Flacăra, aprilie-iunie 1957 (Anul 6, nr. 7-12)

1957-04-01 / nr. 7

bilă. S-au creat astfel opt comisii permanente cu deputaţi aleşi(în afară de comisia permanentă de validare), comisii care prin drepturile largi ce li s-au acordat, ca şi prin componenţa lor, vor putea asigura un control temeinic al Marii Adunări asupra organelor de stat, începînd cu ministerele.­­Sper că, cititorului îi poate sugera mai bine un fapt, mărunt în aparenţă dar care mie mi se pare mare în esenţă: au fost cazuri cînd unele şedinţe ale plenarei Marii Adunări Naţionale au fost amînate timp de cîteva ore, pentru că în comisiile permanente nu se ajunsese încă la finalul dezbaterilor proiec­telor, iar unele proiecte au fost prezentate cu multe amendamente de către comisii). Sau nu mai departe decît dreptul deputatului —prevăzut de acelaşi regulament — de a inter­pela guvernul sau pe oricare dintre membrii guvernului, cu obligaţia celui interpelat de a da răspuns în maximum trei zile, precum şi obli­gaţia Marii Adunări Naţionale de a adopta o hotărîre pe marginea fiecărei interpelări. Apoi, prevederile in legătură cu introducerea votului secret prin buletine, nu numai prin bile cum era pîna acum, cele privind imunitatea deputa­tului şi multe altele, toate la un loc dînd o ima­gine sugest­ivă a democratismului larg ce se ma­nifestă în lucrările celui mai înalt for al ţării. ★ Ordinea de zi fiind aprobată de Adunare şi alegindu-se noul Prezidiu în frunte cu tovarăşul Dr. Pe­ru Groza, s-a trecut la modificarea unor articole din Constit­uţie, modificare care trebuia să deschidă calea măsurii de reducere a numă­rului ministerelor şi de schimbare a denumirii lor. Cu cîteva zile înainte, Biroul Politic al G.­­­.. al P.M.R. dăduse publicităţii comunicatul şedinţei în care se ocupa de măsurile pent­ru îm­bunătăţirea activităţii administraţiei centrale de stat şi în care se propunea restrîngerea numărului de ministere şi lărgirea competenţei lor. Cît de justă a fost această propunere, s-a văzut şi din cuvîntul multor deputaţi, care au arătat că este necesar ca simplificarea administraţiei să pornească de la centru şi că alegătorii lor vor primi cu satisfacţie legea pentru restrîngerea numărului ministerelor. Această lege — au spus ei — se va restrînge în mod pozitiv asupra activităţii întreprinderilor şi instituţiilor. Un moment impresionant l-a constituit ale­gerea de către deputaţi a preşedintelui noului Consiliu de Miniştri. După ce tovarăşul Chivu Stoica a depus mandatul încredinţat de vechea Adunare Naţională, s-a suit la tribună tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej care — în puţine cuvinte — a propus, în numele C.C. al P.M.R. şi al unui grup de deputaţi, pe tovarăşul Chivu Stoica. Deputaţii Marii Adunări au primit propunerea cu aplauze furtunoase pentru că ei îl cunosc şi-i apreciază activitatea de preşedinte al Consiliului de Miniştri, energia cu care a trecut la aplicarea Hotărîrilor Congresului al II-lea al Partidului, grija sa pentru ca în Con­siliul de Miniştri şi în organele de stat să se aplice linia partidului, de îmbunătăţire con­tinuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Declaraţia-program a noului guvern, prezen­tată de tovarăşul Chivu Stoica, a venit să con­firme hotărîrea guvernului­ de a urma aceeaşi politică de ridicare a traiului oamenilor mun­cii, de dezvoltare a economiei, a industriei şi agriculturii, a ştiinţelor şi artei, o politică de strîngere a relaţiilor de prietenie cu toate po­poarele şi în primul rînd cu popoarele lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, prie­tena credincioasă a poporului nostru. Discuţiile pe marginea declaraţiei tovarăşului Chivu Stoica — care a înfăţişat un vast pro- Noul Prezidiu al Marii Aduniri Naţionala. In loja din dreapta Incintai: conducători ai partidului si ai guvernului. Un grup de deputaji strungari, de la stinga la dreapta: Ștefan Covaci, Alexandru Chiru, C. Putinică, Gheorghe Ridoiu, I. Moldoveanu, N. Vasu. în timpul unei pauze, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri Al. Bîrlădeanu se intrajine cu Ministrul Finan­­țelor, A. Vljou­... Aspect de la o votare Pe culoarele Marii Aduniri Nationale, aca­demicienii G. Câjm­escu, A. Ojatea si Traian Sivulescu.

Next