Flacăra, octombrie-decembrie 1978 (Anul 27, nr. 40-52)

1978-10-05 / nr. 40

P PATRIA, CABINETUL DE LUCRU AL PREŞEDINTELUI Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu într-o săptămînă in care preocuparea pentru problemele dezvoltării economico­­sociale a ţării noastre în etapa actuală au reţinut in mod deosebit atenţia — este vorba de Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R.­­, într-o săptămînă deci con­sacrată unei amănunţite şi exigente ana­lize a stadiului îndeplinirii obiectivelor stabilite la Congresul al XI-lea şi Confe­rinţa Naţională ale partidului, a ceea ce avem de făcut in continuare in acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a în­­tîlnit cu numeroase personalităţi politice şi ştiinţifice ale vieţii internaţionale, cu ziarişti străini, a primit scrisori de acre­ditare ale unor noi ambasadori in ţara noastră. O confirmare cit se poate de grăitoare privind unitatea dintre politica internă şi cea externă a partidului şi sta­tului nostru, o demonstraţie a preocupării continue, consecvente pe care Partidul Comunist Român, România socialistă o manifestă pentru binele şi liniştea pro­priului popor, dar şi a lumii întregi. Primirea de către secretarul general al partidului a tovarăşului Harilaos Florakis, secretar general al C.C. al P.C. din Gre­cia a evidenţiat inalta apreciere pe care oaspetele elen o are pentru rezultatele obţinute de poporul român, sub condu­cerea P.C.R., în construcţia societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate în Româ­nia. In timpul întrevederii au fost evo­cate bunele raporturi existente între Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist din Grecia şi a fost exprimată do­rinţa de a fi intensificate aceste raporturi, pe temeiul convingerii că o astfel de evo­luţie contribuie la întărirea solidarităţii dintre oamenii muncii din cele două ţări, la promovarea cursului pozitiv al re­laţiilor şi cooperării multilaterale dintre România şi Grecia, în folosul celor două popoare, al cauzei păcii şi colaborării. A avut loc, de asemenea, o informare reci­procă asupra preocupărilor actuale ale celor două partide, s-a făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme ale situaţiei internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Necesitatea intensificării eforturilor tu­turor guvernelor, forţelor progresiste, de­mocratice, a tuturor popoarelor de pe continent pentru realizarea păcii, secu­rităţii şi colaborării neîngrădite pe conti­nentul nostru a fost evidenţiată şi în ca­drul schimbului de vederi privind actua­litatea politică internaţională dintre tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi Delegaţia Partidului Politic Radical din Olanda, formată din Herman Verbeek, preşedin­tele partidului, şi H. Waltmans, membru al Camerei inferioare a Parlamentului olandez. în cadrul aceleiaşi întrevederi a fost exprimată satisfacţia pentru evolu­ţia pozitivă a relaţiilor de colaborare dintre România şi Olanda şi a fost re­afirmată dorinţa comună de a dezvolta această rodnică conlucrare pe plan eco­nomic, tehnico-ştiinţific şi cultural, în folosul ambelor popoare, a­ cauzei păcii, securităţii şi cooperării în Europa şi în lume. Cursul ascendent al relaţiilor româno­­zaireze — care se dezvoltă continuu, pe baza hotărîrilor şi măsurilor stabilite de preşedinţii celor două ţări cu prilejul în­­tîlnirilor şi convorbirilor avute la Bucu­reşti şi Kinshasa — a fost evocat cu pri­lejul primirii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a Comisarului politic al gu­vernului zairez, Litho Moboti, membru al Biroului Politic al Partidului Mişcarea Populară a Revoluţiei din Zair. In timpul întrevederii a fost manifestat interesul comun de a se intensifica în continuare schimburile comerciale şi cooperarea economică între România şi Republica Zair, de a se acţiona pentru consolidarea şi lărgirea relaţiilor de prietenie româno­­zaireze, în interesul­­ ambelor popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Primirea­ de către preşedintele ţării a lui Mohan Dharia, ministrul comerţului, aprovizionării civile şi cooperării din In­dia, a oferit un bun cadru pentru releva­rea evoluţiei ascendente a relaţiilor din­tre România şi India, curs avînd la bază importantele înţelegeri stabilite cu ocazia dialogului româno-indian la nivel înalt de la Bucureşti şi Delhi. Interesul comun de a adunei şi diversifica colaborarea în multiple domenii de interes reciproc por­neşte de la convingerea că progresul eco­nomic al celor două ţări deschide per­spective tot mai largi pentru punerea în valoare a unor noi posibilităţi şi modali­tăţi de cooperare reciproc avantajoasă. A fost exprimată, de asemenea, dorinţa celor două ţări de a intensifica conlu­crarea pe plan internaţional, pentru re­alizarea năzuinţelor de pace, libertate şi progres ale popoarelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Republicii Socialiste România, a pri­mit, de asemenea, pe Alastair Gillespie, ministrul energiei, minelor şi resurselor al Canadei, şi pe Ross Campbell, pre­şedintele Consiliului de administraţie al Agenţiei pentru energia atomică a Cana­dei, aflaţi într-o vizită în ţara noastră. In timpul convorbirii au fost eviden­ţiate bunele raporturi statornicite între România şi Canada, apreciindu-se că există condiţii favorabile pentru extinde­rea colaborării bilaterale şi pe terţe pie­ţe, în diverse sectoare de interes reciproc, inclusiv în domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice. In acest context s-a manifestat inte­resul României şi Canadei de a concre­tiza în forme reciproc avantajoase posi­bilităţile existente pentru dezvoltarea colaborării economice, a schimburilor co­merciale româno-canadiene. Preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a mai primit pe Nicholas Bucur, cetăţean ame­rican de origine română, consilier al municipalităţii, şeful Departamentului pentru relaţiile cu oraşele înfrăţite şi preşedintele Centrului de comerţ interna­ţional din Cleveland (S.U.A.), care efec­tuează o vizită în ţara noastră. In timpul întrevederii au fost evocate bunele raporturi şi colaborarea multilate­rală dintre România şi S.U.A, apreci­indu-se că există posibilităţi pentru dez­voltarea şi diversificarea lor pe plan eco­nomic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de interes reciproc, în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. La 3 octombrie, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Pedro Duran Farell, preşedintele Grupului de firme „Corporacion Industrial Catalana“ din Spania, care face o vizită în ţara noastră. Oaspetele a mulţumit preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru întrevederea acordată, pentru posibilitatea de a vizita din nou România şi de a cunoaşte nemijlocit realizările obţinute de poporul român pe calea dezvoltării multilaterale a ţării şi a relevat buna colaborare care se dezvoltă între Grupul de firme „Cor­poracion Industrial Catalana“ şi între­prinderi de specialitate din ţara noastră. In cadrul convorbirii au fost relevate posibilităţile existente de dezvoltare în continuare şi adîncire a colaborării şi cooperării dintre întreprinderi româ­neşti şi firme spaniole atît în domeniul cooperării industriale cît şi al schimbu­rilor de mărfuri. In acelaşi interval de referinţă, 27 sep­tembrie — 4 octombrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe Adeuga Adekouye, ambasadorul Republicii Federale Nigeria, cu prilejul prezentării scrisorilor de acre­ditare, şi delegaţia de ziarişti filipinezi, formată din Jose V. Macaspac, redactor şef adjunct al Agenţiei filipineze de ştiri P.N.A., Manuel Salak, editor al ziarului „Times Journal“, Benjamin Lara, comen­tator al ziarului „Bulletin Today“ şi Cris­pin Martinez, director editorial al ziaru­lui „Evening Post“, cărora le-a acordat un interviu. La 27 septembrie, consemnăm primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu a directorului Institutului pentru cercetări sociale din Londra. Oaspetele britanic a mulţumit pentru posibilitatea oferită de a vizita instituţii ştiinţifice din România, de a se întîlni cu oameni de ştiinţă din ţara noastră şi şi-a manifestat interesul de­osebit faţă de modul in care sînt soluţio­nate problemele pe care le ridică pe plan social creşterea accelerată a economiei ţării. Directorul Institutului pentru cercetări sociale din Londra a dat o înaltă apre­ciere activităţii şefului statului român consacrată dezvoltării multilaterale a României, contribuţiei sale de excepţio­nală valoare in afirmarea pe plan inter­naţional a ideilor înţelegerii, colaborării şi păcii între toate naţiunile. Relevîn­­du-se importanţa schimburilor de vederi, a contactelor şi discuţiilor dintre oamenii de ştiinţă români şi britanici pentru o mai bună cunoaştere reciprocă şi pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi conlucrare româno-britanice, a fost subli­niat rolul pe care îl pot avea oamenii de ştiinţă în influenţarea şi mobilizarea opi­niei publice, a guvernelor, pentru solu­ţionarea în interesul popoarelor a proble­melor ce confruntă omenirea , dezarma­rea, lichidarea subdezvoltării, edificarea unei noi ordini economice şi politice mondiale. Enunţarea tuturor acestor aspecte aflate pe agenda dialogului internaţional purtat de secretarul general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atrage atenţia asupra numi­torului comun sub care pot fi aşezate problemele abordate, ideile aduse în dis­cuţie , preocuparea statornică, angajată a României socialiste de a dezvolta rela­ţii bune de înţelegere şi conlucrare cu toate ţările, de a contribui activ, alături de forţele înaintate, progresiste la reali­zarea unei lumi a păcii şi înţelegerii între toate popoarele. D. IOVANEL ■ Imagine din timpul dialogului intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Harilaos Florakis Primirea de către preşedintele ţării a Delegaţiei Partidului Politic Radical din Olanda a prilejuit reafirmarea dorinţei comune de amplificare a relaţiilor româno-olandeie Adevărul şi vigoarea societăţii noastre (Urmare din pagina 1) tivarea eficientă a aptitudinilor sale ma­nuale şi intelectuale. Pentru a termina cu bine şi acest an al unui cincinal vital pen­tru destinul colectiv al poporului nostru, este necesar să ne reconsiderăm întreaga capacitate de muncă şi gîndire. Este ne­cesar — a precizat conducătorul partidului şi statului nostru — să întreprindem efor­turi constante pentru folosirea la capa­citatea stabilită a instalaţiilor şi utilaje­lor complexe din toate compartimentele productive ale vieţii noastre, să ridicăm produsele muncii noastre la cotele perfor­manţelor mondiale, să luptăm pentru în­tărirea disciplinei, să instituim pretutin­deni cursuri pentru înalta calificare şi re­ciclare a personalului muncitoresc şi in­gineresc, să asimilăm în producţie ulti­mele înfăptuiri ale creaţiei autohtone şi internaţionale, să asigurăm în mod ritmic aprovizionarea tehnico-materială a Între­prinderilor, să gospodărim cu mai multă înţelepciune bugetul nostru de timp şi zestrea de valori încredinţată. Sîntem datori să îndeplinim cu cinste aceste datorii istorice ale momentului, sprijinite în geneza lor intimă pe eterna şi ireconciliabila luptă dintre vechi şi nou, dintre adevăr şi injustiţie. O luptă care, aşa cum preciza şi cu acest prilej to­varăşul Nicolae Ceauşescu, este legată nemijlocit de atitudinea novatoare, revo­luţionară a omului societăţii noastre. To­tul porneşte şi se întoarce în spaţiul de muncă şi gîndire al omului, este şi rămî­­ne un transfer al personalităţii lui, al meritelor şi scăderilor sale ca individ şi membru al colectivităţii umane, totul este organic legat de modelarea şi remodelarea lui continuă, de ridicarea nivelului său politic şi profesional în cadrul unui sis­tem instituţional profund democratic şi participativ. Munca omenească este în esenţă un act de creaţie, iar în cadrul unei societăţi stăpînă pe destinele ei, o activi­tate cu o largă deschidere spre inovare, spre o permanentă perfecţionare inter şi multidisciplinară, şi care se defineşte practic prin dezvoltarea şi propulsarea iniţiativei politice a maselor, a participă­rii competente, eficiente a întregului nos­tru popor la adoptarea deciziilor în toate sectoarele de activitate, la modelarea con­ştientă a vieţii economice şi sociale. Tot ce am realizat şi vom continua să înfăptuim între fruntariile acestei ţări şi în universul spiritual al naţiunii noastre depinde de noi şi numai de noi. Ţara a fost şi rămîne a celor buni, a celor mulţi cu alte cuvinte, a celor care, prinzînd su­flare din lutul ei, se întorc recunoscători pentru a-i cinsti memoria, pentru a-i re­­înnobila virtuţile prin hărnicia braţelor şi acuitatea gîndirii creatoare. Această uriaşă conştiinţă de sine ne îndeamnă să ne purtăm cu demnitate şi modestie laurii victoriilor şi să analizăm în permanenţă cu o­­matură chibzuinţă greutăţile şi gre­şelile de orice natură. Recenta cuvîntare rostită de primul bărbat al ţării la Con­sfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. reafirmă pregnant tocmai această uriaşă forţă şi înţelepciune a societăţii noastre, a unui popor cu o unitate de granit care, sub conducerea partidului revoluţionar al comuniştilor, îşi măsoară victoriile şi scru­tează viitorul analizîndu-şi fiecare pas cu spirit critic, lucid, relevînd meritele şi indepărtînd automulţumirea. Abolirea curtoaziei de circumstanţă, ridiculizarea academismului formal, dezbrăcarea poli­­teţei de veşmintele ipocriziei, desfolierea minciunii şi a diplomaţiei făţarnice, în­locuirea acestora cu discuţia francă, des­chisă, prin desferecarea curajului, a lup­tei de opinii — reprezintă, desigur, cel mai mare cîştig al orînduirii noastre so­cialiste. Intr-o societate în care sfatul ţării se confundă cu însăşi forţa de gin­­dire, de cunoaştere, de apreciere realistă şi prospectivă a unui întreg popor — par­ticiparea maselor largi de oameni ai muncii la activitatea de conducere şi de­cizie asigură utilizarea constantă a celor mai puternice şi fine instrumente sociale de autoreglare, a celor mai activi factori împotriva inerţiei şi anchilozării. Poporul este şi rămîne principalul demiurg al în­tregului edificiu politic, economic şi social al României. De aici necesitatea impe­rioasă — a ţinut să reamintească in înche­iere tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de a se acorda mai multă atenţie consiliilor oa­menilor muncii, participării maselor de cetăţeni la adoptarea deciziilor şi la exer­citarea controlului înfăptuirii în viaţă a măsurilor stabilite de partid. O situaţie care reimpune îmbunătăţirea activităţii de partid, întărirea spiritului de răspun­dere al comuniştilor, al afirmării rolului conducător al partidului, al sporirii aten­ţiei pe care o datorăm activităţii politico­­educative, ridicării nivelului politic şi ideologic al maselor de oameni ai muncii, dezvoltării conştiinţei socialiste. Efortul individual şi colectiv în afirma­rea calităţii muncii şi vieţii reprezintă expresia majoră a promovării noului, dar el este înainte de orice un act de conşti­inţă. Tocmai de aceea, a ţinut să preci­zeze în repetate rînduri tovarăşul Nicolae Ceauşescu — confruntarea dialectică, ac­tivă, dintre nou şi vechi trebuie să fun­damenteze întreaga noastră activitate de muncă şi gîndire. „Trebuie să acţionăm cu toată hotărîrea împotriva a tot ceea ce este vechi şi nu mai corespunde noilor forţe de producţie, noilor schimbări din structura socială — a precizat cu alt prilej secretarul general al partidului nos­tru. Să luptăm cu hotărire împotriva lipsurilor, a concepţiilor retrograde, să facem loc şi să stimulăm cu toată energia noul, afirmarea acestuia in toate dome­niile de activitate. Numai aşa vom fi re­voluţionari pină la capăt, vom asigura triumful socialismului şi comunismului in România“. Flacăra pagina 2 ANUL XXVII - Nr. 40 (1 217) - 5 octombrie 1978

Next