Flacăra Sibiului, 1960 (Anul 17, nr. 2292-3094)

1960-01-16 / nr. 2994

La Orlat Un nou obiectiv industrial Productivitate sporită Datorită bunelor rezultate in producţie realizate anul trecut, in acest an planul Întreprinderii Forestiere — sectorul de industrializare Orlat — a fost suplimentat cu 18—22%. Aceasta a ne­cesitat luarea unor măsuri tehnice importante pentru a­­sigurarea îndeplinirii planu­lui şi realizării de cit mai multe economii. O primă realizare în acest sens o constituie intrarea re­centă in funcţiune a unui transportor mecanic de debi­tare a buştenilor. In vederea valorificării capetelor de buş­teni, înainte considerate de­şeuri, s-a construit anul a­­cesta fabrica de talaj care va intra în funcţiune chiar azi. Această fabrică va pro­­duce talaj industrial, pentru ambalaj, sfori din lină de lemn pentru izolarea conduc­telor şi talpj pentru tapiţerie. Fabrica este utilată cu apa­­rataj revizuit şi verificat pen­tru aceste noi procese de pro­ducţie. O atenţie deosebită a fost acordată anul acesta reorga­nizării şi reamplasării utila­jului. Astfel gaterul de 22 ţoli a fost reparat fără în­treruperea procesului de pro­ducţie. Prin introducerea u­­nui nou frezer de productivi­tate sporită s-au reorgani­zat şi schimburile iar produ­c­tivitatea muncii va creşte simţitor. Pentru asigurarea îndepli­nirii ritmice a planului de producţie, încă din această lună au fost sortaţi buştenii pe categorii şi clase asigu­­rîndu-se stocul tehnic nece­sar pină in trimestrul III. Dornic de a realiza şi în acest an un volum sporit de produse, colectivul fabri­cii „Mătasea roşie“ din Cisnădie s-a angajat să ri­dice productivitatea muncii cu 15,8%. Pentru îndeplini­rea angajamentului luat au şi fost stabilite o serie de măsuri tehnico-organizato­rice. De exemplu, s-au luat măsuri ca la mașinile de bobinat să se lucreze de la 16 tuse, la minimum 24. De asemenea, se vor adapta, la un urzitor rapid, conducă­toare speciale pentru firele sintetice. Numai prin a­­ceasta va crește productivi­tatea muncii cu 15%. 1. Aspect exte­rior al noii fa­brici de talaj. 2. Banda trans­portoare automa­tă. 3. Utemista Vic­toria Luca exe­cută sfoară din lină de lemn la una din mașini­le de talaj. In fotografie, una din cele mai harnice muncitoare de la secţia marochinărie a fabricii „13 Decembrie", candidata de partid Maria Mărginean. Lucrînd cu multă hărnicie ea a reuşit ca în ultima vreme să realizeze o depăşire medie a normei cu 17 la sută. ţările, uniţi-vil U LU­­I ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XVII — Nr. 2994 Simbata, 16 ianuarie 1960 4 pagini — 20 bani Pentru mărirea duratei de exploatare a maşinilor şi utilajelor intre ciclurile de reparaţii Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959 a prevă­zut ca o sarcină importantă pentru conducerile întreprin­derilor buna întreţinere a maşinilor şi utilajelor, efec­tuarea la timp şi în bune condiţiuni a reparaţiilor cu­rente şi mijlocii. Ţinînd cont de aceste sar­cini importante puse de par­tid în faţa noastră, colectivul de muncă al întreprinderii „Metalurgica“, condus de or­ganizaţia de partid, a dezbă­tut pe larg documentele ple­narei pe secţii şi grupe sin­dicale. In şedinţa grupei sindicale din cadrul atelierului de în­treţinere, muncitorii de aci s-au angajat ca în acest an să contribuie personal la mă­rirea duratei de exploatare a maşinilor şi utilajelor între ciclurile de reparaţii. Trăgînd învăţăminte din lipsurile ma­nifestate în anul trecut, ei au hotărît să-şi ridice nivelul profesional, să facă reparaţii de calitate, contribuind prin aceasta la prelungirea dura­tei de exploatare a maşini­lor şi utilajelor. „Strungurile noastre „Ran­­gheţ“ — a spus comunistul Brezac Helmut, strungar — au o durată de exploatare de 26.100 ore (3­/2 ani) intre ce­le două cicluri de reparaţii capitale. Durata de exploatare poate fi mărită dacă repa­raţiile curente şi mijlocii se fac cu multă atenţie şi con­trolate la timp de către spe­cialişti. Dar nu este destul cu atît. Fiecare din noi este da­tor să urmeze cursul de mi­nim tehnic din cadrul între­prinderii, pentru a-şi ridica calificarea profesională. Pe­­ngă acestea, este nece­sar ca fiecare muncitor care are în primire maşini şi uti­laje să le întreţină în cele mai bune condiţiuni. Va con­tribui prin aceasta la prelun­girea duratei de exploatare a maşinilor. Trebuie să arăt că în anul care a trecut nu toţi muncitorii şi-au întreţinut în cele mai bune condiţii maşi­nile. Astfel, frezorul Karol Ropert, de la atelierul meca­nic, fiind lipsit de grija pen­tru avutul obştesc, a stricat o freză scoţînd-o din produc­ţie timp de o săptămînă." După cele discutate în şe­dinţă şi ţinîndu-se cont de posibilităţile create, s-a ajuns la concluzia că perioada de 3 ani şi jumătate cît prevede durata de exploatare a strun­gurilor „Rangheţ", între cele două reparaţii capitale, să fie mărită cu 6 luni. In acest fel vor fi înlăturate două re­paraţii curente prin prelungi­rea duratei celorlalte. Acelaşi lucru îl vom aplica şi la ce­lelalte maşini şi utilaje. E­­conomiile realizate prin apli­carea acestor măsuri vor de­păşi anul acesta cîteva sute de mii lei. Mergînd pe linia trasată de Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, munci­torii întreprinderii noastre trebuie să lupte pentru folo­sirea în mod judicios a ca­pacităţilor de producţie, pen­tru prelungirea duratei de exploatare a maşinilor şi uti­lajelor, în aşa f­e ca sarcinile sporite de plan pe anul 191­0 să fie duse la îndeplinire cu mult Înainte de termen. IOAN VINATORU mecanic șef la întreprinderea „Metalurgica“ Sibiu. Succes deplin ttucăcoac CfriţedHţti coLonaU de­ padiei ) Azi şi mîine se vor desfăşura, în sala Teatrului­­­­ de stat din localitate, lucrările Conferinţei raio­nale de partid, eveniment de mare însemnătate în viaţa raionului nostru. Urmînd neabătut linia trasată de hotărîrile C.C. al P.M.R. organizaţia raională de partid Sibiu a obţinut în anul 1959 succese de seamă în dezvoltarea industriei, trans­formarea socialistă a agriculturii cît şi în ridi­carea muncii ideologice, îndrumate cu competenţă de Comitetul raional de partid, o serie de întreprinderi industriale cum sunt: Fabrica de cuţite din Ocna Sibiului, Uzinele textile şi fabrica „11 Iunie“ din Cisnădie, „Firul roşu“ Tălmaci, „Progresul“ Orlat şi altele, şi-au îndeplinit planul anual înainte de termen reali­­zînd în acelaşi timp produse peste plan şi impor­tante economii. Sectorul cooperatist al agricul­turii a crescut, de asemenea, în această perioadă prin crearea de noi unităţi cooperatiste şi prin extinderea celor existente. In anul 1959 s-au în­scris în sectorul cooperatist 5.263 familii cu o suprafaţă de 10.702 ha teren agricol. Tot ca rezultat al muncii Comitetului raional de partid trebuie subliniat şi faptul că în anul 1959 organi­zaţia raională de partid s-a întărit prin primirea a încă 411 membri şi candidaţi de partid, din care 205 colectivişti şi întovărăşiţi. Intîmpinînd cu entuziasm acest important eve­niment, oamenii muncii din raionul Sibiu se angajează să lupte cu hotărîre pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor reieșite din expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959. O lecţie interesantă la cercul agrozootehnic Intr-una din serile tre­cute, membrii cercului agro­zootehnic din cadrul gospo­dăriei agricole colective din Şura Mare au ascultat cu viu interes una dintre cele mai interesante lecţii. Este vorba de „Importanţa eco­nomică a culturii de floarea soarelui şi a porumbului de siloz“. Tov­­ing, agronom Traian Săcui de la G­ A.S. Sibiu a căutat să explice Colectiviştilor cît mai clar ce reprezintă aceste culturi pentru economia ţării noas­tre. După ce a vorbit despre felul cum se cultivă aceste plante, felul cum tre­buie să se pregătească te­renul etc., lectorul a insistat asupra necesităţii extinderii suprafeţelor cultivate cu floarea soarelui dar mai ales cu porumb de siloz. Aceasta ar duce la îmbună­tăţirea aprovizionării popu­laţiei cu grăsimi, carne şi lapte deoarece se ştie că porumbul însilozat este unul dintre cele mai bune furaje pentru animale• Interesul auditoriului a crescut simţitor cînd tov. Săcui a arătat că din punc­tul de vedere al unităţilor nutritive un hectar cultivat cu porumb de siloz, în teren bine pregătit şi îngrăşat, poate să dea o producţie care să depăşească dublul valorilor nutritive pe care poate să dea recolta de po­rumb boabe de pe un hectar. Dintre cei 39 colectivişti prezenţi la lecţie mulţi au pus întrebări suplimentare, căutînd să reţină cît mai bine problemele privind po­rumbul de siloz şi floarea soarelui. sporite la G.C.S. Cisnădie Cu ocazia dezbaterii cifre­lor de plan pe 1960, munci­torii din gospodăria agricolă de stat Cisnădie, şi-au luat angajamente sporite. Printre altele ei s-au angajat să mă­rească producţia de lapte pe cap de vacă furajată la 3.200 litri, să sporească numărul găinilor cu 40.000 bucăţi; să dubleze suprafaţa cultivată cu porumb, ajurigind la 400 hectare; să sădească o plan­taţie nouă de pomi pe o su­prafaţă de 50 hectare. In vederea măririi şeptelu­lui de animale, gospodăria va primi 2.000 de oi­ţigăi. Pentru adăpostirea lor ei au şi început construcția a două saivane. Mai multe mărfuri industria­l cu cheltuieli de circulaţie reduse In analiza făcută recent asupra activităţii desfăşurate de către colectivul I.C R.T.I. Sibiu pe anul 1959, au fost scoase în relief o serie de rezultate. De exemplu, pla­nul de desfacere al între­prinderii a fost depăşit cu 2,31 la sută. Ţinînd cont de rezultatele înregistrate în 1959 şi de condiţiile create, colectivul nostru s-a angajat ca în acest an să depăşească pla­nul de desfacere cu 4.376.000 lei, să realizeze economii în valoare de 87.500 lei prin reducerea cheltuielilor de circulaţie, iar productivi­tatea muncii să crească cu 1%. Pentru îndeplinirea aces­tor angajamente salariaţii noştri se vor strădui să aducă numai mărfuri de bună calitate şi la cerinţa consumatorilor. LUCREŢIA ŞARBA coresp.

Next