Flacăra, octombrie-decembrie 1978 (Anul 27, nr. 40-52)
1978-10-05 / nr. 40
P PATRIA, CABINETUL DE LUCRU AL PREŞEDINTELUI Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu într-o săptămînă in care preocuparea pentru problemele dezvoltării economicosociale a ţării noastre în etapa actuală au reţinut in mod deosebit atenţia — este vorba de Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., într-o săptămînă deci consacrată unei amănunţite şi exigente analize a stadiului îndeplinirii obiectivelor stabilite la Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, a ceea ce avem de făcut in continuare in acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu numeroase personalităţi politice şi ştiinţifice ale vieţii internaţionale, cu ziarişti străini, a primit scrisori de acreditare ale unor noi ambasadori in ţara noastră. O confirmare cit se poate de grăitoare privind unitatea dintre politica internă şi cea externă a partidului şi statului nostru, o demonstraţie a preocupării continue, consecvente pe care Partidul Comunist Român, România socialistă o manifestă pentru binele şi liniştea propriului popor, dar şi a lumii întregi. Primirea de către secretarul general al partidului a tovarăşului Harilaos Florakis, secretar general al C.C. al P.C. din Grecia a evidenţiat inalta apreciere pe care oaspetele elen o are pentru rezultatele obţinute de poporul român, sub conducerea P.C.R., în construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. In timpul întrevederii au fost evocate bunele raporturi existente între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Grecia şi a fost exprimată dorinţa de a fi intensificate aceste raporturi, pe temeiul convingerii că o astfel de evoluţie contribuie la întărirea solidarităţii dintre oamenii muncii din cele două ţări, la promovarea cursului pozitiv al relaţiilor şi cooperării multilaterale dintre România şi Grecia, în folosul celor două popoare, al cauzei păcii şi colaborării. A avut loc, de asemenea, o informare reciprocă asupra preocupărilor actuale ale celor două partide, s-a făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme ale situaţiei internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Necesitatea intensificării eforturilor tuturor guvernelor, forţelor progresiste, democratice, a tuturor popoarelor de pe continent pentru realizarea păcii, securităţii şi colaborării neîngrădite pe continentul nostru a fost evidenţiată şi în cadrul schimbului de vederi privind actualitatea politică internaţională dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Delegaţia Partidului Politic Radical din Olanda, formată din Herman Verbeek, preşedintele partidului, şi H. Waltmans, membru al Camerei inferioare a Parlamentului olandez. în cadrul aceleiaşi întrevederi a fost exprimată satisfacţia pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor de colaborare dintre România şi Olanda şi a fost reafirmată dorinţa comună de a dezvolta această rodnică conlucrare pe plan economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, în folosul ambelor popoare, a cauzei păcii, securităţii şi cooperării în Europa şi în lume. Cursul ascendent al relaţiilor românozaireze — care se dezvoltă continuu, pe baza hotărîrilor şi măsurilor stabilite de preşedinţii celor două ţări cu prilejul întîlnirilor şi convorbirilor avute la Bucureşti şi Kinshasa — a fost evocat cu prilejul primirii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a Comisarului politic al guvernului zairez, Litho Moboti, membru al Biroului Politic al Partidului Mişcarea Populară a Revoluţiei din Zair. In timpul întrevederii a fost manifestat interesul comun de a se intensifica în continuare schimburile comerciale şi cooperarea economică între România şi Republica Zair, de a se acţiona pentru consolidarea şi lărgirea relaţiilor de prietenie românozaireze, în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Primirea de către preşedintele ţării a lui Mohan Dharia, ministrul comerţului, aprovizionării civile şi cooperării din India, a oferit un bun cadru pentru relevarea evoluţiei ascendente a relaţiilor dintre România şi India, curs avînd la bază importantele înţelegeri stabilite cu ocazia dialogului româno-indian la nivel înalt de la Bucureşti şi Delhi. Interesul comun de a adunei şi diversifica colaborarea în multiple domenii de interes reciproc porneşte de la convingerea că progresul economic al celor două ţări deschide perspective tot mai largi pentru punerea în valoare a unor noi posibilităţi şi modalităţi de cooperare reciproc avantajoasă. A fost exprimată, de asemenea, dorinţa celor două ţări de a intensifica conlucrarea pe plan internaţional, pentru realizarea năzuinţelor de pace, libertate şi progres ale popoarelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, de asemenea, pe Alastair Gillespie, ministrul energiei, minelor şi resurselor al Canadei, şi pe Ross Campbell, preşedintele Consiliului de administraţie al Agenţiei pentru energia atomică a Canadei, aflaţi într-o vizită în ţara noastră. In timpul convorbirii au fost evidenţiate bunele raporturi statornicite între România şi Canada, apreciindu-se că există condiţii favorabile pentru extinderea colaborării bilaterale şi pe terţe pieţe, în diverse sectoare de interes reciproc, inclusiv în domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice. In acest context s-a manifestat interesul României şi Canadei de a concretiza în forme reciproc avantajoase posibilităţile existente pentru dezvoltarea colaborării economice, a schimburilor comerciale româno-canadiene. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a mai primit pe Nicholas Bucur, cetăţean american de origine română, consilier al municipalităţii, şeful Departamentului pentru relaţiile cu oraşele înfrăţite şi preşedintele Centrului de comerţ internaţional din Cleveland (S.U.A.), care efectuează o vizită în ţara noastră. In timpul întrevederii au fost evocate bunele raporturi şi colaborarea multilaterală dintre România şi S.U.A, apreciindu-se că există posibilităţi pentru dezvoltarea şi diversificarea lor pe plan economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de interes reciproc, în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. La 3 octombrie, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Pedro Duran Farell, preşedintele Grupului de firme „Corporacion Industrial Catalana“ din Spania, care face o vizită în ţara noastră. Oaspetele a mulţumit preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru întrevederea acordată, pentru posibilitatea de a vizita din nou România şi de a cunoaşte nemijlocit realizările obţinute de poporul român pe calea dezvoltării multilaterale a ţării şi a relevat buna colaborare care se dezvoltă între Grupul de firme „Corporacion Industrial Catalana“ şi întreprinderi de specialitate din ţara noastră. In cadrul convorbirii au fost relevate posibilităţile existente de dezvoltare în continuare şi adîncire a colaborării şi cooperării dintre întreprinderi româneşti şi firme spaniole atît în domeniul cooperării industriale cît şi al schimburilor de mărfuri. In acelaşi interval de referinţă, 27 septembrie — 4 octombrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe Adeuga Adekouye, ambasadorul Republicii Federale Nigeria, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare, şi delegaţia de ziarişti filipinezi, formată din Jose V. Macaspac, redactor şef adjunct al Agenţiei filipineze de ştiri P.N.A., Manuel Salak, editor al ziarului „Times Journal“, Benjamin Lara, comentator al ziarului „Bulletin Today“ şi Crispin Martinez, director editorial al ziarului „Evening Post“, cărora le-a acordat un interviu. La 27 septembrie, consemnăm primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu a directorului Institutului pentru cercetări sociale din Londra. Oaspetele britanic a mulţumit pentru posibilitatea oferită de a vizita instituţii ştiinţifice din România, de a se întîlni cu oameni de ştiinţă din ţara noastră şi şi-a manifestat interesul deosebit faţă de modul in care sînt soluţionate problemele pe care le ridică pe plan social creşterea accelerată a economiei ţării. Directorul Institutului pentru cercetări sociale din Londra a dat o înaltă apreciere activităţii şefului statului român consacrată dezvoltării multilaterale a României, contribuţiei sale de excepţională valoare in afirmarea pe plan internaţional a ideilor înţelegerii, colaborării şi păcii între toate naţiunile. Relevîndu-se importanţa schimburilor de vederi, a contactelor şi discuţiilor dintre oamenii de ştiinţă români şi britanici pentru o mai bună cunoaştere reciprocă şi pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi conlucrare româno-britanice, a fost subliniat rolul pe care îl pot avea oamenii de ştiinţă în influenţarea şi mobilizarea opiniei publice, a guvernelor, pentru soluţionarea în interesul popoarelor a problemelor ce confruntă omenirea , dezarmarea, lichidarea subdezvoltării, edificarea unei noi ordini economice şi politice mondiale. Enunţarea tuturor acestor aspecte aflate pe agenda dialogului internaţional purtat de secretarul general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atrage atenţia asupra numitorului comun sub care pot fi aşezate problemele abordate, ideile aduse în discuţie , preocuparea statornică, angajată a României socialiste de a dezvolta relaţii bune de înţelegere şi conlucrare cu toate ţările, de a contribui activ, alături de forţele înaintate, progresiste la realizarea unei lumi a păcii şi înţelegerii între toate popoarele. D. IOVANEL ■ Imagine din timpul dialogului intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Harilaos Florakis Primirea de către preşedintele ţării a Delegaţiei Partidului Politic Radical din Olanda a prilejuit reafirmarea dorinţei comune de amplificare a relaţiilor româno-olandeie Adevărul şi vigoarea societăţii noastre (Urmare din pagina 1) tivarea eficientă a aptitudinilor sale manuale şi intelectuale. Pentru a termina cu bine şi acest an al unui cincinal vital pentru destinul colectiv al poporului nostru, este necesar să ne reconsiderăm întreaga capacitate de muncă şi gîndire. Este necesar — a precizat conducătorul partidului şi statului nostru — să întreprindem eforturi constante pentru folosirea la capacitatea stabilită a instalaţiilor şi utilajelor complexe din toate compartimentele productive ale vieţii noastre, să ridicăm produsele muncii noastre la cotele performanţelor mondiale, să luptăm pentru întărirea disciplinei, să instituim pretutindeni cursuri pentru înalta calificare şi reciclare a personalului muncitoresc şi ingineresc, să asimilăm în producţie ultimele înfăptuiri ale creaţiei autohtone şi internaţionale, să asigurăm în mod ritmic aprovizionarea tehnico-materială a Întreprinderilor, să gospodărim cu mai multă înţelepciune bugetul nostru de timp şi zestrea de valori încredinţată. Sîntem datori să îndeplinim cu cinste aceste datorii istorice ale momentului, sprijinite în geneza lor intimă pe eterna şi ireconciliabila luptă dintre vechi şi nou, dintre adevăr şi injustiţie. O luptă care, aşa cum preciza şi cu acest prilej tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este legată nemijlocit de atitudinea novatoare, revoluţionară a omului societăţii noastre. Totul porneşte şi se întoarce în spaţiul de muncă şi gîndire al omului, este şi rămîne un transfer al personalităţii lui, al meritelor şi scăderilor sale ca individ şi membru al colectivităţii umane, totul este organic legat de modelarea şi remodelarea lui continuă, de ridicarea nivelului său politic şi profesional în cadrul unui sistem instituţional profund democratic şi participativ. Munca omenească este în esenţă un act de creaţie, iar în cadrul unei societăţi stăpînă pe destinele ei, o activitate cu o largă deschidere spre inovare, spre o permanentă perfecţionare inter şi multidisciplinară, şi care se defineşte practic prin dezvoltarea şi propulsarea iniţiativei politice a maselor, a participării competente, eficiente a întregului nostru popor la adoptarea deciziilor în toate sectoarele de activitate, la modelarea conştientă a vieţii economice şi sociale. Tot ce am realizat şi vom continua să înfăptuim între fruntariile acestei ţări şi în universul spiritual al naţiunii noastre depinde de noi şi numai de noi. Ţara a fost şi rămîne a celor buni, a celor mulţi cu alte cuvinte, a celor care, prinzînd suflare din lutul ei, se întorc recunoscători pentru a-i cinsti memoria, pentru a-i reînnobila virtuţile prin hărnicia braţelor şi acuitatea gîndirii creatoare. Această uriaşă conştiinţă de sine ne îndeamnă să ne purtăm cu demnitate şi modestie laurii victoriilor şi să analizăm în permanenţă cu omatură chibzuinţă greutăţile şi greşelile de orice natură. Recenta cuvîntare rostită de primul bărbat al ţării la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. reafirmă pregnant tocmai această uriaşă forţă şi înţelepciune a societăţii noastre, a unui popor cu o unitate de granit care, sub conducerea partidului revoluţionar al comuniştilor, îşi măsoară victoriile şi scrutează viitorul analizîndu-şi fiecare pas cu spirit critic, lucid, relevînd meritele şi indepărtînd automulţumirea. Abolirea curtoaziei de circumstanţă, ridiculizarea academismului formal, dezbrăcarea politeţei de veşmintele ipocriziei, desfolierea minciunii şi a diplomaţiei făţarnice, înlocuirea acestora cu discuţia francă, deschisă, prin desferecarea curajului, a luptei de opinii — reprezintă, desigur, cel mai mare cîştig al orînduirii noastre socialiste. Intr-o societate în care sfatul ţării se confundă cu însăşi forţa de gindire, de cunoaştere, de apreciere realistă şi prospectivă a unui întreg popor — participarea maselor largi de oameni ai muncii la activitatea de conducere şi decizie asigură utilizarea constantă a celor mai puternice şi fine instrumente sociale de autoreglare, a celor mai activi factori împotriva inerţiei şi anchilozării. Poporul este şi rămîne principalul demiurg al întregului edificiu politic, economic şi social al României. De aici necesitatea imperioasă — a ţinut să reamintească in încheiere tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de a se acorda mai multă atenţie consiliilor oamenilor muncii, participării maselor de cetăţeni la adoptarea deciziilor şi la exercitarea controlului înfăptuirii în viaţă a măsurilor stabilite de partid. O situaţie care reimpune îmbunătăţirea activităţii de partid, întărirea spiritului de răspundere al comuniştilor, al afirmării rolului conducător al partidului, al sporirii atenţiei pe care o datorăm activităţii politicoeducative, ridicării nivelului politic şi ideologic al maselor de oameni ai muncii, dezvoltării conştiinţei socialiste. Efortul individual şi colectiv în afirmarea calităţii muncii şi vieţii reprezintă expresia majoră a promovării noului, dar el este înainte de orice un act de conştiinţă. Tocmai de aceea, a ţinut să precizeze în repetate rînduri tovarăşul Nicolae Ceauşescu — confruntarea dialectică, activă, dintre nou şi vechi trebuie să fundamenteze întreaga noastră activitate de muncă şi gîndire. „Trebuie să acţionăm cu toată hotărîrea împotriva a tot ceea ce este vechi şi nu mai corespunde noilor forţe de producţie, noilor schimbări din structura socială — a precizat cu alt prilej secretarul general al partidului nostru. Să luptăm cu hotărire împotriva lipsurilor, a concepţiilor retrograde, să facem loc şi să stimulăm cu toată energia noul, afirmarea acestuia in toate domeniile de activitate. Numai aşa vom fi revoluţionari pină la capăt, vom asigura triumful socialismului şi comunismului in România“. Flacăra pagina 2 ANUL XXVII - Nr. 40 (1 217) - 5 octombrie 1978