Flacăra Sibiului, 1962 (Anul 19, nr. 3199-3303)

1962-01-04 / nr. 3199

(Urmare din pag. l­a) Dragi tovarăşi, Noi, ţăranii, mai ştim că dacă viaţa noastră s-a schim­bat atit de mult, asta o da­torăm partidului nostru, în­drumării lui înţelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea şi fericirea între­gului popor. Avem un aliat puternic şi sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducă­toare, pe muncitorii din fa­brici, din uzine, din mine şi de pe şantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin par­tidul său, îl cîrmuieşte, ne a­­jută mereu cu maşini, cu cre­dite, cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră socialistă. Industria noastră fabrică tractoare şi maşini tot mai multe şi mai bune. In uzinele ţării se fa­brică marile noastre ajutoa­re de nădejde. La orice mun­că am face pe tarlalele gos­podăriilor colective, simţim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele şi maşinile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în nu­mele întregii ţărănimi, noi am mulţumit din suflet har­nicei noastre clase muncitoa­re pentru grija şi dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca şi toate celelalte maşini agricole, de mîinile lor sînt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Şi îngră­­şămintele acelea, albe ca ză­pada, din care se trag recol­tele bogate, tot în fabrici sînt­­ făcute, prin munca şi price­perea lor. Muncitorii, inginerii şi teh­nicienii din fabricile şi uzi­nele noastre sunt hotărîţi să ne sprijine şi mai puternic în viitor, să ne dea alte zeci de mii de tractoare şi maşini agricole tot mai bune şi mai bune, să ne trimită tot mai multe îngrăşăminte şi alte produse chimice necesare a­­griculturii. Le mulţumim încă o dată, lor, Partidului Muncitoresc Român şi guvernului, pentru marele ajutor pe care ni-l dau. Pe lîngă maşinile ce ne stau la dispoziţie, noi, colec­tiviştii, mai primim şi aju­torul inginerilor, tehnicienilor şi specialiştilor în agricultu­ră, care ne îndrumă zi cu zi pentru ca să împlinim toate muncile în cele mai bune con­diţii şi după toate regulile ştiinţei. Congresul al IlI-lea al par­tidului ne-a dat sarcina de a spori cit mai mult producţia de cereale şi îndeosebi de grîu şi porumb, de a creşte cit mai multe animale pentru a produce tot mai multă car­ne, lapte, ouă, lină şi altele. Ţărani colectivişti, mecanizatori, lucrători din gospodăriile de stat. Să depunem toată strădu­inţa şi priceperea noastră pen­tru a da viaţă acestor impor­tante cerinţe. Să folosim cit mai bine pământul, să apli­căm la timp tot ceea ce ştiinţa agriculturii de învaţă. Să fa­cem arături adînci, căci astăzi cu tractoarele puternice putem brăzda cum niciodată nu se putea face înainte cu anima­lele de muncă, să dăm pă­­mîntului îngrăşămintele de care are nevoie, să folosim seminţe de soi bun şi hibrizi care produc mult, să semă­năm la timpul cuvenit şi cu desimea cea mai potrivită, să facem la vreme şi cît se poate de bine toate muncile de în­grijire a semănăturilor şi să strîngem apoi recoltele la timp şi fără pierderi. Să ne fie drept învăţătură experienţa, munca din gospo­dăriile care au obţinut cele mai bogate recolte. Pilda lor este cel mai bun sfătuitor. Ea ne arată că e cu putinţă ca în anul 1962 toate gospodă­riile colective să obţină ase­menea recolte şi chiar mai bogate. De ce unele da şi altele nu? Depinde numai de vrednicia oamenilor şi de or­ganizarea muncii. Pornind de la aceste rezul­tate, mulţi dintre vorbitorii la Consfătuire au arătat că se poate merge şi mai depar­te, deoarece gospodăriile noastre au tot ce le trebuie pentru a putea obţine recolte de 5.000 kg, porumb boabe la hectar, într-un pămînt ne­irigat. Pentru aceasta, în fiecare gospodărie să alegem loturile cele mai bune, pe care să le cultivăm după cum ne învaţă ştiinţa şi după metodele ve­rificate pe teren de fruntaşi. Asemenea rezultate, care creează colectiviştilor o viaţă tot mai îmbelşugată, înseamnă un mare îndemn pentru ţă­ranii care au mai rămas la gospodăria individuală, unde nu se pot obţine nici pe de­parte asemenea recolte. De la sat la sat, oamenii află totul prin viu grai şi, trecînd pe drumurile ce taie cîmpurile, văd cu ochii deosebirea dintre recoltele de pe fîşiile răzleţe ale individualilor şi cele de pe ogoarele întinse ale co­lectivei. De aceea, an cu an, mii şi mii de familii de ţărani se unesc, întemeiază gospodării colective şi se poate spune că azi apare vădit că colec­tivizarea totală se va înfăptui înainte de 1965. Ţărani întovărăşiţi şi cu gospodării individuale. Veniţi cu toată încrederea alături de noi, de marea mul­ţime a ţărănimii, de ţărăni­mea colectivistă. Muncind toţi laolaltă in gospodării co­lective, pe tot întinsul ţării, vom făuri bunăstarea şi feri­cirea pentru toţi, pentru noi şi familiile noastre. Să pară In soarele lunii iunie, cind se coace griul, ţara toată po­leită in aur. Am suferit împreună în ro­bie la moşieri. Să ne bucurăm azi tot împreună de belşug şi fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, fraţi ai noştri. Săr­bătoarea intrării voastre în colectivă va fi cununia cu bel­şugul. Tovarăşi, Viaţa din ce în ce mai în­destulată pe care o duc co­lectiviştii, o viaţă cum nici n-a visat vreodată ţărănimea, ne arată fără greş că gospo­dăria colectivă este singura cale spre bunăstarea şi feri­cirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colectivişti. El este limpede ca lumina zilei. Pămîntul însuşi parcă ar cere colectivizarea, ca să poa­tă avea şi el bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii colectivizării agriculturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă în drumul spre cea mai mare prefacere şi înnoire a vieţii satului, a ţărănimii, spre un avînt al agriculturii, spre o viaţă şi mai îmbelşugată a poporului muncitor. Dragi tovarăşi, Pentru a întări gospodăriile colective prin creşterea veni­turilor şi a răspunde în ace­laşi timp intereselor mari ale statului şi nevoilor populaţiei, chemăm întreaga ţărănime şi pe toţi lucrătorii din agricul­tură să lupte pentru a obţine recolte tot mai mari de floa­­rea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fasole şi să cultive cît mai multe legume, îndeosebi în jurul oraşelor şi al centrelor muncitoreşti, pen­tru a putea răspunde din bel­şug nevoilor populaţiei. Să nu uităm apoi, tovarăşi, că ţara noastră este deosebit de prielnică pentru livezi şi vii. Sunt la noi multe dealuri pe care creşte doar iarbă as­pră şi spini, terenuri nisipoa­se pe care nu rodesc cereale şi culturi de cîmp. Insă toate acestea sînt bune pentru viţă de vie şi pomi fructiferi. Să le cultivăm, să le încununăm cu coroane înflorite de meri şi peri, de caişi şi vişini să le în­cărcăm cu viţa purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plantăm numai soiuri bune pentru ca munca noastră să fie din plin răsplătită. Vom crea astfel pentru întreaga populaţie bucuria plăcută pe care o dau fructele parfumate şi gustoase, izvor de sănătate şi bogăţie de seamă a ţării. Colectivişti, crescători de animale din toate gospodăriile colective. Toţi ştim că de totdeauna regiunile ţării noastre sunt minunate pentru creşterea ani­malelor, pentru această plă­cută îndeletnicire, aducătoare de mari venituri. Să folosim din plin acest dar al naturii pentru a creşte cît mai multe animale. Să le păstrăm şi să le creştem îndeosebi pe cele din prăsilă proprie. Să creăm neapărat in fiecare gospodărie puter­nice ferme de vaci, crescă­torii mari de porci şi să cău­tăm a le înmulţi an de an. Să sporim mereu numărul de oi cu lînă fină şi semi­­fină şi să le îngrijim astfel încît să avem cît mai multă lînă de la fiecare oaie. Cum nu există curte de ţăran fără păsări, să nu existe în jurul oraşelor şi centrelor munci­toreşti gospodărie colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase. Să hră­nim şi să îngrijim bine ani­malele şi păsările. Ştim doar foarte bine dintr-o experienţă de sute de ani, din moşi­­strămoşi, că numai astfel pu­tem obţine o producţie mare de lapte, de carne, de lînă, de ouă, încredinţaţi, aşadar, această muncă celor mai pricepuţi şi harnici colectivişti, celor care prin firea lor iubesc anima­lele şi păsările. Ingrijiţi-vă din timp de hrana îndestulă­toare şi bună pentru toate animalele. Ridicaţi-le adă­posturi sănătoase, folosind în mod chibzuit materialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pentru a le construi cît mai ieftin. Mecanizatori, ingineri, şi tehnicieni din staţiunile de maşini şi tractoare. Noi, colectiviştii, simţim sprijinul puternic pe care ni-l daţi zi de zi pentru a ne ajuta să avem recolte tot mai îmbelşugate, pentru a ne în­tări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne daţi şi de aci înainte sprijinul vos­tru, într-o măsură şi mai mare, pentru ca împreună să putem înfăptui cu cinste sar­cinile care stau în faţa agri­culturii. Mecanizatori, să vă îmbo­găţiţi tot mai mult cunoştin­ţele îndeletnicirii folositoare pe care o aveţi, pentru a putea întreţine şi repara cît mai bine maşinile ce ne sînt atît de necesare în munca noastră, pentru a asigura re­colte bogate. Folosiţi din plin, cu chibzuinţă şi destoinicie, maşinile şi tractoarele, spre a obţine tot ce ele pot da. Respectaţi cu sfinţenie obli­gaţiile ce v-aţi luat prin con­tractele încheiate cu gospodă­riile noastre şi faceţi lucră­rile cu tragere de inimă, la timp şi cît mai bine. Ingineri şi tehnicieni agronomi, zootehnicieni, horticultori, mecanizatori, medici veterinari. Astăzi pămînturile gospo­dăriilor colective se întind pe milioane de hectare. Aseme­nea întinderi deschid posibili­tăţi de neînchipuit pentru multe şi felurite ramuri de producţie agricolă. Aveţi totul pentru a des­făşura o uriaşă muncă, de un uriaş folos. Niciodată nu au existat asemenea condiţii. Niciodată nu s-a putut des­făşura munca pe care o du­ceţi cu atît avînt şi cu atîta măreţie. Biruim numai cu ajutorul ştiinţei, al tuturor aplicaţiilor ei, al cunoştinţelor agroteh­nice, care-i ştiinţa dărniciei pămîntului în care stă bel­şugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s-a rostit la Consfătuire apelul ce vi s-a adresat pentru a veni cu noi, toţi laolaltă, în mijlocul gospodăriilor colective şi de stat, unde veţi putea aduce şi aplica pe scară mare bo­găţia cunoştinţelor voastre şi veţi putea cunoaşte marea bucurie şi mulţumire a roa­delor muncii. Munca devotată pe care aţi dus-o pînă acum, sprijinul preţios pe care ni l-aţi dat, umăr la umăr cu toţi lucră­torii ogoarelor, pe care ne înfrăţeşte într-o mare familie un ţel comun, este preţuită cu toată căldura de marea mulţime a colectiviştilor. Veniţi cu dragoste între noi, în mijlocul colectiviştilor, şi învăţaţi-ne cum să ne or­ganizăm mai bine producţia, ce trebuie să ştim şi cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie ştiinţa. Puneţi toată înflăcărarea pe care o aveţi pentru tot ce este nou şi înaintat, toată puterea voastră creatoare, în slujba înfloririi agriculturii noastre socialiste şi veţi bine­merita de la fiecare locuitor al patriei. Oameni de ştiinţă din agricultură, îndreptaţi-vă eforturile spre rezolvarea celor mai im­por­­tante probleme ridicate de practică, desfăşuraţi activita­tea voastră ştiinţifică in strînsă legătură cu problemele actuale ale construirii socia­lismului la sate. Luptaţi pen­tru introducerea şi generali­zarea în practica agricolă a rezultatelor cercetărilor ştiin­ţifice. Tovarăşi, încredinţăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorşi în satele noastre, vom spune tuturor ţăranilor şi lucrătorilor din agricultură despre cele dez­bătute aici şi vom găsi în noi darul de a le transmite tot entuziasmul şi înflăcăra­rea cu care ne-a înarmat Consfătuirea. Vom fi purtătorii cuvîntu­­lui adevărului şi-l vom sădi în toate inimile pentru ca întreaga ţărănime să se pă­trundă de puterea lui şi să vină alături de noi să între­gim marele front al colecti­viştilor, al noii ţărănimi din patria noastră. Nu vom pregeta să ne con­tinuăm neobosita muncă pen­tru întărirea gospodăriilor noastre colective, a agricul­turii socialiste, pentru obţi­nerea unui belşug de produse agricole, pentru ridicarea ne­contenită a nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Trăiască alianţa dintre eroica noastră clasă munci­toare şi harnica ţărănime! Trăiască Partidul Muncito­resc Român, conducătorul în­cercat şi iubit al luptei poporului nostru pentru desă­­vîrşirea construcţiei socialiste, pentru înflorirea scumpei noa­stre patrii, pămînt al fericirii tuturor celor ce muncesc! Ca o chemare de bucium, chemarea noastră să răsune în inimile pline de avînt şi încredere ale întregii ţărănimii CHEMAREA Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti Jealim­e şi perspective La Uzina mecanică Mîrşa planul anual la producţia glo­bală şi marfă a fost îndepli­nit încă de la 20 decembrie, încununînd de succes munca harnicului colectiv de aici. Această realizare a dat un şi mai mare avînt muncitorilor din atelierele productive. Pentru asigurarea unor rea­lizări şi mai frumoase în anul 1962, cu ocazia prelucrării cifrelor de plan, muncitorii au făcut propuneri preţioase care îmbunătăţesc fluxul tehnologic pe repere şi subansamble. Am reţinut cîteva: montarea a 3 dispozitive de prindere pneu­matică la strung; reorganiza­rea fluxului tehnologic la ate­lierul de platforme şi obloane; construirea unei macarale portal la atelierul de grinzi; confecţionarea unei mese cu role la tăierea laminatelor şi multe altele. Toate propu­nerile au şi fost incluse în planul M.T.O. pe anul 1962, dîndu-se termene scurte pen­tru a avea eficacitate econo­mică imediată. Colectivul de la Uzina mecanică Mîrşa a hotărît ca în anul acesta să obţină rezultate şi mai bune. IO­AN BIRBIC, coresp. Concert Recent, corul Şcolii medii nr. 3, acompaniat de o for­maţie redusă a Filarmonicii de stat din localitate, a pre­zentat un interesant concert de muzică de masă, de operă şi operetă. Fiind susţinut în sala clubului „Independenţa“ concertul a putut fi audiat de un numeros public alcătuit îndeosebi din cadre didactice, părinţi ai elevilor, elevi de la diferite şcoli, interesant în programul corului au fi­gurat: „O, lume, ce frumoasă eşti" de Beethoven, fragment din opereta „Crai nou“ de Ciprian Porumbescu, „Corul partizanilor" din opereta „Vint de libertate" de Isak Dunaevski, „Cintecul păcii" de Dimitri Șostakovici și alte melodii. TATU MARIA, coresp. Hărnicia Măriei Nu este zi în care Maria Grozav, îngrijitoare-mulgă­­toare la G.A.C. Şura Mare, să nu dea pe la biroul co­lectivei. Vine aici ca la ea acasă. A îndrăgit colectiva deşi numai în luna februarie anul trecut a intrat în ma­rea familie a şurenilor. Cind i s-a repartizat 11 viţei să-i îngrijească, i-a spus lui băr­­batu-său. „Gheorghe, nu mă voi face de rîs. Acasă nu am crescut niciodată mai mulţi de doi“. In a doua lună, conducerea colectivei i-a repartizat 25 viţei, iar acum îngrijeşte o grupă de vaci. De muncă nu i-a fost frică niciodată. Ea a întrecut chiar şi pe Gheorghe, băr­batu-său cu 140 de zile. Gro­zavă femeie ! Strădania mun­cii ei de zece luni i-a oferit, la sfîrşitul anului, o bucurie justificată. După cele 390 zi­le efectuate de ea şi 250 de bărbatu-său au primit 3.846 lei, 2.564 kg griu, 1.282 kg porumb boabe, 64 kg zahăr, aproape 2.000 kg cartofi, fu­raje şi alte produse. Viaţa în gospodărie, veni­turile mari realizate in acest răstimp, relativ scurt, au creat acestor oameni o via­ţă fericită, lipsită de griji şi totodată un motiv de regret pentru faptul că nu au intrat mai devreme in colectivă. I. N. 3/1 noaptea de revelion (Urmare din pag. l­ a) ^Printre, textil­işti Cit de măreţ e să treci un prag, mai ales ca acela al anului nou in mijlocul colec­tivului din care faci parte. Pretutindeni lumina care se revarsă asupra noastră stră­luceşte viu, ca un buchet de succese. Cit de satisfăcut te simţi în mijlocul tovarăşilor de muncă, intr-o sală ca a­­ceasta spaţioasă şi împodo­bită cu ghirlande din hirtie multicoloră, strînşi în jurul pomului de iarnă, unindu-ne cu toţii: — La mulţi ani fericiţi! Oameni, lumini şi urări aşteaptă noul an. Intr-adevăr fiecare rămurea a bradului, încă plin de sevă, are un dar pentru fiecare în parte „Mun­că şi fapte"... In mijlocul oaspeţilor nou­lui an, in sala cantinei Uzi­nelor textile din oraşul Cis­­nădie se afla primul secretar al Comitetului raional U.T.M., tov. Haras Ioan. A ţinut să felicite călduros pe fruntaşii în producţie de la Uzinele textile Cisnădie, care la data de 16 decembrie a îndeplinit planul valoric pe anul 1961. Dar emoţia şi bucuria stră­luceşte pe buzele fiecărui textilist atunci cind vocea crainicului anunţă că tovară­şul Gh. Gheorghiu-Dej va vorbi. Cuvinte calde au pă­truns in inima noastră. Apoi am ridicat paharul plin cu vin în cinstea partidului, a noului an. Prinşi de iureşul dansului, am intrat în noul an, puter­nici şi însufleţiţi de noi fapte măreţe spre o viaţă şi mai fericită. In noaptea de revelion, am ridicat paharul în cinstea do­rinţei de a fi pace pe pla­netă, de a trăi fericiţi şi li­beri sub cerul înstelat al pa­triei. Sub strălucirea caldă a viitorului am închinat paha­rul unindu-ne ca in fiecare an. La mulţi ani fericiţi... ILIU VASILE muncitor la Uzinele textile Cisnădie l­a căminul cul furat din­­Iristian Ţăranii colectivişti români şi germani din comuna Cris­tian au petrecut revelionul în comun, în sala căminului cul­tural. Formaţiile artistice au pre­zentat diverse programe care s-au bucurat de mare succes. După prezentarea programe­lor în sunetul fanfarei, al val­surilor, tangourilor şi al in­virtitelor, colectiviştii au pe­trecut pină-n zorii zilei. La ora 24 mai mulţi to­varăşi din conducerea G.A.C. „Tractorul roşu" au vorbit colectiviştilor. Ei au arătat pe scurt rezultatele bogate obţi­nute de harnicii colectivişti din comuna noastră și le-au urat noi succese în munca lor în anul 1962. RENTEN JOAN, colectivist

Next