. Şelimbăr de pe o suprafaţă de 9 ha. Aici el va recolta orzul în pîrgă de pe întreaga suprafaţă, cu ex­cepţia celui ce va rămîne pentru sămînţă, care va fi recoltat la coacerea deplină. Tractoristul Ştefan Mod­o­fan, este hotărît să mun­cească în aşa fel incit să-şi menţină titlul primit. Nici tractoriştii din Vurpăr nu se lasă... întrecerea socialistă pen­tru succesul recoltărilor a cuprins pe toţi tractoriştii S.M.T. La G.A.C. din co­­lomna Vurpăr, tractoriştii Ioan Lazăr şi Otto Gunesch se întrec între ei, pentru ob­ţinerea de rezultate cît mai frumoase. In această între­cere au reuşit să recolteze orzul de pe o suprafaţă de 3 ha. Fiecare a recoltat or­zul de pe o suprafaţă de 1,50 ha. întrecerea continuă. Pentru înflorirea culturii fizice şi sportului (Urmare din pag. 1-a­­ducţie, organizarea trecerii normelor G.M.A., participa­rea la spartachiade, mani­festări cultural-sportive şi alte forme atractive şi re­creative ale sportului vor constitui preocupările de sea­mă ale acestor colective. Acordind atenţia cuvenită dezvoltării continue a spor­tului de masă, Hotărîrea cu­prinde de asemenea măsuri importante menite să asigu­re progresul activităţii spor­tive de performanţă. O ase­menea măsură este înfiin­ţarea cluburilor sportive, în cadrul cărora sportivii frun­taşi vor beneficia de cele mai bune condiţii de pregătire pentru ridicarea măiestriei lor, însuşirea de noi cunoş­tinţe tehnice şi obţinerea u­­nor valoroase recorduri care să facă cinste sportului ro­­mînesc. In ridicarea nivelului teh­nic al întregii mişcări spor­tive un rol de frunte revine federaţiilor care se organi­zează pe ramuri de sport. Fe­deraţiile trebuie să exercite îndrumarea tehnică superi­oară in ramura de sport res­pectivă. Ele îşi vor baza ac­tivitatea pe aportul unui mare număr de cadre volun­tare. Prin recenta Hotărîre, partidul şi guvernul cheamă organizaţiile obşteşti, minis­terele, sfaturile populare să se preocupe îndeaproape de făurirea unui tineret oţetit, viguros, curajos şi plin de optimism. Succesul întregii activităţi ce se va desfăşura pentru dezvoltarea culturii fi­zice şi a sportului depinde de munca organelor de par­tid. Acestea vor trebui să a­­jute U.C.F.S. să devină o organizaţie puternică, capa­bilă să antreneze mase largi în activitatea sportivă. Organizaţiile de partid tre­buie să îndrume sindicatele ca acestea să acorde o mult mai mare atenţie culturii fi­zice şi sportului — parte in­tegrantă a activităţii sindi­cale — să facă o intensă pro­pagandă sportivă printre muncitori şi familiile aces­tora, să asigure mijloacele materiale pentru dezvoltarea sportului de masă. U.T.M. va trebui să devi­nă principalul factor de mo­bilizare a tinerilor în prac­ticarea educaţiei fizice, or­ganizez diferite concursuri, îndemnînd pe tineri să trea­că probele complexului G.M.A., să îngrijească bazele sportive. Stadioanele să frea­măte de mulţimea tinerilor care-şi călesc corpul şi-şi desăvîrşesc prin cultură fi­zică în alte calităţi morale, parcurile să răsune de voio­şia pionierilor şi şcolarilor avîntaţi în întreceri şi jocuri. Este important ca sfaturile populare să se ocupe de con­struirea şi amenajarea baze­lor sportive, folosind resur­sele locale, munca voluntară şi fondurile din autoimpune­­re. întrucît măsurile de re­organizare vor fi aplicate în mod treptat, trebuie combă­tută tendinţa de a se face diferite schimbări pripite, veghindu-se să nu se producă nici un fel de perturbaţii in actuala desfăşurare a campionatelor şi competiţii­lor. Efortul colectiv pentru în­făptuirea măsurilor de reor­ganizare a activităţii de cul­tură fizică va asigura înflo­rirea culturii fizice şi spor­tului în ţara noastră. (Din „Scînteia“ nr. 3984 din 3 iulie 1957) tAAAAAAÄAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAÄAAAAAAAAAAAiSAAAXAA^*AA.» * * » Aplicarea normelor cu motivare tehnică — imbold în muncă Introducerea normelor cu motivare tehnică și aplicarea acestora sînt în centrul pre­ocupării colectivului între­prinderii noastre ca urmare a hotărîrilor celui de al doi­lea congres al P.M.R și a Rezoluției plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956. Rezolvarea acestei pro­bleme importante se impune cu atît mai mult întrucît nu este de conceput ca normele tehnice să fie introduse nu­mai pe baza tarifelor noi, sau să se facă cu normele de motivare tehnică numai o verificare a reţelelor tarifare. In cadrul unei acţiuni de îmbunătăţire a practicii de normare în general, atenţia trebuie să ne-o concentrăm asupra metodelor care reduc timpul efectiv. Norma trebuie să orienteze muncitorii la o productivitate înaltă prin a­­cordarea posibilităţii de a se încadra în timpul calculat, astfel ca muncitorul să poa­tă uza de toate rezervele pe care le cunoaşte dar pe care încă nu le-a folosit pe mă­sura ridicării calificării, ridi­cării cunoştinţelor tehnice etc. Metodele normării tehnice creează posibilitatea determi­nării analitice ceea ce a dus la depăşirea calculelor nor­­matorilor, la înţelegerea me­todelor folosite de muncito­rii fruntaşi, aceasta putînd fi considerată baza generali­zării experienţei lor. In fabrica de postav ,,Libertatea” Sibiu, apli­carea normelor cu motivare tehnică este larg răspîndită, fapt care a dat posibilitatea ca printr-o justă întrebuin­ţare a utilajului şi a timpu­lui de lucru să se dea un avînt din ce în ce mai mare producţiei. La baza norme­lor cu motivare tehnică stă studiul amănunţit al proce­sului tehnologic, cunoaşterea capacităţii de producţie a uti­lajului şi a posibilităţilor de a mări randamentul dat de fiecare maşină în parte, fără a se depune eforturi fizice în plus din partea muncito­rului precum şi aplicarea, cu succes a inovaţiilor şi raţio­nalizărilor menite să mă­rească capacitatea de pro­ducţie a utilajului şi să mic­şoreze cît mai mult posibil efortul fizic al celui ce de­serveşte acest utilaj. Norme­le cu motivare tehnică im­plică la stabilirea lor o se­rie de măsuri ca: aprovizio­narea cît mai bună a locului de muncă, o calificare cît mai ridicată a muncitorilor, lichidarea la maximum a timpilor morţi în producţie, întreţinerea în perfectă stare a utilajului pentru a se asi­gura maximum de randa­ment etc. Cînd aceste con­­diţiuni sînt realizate, se tre­ce la operaţiunile de norma­re propriu-zise, făcîndu-se la locul de muncă cît mai mul­te cronometrări şi fotogra­fieri a zilei de muncă, aceas­ta pentru a se stabili o si­tuaţie cît mai precisă şi cît mai aproape de realitatea timpului necesar pentru exe­cutarea unei unităţi de pro­dus, timpul necesar pentru deservirea tehnico-organiza­­torică a maşinii, timpul de odihnă etc. Aplicarea normelor cu mo­tivare tehnică, care au înlo­cuit de aproape doi ani nor­mele empirice sau statistice, s-au dovedit a fi un imbold în muncă, concretizat prin succesele obţinute de colec­tivul de muncitori din fabri­ca noastră. Astfel, prin apli­carea normelor cu motivare tehnică s-a ajuns la o justă repartizare pe maşini a for­ţelor de muncă, s-a putut înăli baza de deservire, cres­­cînd astfel productivitatea muncii, fapt care a influen­ţat pozitiv realizările între­prinderii. Productivitatea va­lorică a fabricii a crescut în anul 1956 faţă de anul 1955 cu 21,77 la sută ca urmare firească a justei întrebuin­ţări a timpului de lucru şi a utilajului, iar în anul 1957 productivitatea va creşte faţă de anul 1956 cu circa 7 la sută. In acelaşi timp, normele cu motivare tehnică au con­stituit un puternic stimulent în cointeresarea materială a muncitorilor, cu interesele de plan ale întreprinderii, prin faptul că plata muncii fă­cîndu-se după cantitatea şi calitatea lucrului efectuat, muncitorii au fost direct in­teresaţi în a produce cît mai mult şi cît mai bun. Acest lucru a dus şi la ridicarea cîştigurilor muncitorilor pro­porţional cu realizările lor în muncă. întreprinderea noastră se poate mîndri as­­tăzi cu ţesătoare ca Paras­­­chiva I Ciontea, Rozalia Ba­lasz şi Silvia Comşa, care în medie depăşesc normele cu 30 la sută precum şi cu fi­latoarele Erna Messmann, Renate Kleer şi Lucreţia O­­nica care îşi depăşesc în me­die normele cu 35 la sută, dînd în acelaşi timp şi pro­duse de bună calitate. Rezultatele obţinute de fa­brica noastră au fost favo­rabile prin faptul că la in­troducerea normelor cu mo­tivare tehnică s-a întocmit un plan de măsuri, operaţiile fiind făcute pe etape ca: fixarea tehnologiei de pro­ducţie şi analiza acesteia, a­­nalizarea amănunţită a tu­turor factorilor care consu­mă manoperă, determinarea structurii normei de timp în funcţie de specificul proce­sului tehnologic, determina­rea productivităţii teoretice şi efective şi stabilirea pro­ducţiei realizabile. In felul acesta s-a dove­dit că folosirea rezervelor interne duce la creşterea productivităţii muncii, la spo­rirea cîştigului muncitorilor şi că aceasta se poate face numai prin căutarea de noi şi noi posibilităţi cît şi prin introducerea noului în teh­nică. Studierea proceselor de producţie şi elaborarea pe baze ştiinţifice a diferitelor operaţii pot asigura introdu­cerea normelor cu motivare tehnică, aceasta contribuind în permanenţă la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, deci la ridicarea ni­velului de trai al oamenilor muncii. PETRIKO LUDOVIC director al fabricii de pos­tav .,Libertatea” Sibiu

Next